Skip to main content
Internet Archive's 25th Anniversary Logo

Full text of "Indreptarea Legii. Pravila cea Mare 1652"

See other formats


■xm 


■■■"..• 


•*..  - 


•■  y  \ 


2         * 


■ 


« .  .  w  . 


.  „  * 


v.*?-'»  *«*!  y 


dftatf 


,  A'"'" 


v      ■     ■  ?  %  * 


« 


EDITURA     ACADEMIEI      feEPUBLICyi 


POPULARE     ROMINE-    yf 


-.s  -:-■. 


*       *' 


1   ■ 


*»<t«3 


ADUNAREA   IZVOARELOR  VECHIULUI   DREPT  ROMlNESC  SCRIS 


VII 


"t  ' 


i 
.1     J 


-    MB 


4 

H  t 


1652 


HH 


.' 


ri 


;    i 


- 


- 


1 


EDITURA    ACADEMIEI     REPUBLICII      POPULARE    ROMlNE 


■ 

I 

I 


■  -....■ 


F*flTA  -  -T-  ■."•  - 


¥*~ 


*«; 


«>* 


S^ife^,^ 


- 


*i  V- 


?* 


***<**' 


1:  -\--r* 


"  *=*     -  ■ 


*. 


-- 


:--   ■■-:"■    ■'■':    '.    - 


1     ±'<>\ 


- 


7  ■■  --; ■■■ 


- 


:  «r;  ^ 


.- 


£f* 


-    .      T 


.      ■    ■     -■ 


'/■ 


*..         .<-  + 


■i> 


**< 


-S-:  "V? 


* 


, 


" 


£*t 


-tI^s     V 


S~~J- 


:     V 


s»^ 


"■  ! 


c 


*i> 


V^i 


V 


y 


! 


nfir 


f 
,  _.  .    -  - 


-t- 


V 


^^. 


rf?^' 


_•*■ 


** 


.         ■      ■ 


■ 


i    . 


• 


-:*■ 


.. 


/ 


v 


—    ..- 


V 


<*"*- 


*>"•" 


,: 


/ 


rs>*^ 


-  * 


^ 


*^_f  "V 


-  j 


■-* 


^**_/7    .  .       **b. 


■t  i 


fe: 


>  *  -*  ^ 
&r&  .'•';■  -' 


'■ 


***^    ; 


^ 


L1 


Editia  a  fost  intocmita  de 
COLECTIVUL  DE  DREPT  VECHI  ROMlNESC 

s  • condus  de 


■** 


x 


V\ 


^ 


r    -     '^v- 

p      -  L 

f 

""*•  ^ 

»           j*                      C 

"~ 

*^^'^  ^^ 

,         .            " 

":            ( 

^"r  v^'  -  -     .-v 

x 

^^ 

*f-=- 

* 

Academician  ANDREI  RADULESCU 


r 


jn 


■  -  ■ 


i 


si  format  din 

VASILB     GRECU,     GHEORGHE     CRONT,     CONST  ANTIN     TEGlNEANU, 
ANIBAL      TEODORESCU,      RADU      DIMIU,      OVID     SA 
GHEORGHE  NICOLAIASA,   ALEXANDRU  COSTIN,  VINTILA  GAFTOESCU. 
ANICUTA  POPESCU,  MIRCEA  M.  SADOVEANU,  GH.  VLADESCU-RACOASA 


*-»? 


^ -^ 


s 


I 


-Yv^*- 


^^ 


^-. 


;^ 


:.-::^ 


- 


/ 


'\- 


.:- 


f? 


**    . 


I; 


T»* 


.&*< 


/         if 


■•- 


m 


- 


' 


' 


_<v- 


'V 


^    ^  *.     ■'■      .* 


*-  ^_    \      7 


% 


..  ^ 


'  »- 


I, 


' 


&i  y 


-« 


« 


L-~*   V* 


K 


r-_ 


i*-r 


^V 


pet 


M 


I*- 


f    r 


1'* 


Tta 


V 


.-:' 


■ 


^" 


L^-fcT  V 


*-k  ^:  v 


r 


*A 


v- 


■WC: 


;^- 


■ 


i 


-/•t^V- 


■  •---:• 


.--:..-.'- 


;i 


BK-':    ": 


..  . 


^    . 


**j.    .,-.        ■ 


_^  I  IB 


m>  ' 


«** 


.1  •".-' 


■ 


'V 


->-«^ 


v> 


.     - 


■v 


W>J-*    •    K>^*-f 


*    -    -  -^^    *^t 


-■w  . 


^ 


.  *v; 


r. 


"-  _ 


--  .j- 


'-"  \ 


"     -v.: 


n     -'T-* 


r*-v  .:^ 


■  * 


V- 


"5«-  *• 


■  ;i 


. 


'— Vr.^ 


«*< 


- 


.-.      .  ■ 


>:. 


^r 


fe 


~-*™_ -->, 


:rV*^ 


-  *  -  < 


,^'        "T"™ 


W 


>  iis 


^^>". - 


,A  ■*■-—    V*1 


.**-- 


'    : 


,.  -,^- 


T^ 


»-^-*^ 


^     -^v-  . 


,-     ■ 


^5LVokW 


.L/ 


./ 


/ ', 


,^r  ^...  s 


' 


jl>X  — 


■" 


«! 


-*    -^ 


4«"    ■^<'i 


-<^r<.7i*; 


"■:  -  ' 


y  .^ 


i^^-^i-m- 


.V'*!- 


^f^KW 


L  ^  ■>%. 


ur  ^Fi7** 


.r 


,w^':i^ 


,=--: 


~&% 


l:- 


V:.-' 


espv^ 


^*Ki 


« 


*".*, 


-      /  ^ 


w 


,;  .^;- 


rF,  .*■***:* 


V  v_ 

J5s 


-^C  -  ^  :^5^ 


s**- 


^OtfcK^7!-^. 


:-.-  ■" 


*h" 


-t, v^.^ 


\-rm< 


-.- 


to- 


■     .  . 


k*  t. 


/- '.x*^-* 


>>^ 


KT&«« 


SK-faf£S 


jy: 


.- 


'/'- 


^-   ■ 


EWfi 


«K: 


■  ■     c 


. 


.    ■  • 


K : 


. 


1       ^/- ^ 


- .  ... 


AAZi 


'^~ 


»^9 


^ 


. *..:'. 


'     . 


fr^      ^  — 


*^,- 


*/■-'-# 


,-,  -. 


r-,'7-* 


'■   ■-,'■ 


■;■    -: 


V.S:  -' 


■'■   ••":■  :- 


-_^<~,_J 


J*&-. 


_*^^-* 


:JL 


.  _Vv 


'"^>-~ 


-  > 


--,.-■  ■.  .,*.--  ^     r; 


;«3*-...  -.--:"..■ 


/'T  .4 


.' .'? 


# 


_-:•  ■■:':''  '-/"'■        :"■      -■;':.       "~     ■■  ::  •"'""-""'--.'.;■;'.       •"■>.'.-  .^g£\  ■,  .  v'T'-'-.  -  ■■ 

-<•■  .-       ■-'.■■/.-.'■■■T^'.r,-'.-?.-     .;"  '     S     ■WV'-'-^       '-■---■  -':»•;■.        -  -  -      -        Till--"  ,    ■'     ■  £T     .  -  ■■     '■  -  ■     .-*    ■*'  .■-  .. 


->- 


fcU  *J-. 


>      — 


■*t  / 


- 


14* 


1 


..— Tj 


-  vr 


*r 


**±*£W 


-y;.- 


*^v 


i# 


-i 


oa* 


\v 


-.. 


rj^> 


j"> 


* 


*3C 


>Ct 


■t 


\ 


v^r 


vvi:>-^ 


V 


-V 


■■-^r 


.     ;    ■. 


*    - 


IV 


7 


?^        u»*    -       <■-"  * 


*tf 


.« 


'  ^r  * 


_\- 


o 


%s 


r^v 


A** 


■ 


«  - 


■*-■ 


4^=r-  ■■■*  ,  ^^«H 


a 


■  ^- . 


:  -    : 


l- 


• 


-f 


»!? 


y^-o 


'  H 


4 


INTRO DU CERE 


^r 


^^ 


'-.:'■    •  mm 


K>-    *L< 


-     '  - 


^^ 


■^7     ^:^ 


'^v- 


^  *L  '      ^    ■ 


l;--  ■ 


■^^ 


v^- 


■   :-.-! 


t-    -    -        VJi-  -■ 


J 


/—. 


r^>^3 


^-i^ 


;-    *-  'x' 


■ 


-        ..       ^"       $ 


«rrf 


1 


s 


it^^l 


S. 


Situatia 


Econdmia  Tarii  Rominesti  in  prima  jumatate  a  secolului  al 
,     .  w  XVII-lea  pastra  inca  unele  trasaturi  ale  economiei  naturale. 

efon^.lcf'  so^ "*  Principalele  ramuri  de  productie  erau  agricultura  |i  eresterea 
§i  political  Tarn  vitelo  cele  mai  intinse  suprafete  cultivate  apartinfhd  boierilor 
Rominesti  in  prima  g.  mMl&stM[oY  care  foloseau.  munca  taranilor  aserviti.  Dezvol- 
jumatate  a  seeota ^^ .:$&&&*  de  productie  a  determinat  insa  o  mai  accehtuata 
ImalXVIMea       largire  a'legaturilor  domeniilor  feudale  cu  piata  XJ.  ^ 

rB  In  aceasta  perioada  se  adinceste  procesul  acapararii  paminturilor  taranesti 
de  catre  boierime  in  frunte  cu  domnul  si  de  catre  manastin.  lot  in  aceasta  peri- 
oada se  statorniceste  definitiya  legare  a  taranilor  de  glie.  Asezamintul  lui  Mihai 
Viteazul  a  fost  expresia  oficiala  a  aservirii  taranimii.  Acest  act  a  fost  urmarea 
transformarilor  economice  din  sepolul  al  XVI-lea  2).  El  este  consecinta  largirii 
rezervei  feudale  si  a  necesitatii  feudalilor  de  a-si  asigura  for,ta  de  munca  prin 
interzicerea  strarnutarii  taranilor  3)  care  ajung  la  o  supunere  din  ce  in  ce  mai  mare 
catre  boieri,    devenita    cu^timpul   o    „adevarata   rpbie"  > 

Tntensificarea  relatiilor  marfa-banL  si  dezvbltarea  schimbului  au  avut   ca 


rezultat  reorganizarea   domeniilor  feudale  in   vederea   productiei   de   marfuri 
deoarece  boierii  si  manastirile  desfasurau  si  unele  activitati  comerciale.  «*^**s 


intensificarea  exploatarii,  feudalii  si-au  asigurat  sprijinul  aparatului  de  stat. 
Acte  domnesti  din  prima  jumatate  a  secolului  al  XVIMea  atesta  interventia 
frecventa  a  'domnului  in  sprijinul  feudalilor,  prin  confirmarea  proprietatilor 
acestora  dobindite  cu  silnicie  de  la  tarani,'  prin  luarea  de  niasuri  represive 
fata    de    taranii    rezktenti    ori    fugari 5)     si    uneori    chiar    prin    practicarea 


.  W 


--^:  <  _, 


x*     ■     l^JTiZ* 


'■-''    'J 


M  ■:-    ^^ 


-'t: 


' 


^  ^ 


..  .:-    ^ 


-^1 


1 


«^Cx      ."'-\    ^ 


.       .    ■ 


y* 


^-    .." 


*e  .,_ 


>,  ■  — 


.^-' v     - -. 


x^  < 


**- 


.;*> 


5  i  ■ 


*fr  !-*-.*> 


%     ^ 


-    -'  . 


'v_*~«>=r>-vJ 


**- 


. 


.  '<> 


„    im 


*. 


"■■ 


J 


^  — 


tv* 


i-^^  -^ 


ttw^irtl 


"■'-, :- ": 


.  ^ 


,L. 


*:#i 


v"      -    _      ,  - 


SffiSC 


- 


■-■-V   ".  ■    "'■■■'■•--."- -c--- 


* 


./ 


r  "    '      .■■•:; 


■ 


■t: 


■ 


X.^  *  .   '^   »     *v 


-- 

"i?=l 


abn 


-->    ^.    . _L     ',    - 


fc~-'. 


-i^s 


..v-'  :* 


,    - 


x)  St.  Stefanescu,  Evolutia  pro prietatii  feudale  in   Tara  Romineasca  pinain  secolul  al 

XVII-lea,  in  „Studii",  an.  XI  (1958),  nr.  1,  p.  62. 

2)  P.  P.  Panaitescu,  Dreptul  de  strdmutare  al  taranilor -in  tarile  romine  (pina  la  mijlocul 
secolului  al  XVII-lea),  in  Studii  si  mater iale  de  istorie  medie,  yoL   I,  Buc,    1956,    p.    102. 

3)  St.   Stefanescu,  Elemente  ' comune  de  cwilizatie  feudala  in  tarile   romine  si  ,  Rusia: 
procesul  legarii  de  glie  a  taranilor  la  sfirsitul  secolului  al  XVI-lea,  in ■„ Studii..^;  an.  XII  <1959), 

nr.  2,  p.  89-90.  '-  s 

■A)  A.  D.  Xenopol,  Istoriarominilordin  Bacia  Traiana,  vol.  VI,ed.a  III-a,Buc.,1927,p.l44: 
5)  Caracteristice  in  acest  sens  sint,  spre  exemplu,  aetele  domnesti  din  8  ma^i    1619, 
10  iuriie  1622  si  27  aprilie  1625,  publicate  in  colectia  Documente  prwind  istoria  Rominiei^ 
B,  XVII,  vol.  Ill,  p.  361 ;  vol.  IV,  p.  146  si  506.  .■  " 


<- 


: 


k 


'  '  ^v    ■ 


>      ',fc'"»LL      LL    J^ 


Vr 


"-. 


«-     ',. 


-"^**: 


"  ■■■  :r^ 


■■.  r—: 


■■V 


-■■-.    "- 


1    -    :        '"'.     "- 


A 


- 


v 


■r- 


:V    "^ 


-.    .« 


^^-.V.'    v- 


■ftfe 


/ 


r   "*" 


F 


„■ 


*?: 


_^ 


*->^ 


*  'C  . 


^&^i 


\^ 


►y*        *J 


>i-vJ 


^^' 


-   ■  ■    '. 


^^   : 


^  -  ^c 


. 


;^-'', 


:*oi*j 


; 


\    r:      : 


. 


^*  . 


^  ;■-  -, 


:.y       : 


-■-      " 


i^- 


■ 


c^. 


f  - 


J-    / 


...»■ 


:.;, 


*'     a? 


.*»»**e 


V'i> 


M 


:":"«* 


j.* 


3 

<# 


X  U        L  — '  . 


\*"*  - 


■wkti- 


- »  %v 


',      */, 


- 


^L 


"H.  41 


' 


:'-- ^-    ^- 


j  -■  *---— 


ri^C 


t*-*^'-  * 


- 


:  ^ 


■-  -' 


-  &   ? 


>  Tl 


F^ 


■ 


--.-  ■-: 


i' 


^^ 


.v 


^-  ■ 


V .'.-.  ixr 


J  ri,-^'' 


.'^S 


:v^r 


.  ■-./■■ 


•^  ** 


3£ 


^s? 


w 


-  J^ 


*» 


-  vr-  :.:--r 


^>. 


N 


*& 


■l     .  -  \ 


^Vh 


■ 


^ 


lV<-% 


' 


.W- 


■.i.   -    -i*S 


1  *iZ 


*    -■" 


%'r.V 


■-:< 


i       & 


*v    L* 


»*"** 


.   ,         - 


**W* 


L 


IP 


>        / 


*; 


■:.■ ' 


!■&,'■-. 


if    L  X 


Sr>: 


■--" 


"  :  -*v* 


%^  -v 


**  ,■ 


L    ./.  1 


• 


*i£* 


^S^^^ 


-*w- 


*  f 


^t,a 


hO. 


(ft      £  " 


*' 


. 


■  v 


-.*> 


*■-■■■ 


^  ■ 


"?^ 


*  V     V. 


_ 


f-':.:- 


>  '£  * 


.■■■■- 

■  ■      .      ■  ' 

■    :       .--■      •; 


: 


tna***s 


w-^ 


L   ■ 


<  A-' 


i£ 


83^ 


^S 


*.,A  -', 


* 


E1 


'I  -• 


Th-*.' 


^■^-V" 


V^- 


lw  * 


1  <^   '  ** 


*  ,:* 


4 

6 


^ 


**  i 


INDRBPTAREA    LEGII 


■    ^  ' 


'^. 


.« "-.* 


-■/ 


— 

chemau    in    judeeata    pe 


^~ 


s-a  manifestat,  nu  numai 


bataii  in  divan    pentru  intimidarea    taranilor    care 

feudali1).  \    ."        ^ 

Rezistenta  taranilor  impotriva  aservirii  feudale 
prinfuga  de'pe'mo^ie,  ci  si  prin  distrugerea  actelor  feudale  de  proprietate  ), 
prin  atacuri  impotriva  boierilor  3)  si  manastirilor  si  mai  ales  prin  ceea  ce  documen- 
tele  numesc  „ridicarea  satelor  pentru  slobozenie^,  aceasta  miscare  sociala 
fiind  forma  caracteristica  a  rezistentei  taranimii  de  la  inceputul  secolului  al 
XVII-lea  4).  Lupta  ^aranilor  pentru  rascumpararea  din  ruminie  si  fuga  de  pe 
mosie  au  luat  un  caracter  atit  de  grav,  incit  Matei  Basarab  s-a  vazut  nevoit  la 
1633  sa  inlesneasca  eliberarea  unor  categorii  de  rumini  si  sa  freeze  o  prescriptie 
mai  scurta  pentru  urmarirea  ruminilor  fugari.  Consacrind  totusi  dreptul  feuda- 
lilor  dea  urmari  pe  taranii  fugari  timp  de  patru  ani,  masura  luata  de^Matei 
Basarab  nu  poate  fi  caracterizata  decit  cao  noua  legare  de  glie  a  taranilor  de 
pe  domeniile  feudale  5).  „Indreptarea  legii"  din  1652,  desi  se  bazeaza  pe  dispo- 
zitii  luate  din  dreptul  bizantin,  consfinlpeste  si  ea  earacterul  general  al  mterzicern 

stramutarii  taranilor  dependenti. 

Dezvolt'area  tirgurilor  si  oraselor  a  fost  frinata  de  nefasta  dominatie  otomaa 
care  a  stinjenit  dezvoltarea  intregii  economii  a  T^rii  Rominesti.  Economia 
seneasca  din  aceasta  perioada  avea  un  aspect  semi- agrar.  Mul^i  oraseni  se  ocupau 
in  acelasi  timp  cu  agricultura,  cu  cresterea  vitelor  si  cu  mestesugunle.  Boiern 
si  manastirile  posedau  in  orase  pravalii  proprii  pentru  desfacerea  produselor 
lor  agricole  si  mestesugaresti,  bucurindu-se  in  general  de  privilegu  domnesti 
pentru  desfasurarea  comertului  lor.  Se  constata  insa  ca  dezvoltarea  fortelor 
d&  produc^ie'a  continuat  .tfc  adinceasca  procesul  separarii  mestesuffurilor 
agricultura.  Desprinse  din  mestesugurile  casnice,  mestesugurile  ^ 
s-au  diferentiat  treptat,  oglindind  diviziunea  sociala  a  muncii6),  care  formeaza 
„baza  generala  a  oricarei  productii  de  marfuri"  7).  Producind  si  pentru  pia^a, 
adica  devenind  producatori  de  marfuri,  multi  mestesugari  din  orase  aveau 
pravalii  si  magazii  proprii  sau  isi  desfaceau  produsele  in  bazaruri,  care  consti- 
tuiau  piete  permanente.  Vinzmd  ei  insisi  produsele  lor,  uriii  mestesugari  erau 
in  acelasi' timp  producatori  si  negustori,  ceea  ce  explica  faptul  caractenstic 
ca,  in  general,  actele  din  secolul  al  XVII-lea  nu  fac  deosebire  intre  negustori 

§r  mestesugari.  j- 

I!  linga   atelierele  mestesugaresti,   economia  Tarii   Rominesti  dm    prima 
jumatate  a  secolului  al  XVII-lea  a  cunoscut  si  primele  inceputuri  de  industrie 


i 


■  -  t  .*-* 


■     "iil 


v  ^ 


. 


.;-- 


i 


y 


■ 


■  ■" 


.-■■'■ 


.    ■. 


--/ 


^V. 


^y 


** 


t  ^ 


v 


JTL 


i""vf 


_(— y. 


- 


^  , 


.v 


: 


■ 


. 


■:.\ 


A 


A~^ 


i**«? 


\<i 


a*  -  1  _■ 


■  ■ 


■ 


■■ 


-  ^I 


X»> 


—£ 


i* 


v  .  ft 


1   J 


\ 


,^i 


*lAT 


■   V- 

■    /v    .V-  -     ;    , 


y 


.   r  ■    > 


"-.-■'. 


!     > 


:^'r 


?\*^- 


'.-.. 

m?^ 


.-," 


--, 


±r  ,<-J 


i)  Veziacteledomnestidinl8mail622si22aug.  1625  (Doc.  prw.  ist.  Rom.,  vol.  IV,  p. 

131— 134  si  555).  "  .  :■-      -   .     .     _.„ 

2|   Sint  concludente  in  acest  sens  actele  domnesti  din  15  martie  1607,  y  mnie   lbi£, 

25  mai  1613,  27  aprilie  1615,  10  nov.  U20  (ibidem,  vol.  I,  p.  251^252;  vol.  II,  p.  84-85, 
194-195,   385;   vol.   Ill,  p.   613-614).  -  .         n 

3)   De  ex.  aetul  domnesc  din  28  mai  1610  (ibidem,  vol.   I,  p.  475—47/).    , 
M   Expresive  sint  in  aceasta  privinta  actele  domnesti  din  19  apr.  1603,  27  mai  lbOS, 
3  sept.  1605,  19  mai  1608,  19  aug.  1610,  5  apr.  1611,  13  dec.  1611  (ibidem, ^  vol.  I,  p.  78-79, 
89,  194-195,  308-311,  484-485;  vol.   II,  p.   2,  33). 

*)   p.  p.  Panaitescu,  art.  cit.y  p.  107-108.  '  _        ■ ;. 

6    L.  Lehr.  Dezvoltarea;  economica  a  oraselor  dm  Tar  a  Rommeasca  in  ami  lbUl—  loou,  m 
Studii  si  referate  prwind  istoria  RominieU  vol.  I,  Bue.,  1954,  p.  663-683;  St.  Qlteanu,  Meste- 


>^-> 


sueurilein  Bucttresti  in  secolele  XVI  si  XVII,  in  „  Studii* ',  an.  XII  (1959),  nr.  5^ --p,  71-112. 
*         4  K.  km*  Capitalul,  vol.  I,  ed,  a  IV-a,_Buc.,^d.  politica,  1960,    p.    369.    Vezi 


»; 


I.  Lenin,  Opere  complete,  vol.  3,  ed.  a  Il-a,  Bucv,  Ed.  politica,  1961,  p.  21. 


jT 


' 


""-w  Zs*~ 


RS 


/'■ 


■*. 


m 


. 


,<-    . 


- 


■ 


etC* 


1 


BBKJ 


-- 


%:&: 


^ 


i-+  w 


Nsi    ■ 


:  e^--  ^_3S_ 


f_  ■*-     ".  i" 


js***r-& 


-^> 


->T^ 


.-^■^ 


.    ^^~ 


"J-Ll  "      ^^^ 


J.'_  ^. 


L 


i?  r'i: 


•  .';■•  ....      .   -    ■  ;. 


-  ■  ■■■.  .-       ■ 


^»-  *  _" 


-«*- 


^'•- 


-v  _ 


V    f  I 


i"-L 'h  ^- 


- 


■ 


*   > 


-.v;  - 


:**?'> 


L-    '  ■■-  L      X- 


'    /■■■ 


—    '"<. 


^ 


1  \-< 


. 


"aL  ^j 


-• 


- 


-S.-' 


-*e>r 


L   V 


^ 


±^~ 


■  yAn 


**- 


^ 


s< 


s 


1 


. 


*<:, 


w 


IP 


•r.  ' 


= 


«r  ^    ■ 


B*^- 


-T  xLa 


'fr 


W? 


^  -rf>c; 


-2'J^ 


y* 


^ 


-'  -  _<- 


■ 


x^T^fZ 


'  -  - 


:vrt. 


.*S 


..>■? 


V     ■■:>^>::' 


-       ' 


—   -4*C 


*  £ 


^-h. 


>-  Z*. 


v-p*' 


<*r 


-.\V 


_<?J 


'  ,*-* 


'l_jfc 


t  \J  > 


.._> -. 


..-*« 


K^r*  - 


■  *  ? 


i-  _^" 


-  _    .  _ 

- 


1 


L 

■'V 


^  l. 


-      ^V*H 


INTRODUCERS*. 


■If 


7 


V, 


7* 


4ff* 


t 

cu  caracter  manufaeturier.  Insusi  Matei  Basarab  a  infiintat  o  sticlarie  f  i  o  moara 
„facatoare  de  hirtie"  %  Datorita  dezvoltarii  mestesugurilor,  a  fost  inviorata 
exploatarea  minelor  de  arama  si  initiata,  tot  de  catre  Matei  Basarab,  exploa- 
tarea fierului,  intensificindu-se  totodata  si  exploatarea  sarii 2).  Feudalii  se 
simteau  atrasi  spre  asemenea  izvoare  de  bogatie,  iar  domnia  le  eonsidera  un 
nou  mijloc  pentru  sporirea  veniturilor  ei. 

In  prima  jumatate  a  secolului  al  XVII-lea  desfacerea  produselor  avea  si 
earacteruf  activitatilor  comerciale  propriu-zise,  adica  existau  si  negustori  ca 
elemente  intermediare  intre  producatori  si  consumatori.  Ca  si  mestesugarii, 
negustorii  aveau  dughene  si  pivnite  ocupind  ulite  intregi.  Multrdintre  negustori 
proveneau  din  rindurile  mestesugarilor  care  se  dedicau  profesiunii  comerciale. 
Fara  sa  prevada  dispozitii'  speciale  privitoare  la  mestesugari  sr  negustori, 
■;„lndreptarea  legii"  cuprinde  reglementari  care  au  asigurat  si  acestor  cate- 
gorii  sociale  dezvoltarea  activitatii  lor,  prin  masuri  generate  pentru  ocro- 
tirea  proprietatii  si  veniturilor,  pentru  statornicirea  conditiilor  zalogului  §i 
ale  depozitului'  si' pentru  interzicerea  cametei  si  pedepsirea  falsifieatorilor 
bani. v  ,  * 


W"  U mi  mestesugari  si  negustori  s  au  instant,  acnizitiomna  uvezi,  vu,  gmuim 
§i  stupine,  dupa  cum 'atesta  actele  orasenesti  de  vinzare-cumpar are  din  prima 
jumatate  a  secolului  al  XVII-lea.  Aceste  acte  dovedesc  totodata  ca  in  rindurile 
mestesugarilor  si  negustorilor  se  accentuase  inegalitatea  de  avere.  O  asemenea 
diferen^iere  materials  a  facut  posibila  patrunderea  elementelor  meste|ugaresti 
si  negustoresti  instarite  in  aparatul  administrativ  de  stat  si  in  conducerea  oraselor. 
Faptul  explica  si  inceputurile  organizarii  profesionale  in  fratii,  aceste  prime 
asociatii  transformindu-se  apoi  in  bresle  3). 

Datorita  grelelor  sarcini  fiscale  ce  apasau  asupra  lor,  precum  si  din,cauza 
concuren^ei  strainilor,  mestesugarii  si  negustorii  deyenira  elemente  active  iiS 
mifcarile  sociale  orasenesti,  sustragindu-se  de  la  plata  darilor  si  participind 
la  rascoale  4).  Pentru  aceasta  perioada  este  important  mai  cu  seama  faptul  ca 
elementele  orasenesti  au  fost  active  si  in  lupta  pentru  izbinda  limbii  romine  in 
administratie,  in  literature  si  in  biserica,  aparitia  in  limba  romina,  la  1652,  a 
«  Indreptarii  legii »  fiind  determinata  si  de  aceste  noi  forte  sociale.  ' 

Pe  linga  negustorii  romini,  documentele  atesta  frecventa  sporita  a  negustp- 
rildr  greci  si  a  camatarilor  turci.  Comertul  cu  vite,  cereale,  miere*  ceara,  lemne  fi 
sare,  destinat  aprovizionarii  tureilor,  se  gasea  in  mare  masura  in  miinile  grecilor; 
unii  dintre  acestia,  prin  cumpararea  de  mosii  si  prin  inrudiri,  au  patruns  in 
rindurile  boierimii  si  au  acaparat  numeroase  dregatorii.  Marii  vistieri  indeo- 
sebi  s-au  recrutat  multa  vreme  numai  din  rindurile  grecilor  5).  Conflictele  dintre 

lupta  impotriva  strainilor  asezati  in  tara. 


_*  *  r 


Sp 


.        - 


L-C2 


■^-'-  -       ■ 


-■  -  i        ^  .      .  -+      — -►    ,.^  .. 


- 


■  j  _    ^ 


>&r 


\,a 


-AS 


2r*     & 


^s  - 


»*    ^--         J'      ^u    ,  ^ 


>-'-^ 


'  '■*    x-  ^— *a 


'&A 


-'--',-■.         A- 


<^^-   -: 


BO 


v---^.. 


*  '"- 


V 


■ :.:" 


\ 


■   -,  -;    ■■■■ 

-  .  .      -■?„,, 


\V 


"^if-r==aB 


: 


.i-^ii-^fesfiBB 


.-      ^ 


n*: :-v 


:.        ■     ■     -  - 


■  \rt~w 


^-a?'-: 


T      l  J 


., 


■■■'  '* 


h; 


■ 

■   ■  :3S 
- 

- 


■^_ 


:-\ 


-■-  -:v"; 


■■ifSSS*8 


■"-ot-3 


V* 


-  ■     -.      .■-,■. 


T     *   '        .d 


*-  v.  ^: 


L^  "      "      -* 


--^ 


' 


r«* 


v 


4? 


-     : 


.     71-.: 


.  -  \- 


! 


: 


V 


\- •-  ■*-      .>    >*  "^  ^ 


. 


i    :-  ;    . 


.. 


1 


_1A 


■'-\ 


A-" 


^t*.  **         s 


^ 


. 


■■■-■;.-  sk^-"-  ■ 


-  ."■> 


i 


-v- 


r* 


j 


■■■ 


•'3* 


-7 


J   .^ 


■ 


" 


^ 


,#■ 


■J         >■ 


;>v     + 


■  '  -  -  & 


-^^ 


-\ 


■\^C^-^ 


_ 


■   -L.^' 


i 


*)  M.  Popescu,  Fabricile  de  hirtie  ale  lui  Matei  Basarab,  in  „Revista  istorica  romina", 

an.   VII    (1937),    p.    384-388.  ^  V V  .  ,, 

2)  A.  Hies,  ^iiri  En  legdtura  cu  exploatarea  sarii  in  Tara  Romineasca  pma  in  veacul  al 
XVIII-lea,  in  Studii  si  materiale  de  istorie  medie,  vol.  %  Buc,  1956,  p.  154— 194. 

3)  St.    Olteanu,    op.    cit.,    p.    108^-109. 

4)  Ibidem,  p.  109—110.  Pentru  jumatatea  a  doua  a  secolului  al  XVU-lea  si  inceputul 
secolului  al  XVIIMea;  vezi  N.  Iorga,  Studii  si  documente,   vol.  V,   Buc,  1903,  p.  340—  346, 

5)  Doc.  prw.  ist.   Rom.,B,  XVII,  vol.  IV,  p.   IV. 


'■ 


:--*4t. 


" 


* 


- 

■ 

pi 


i  .* 


'**.    t  -  .-> 


:6^ 


^: 


*^* 


*:^ 


l^-<5** 


* 


'*-£^*'>K 


/ 


i    y~ 


t  ■ .'-  - 


; 


k  5-1- ■>■:-;. 


'■ 


_  ^*^_ 


/ 


■  ".  -  ■ 


b'x  '  +" 


*SP^* 


-  1 


**;^-_ 


> **ri;   *^ 


"tel*:    , 


-  -■■'.     ■-■■■_        ._.    . 


\ 


;,\1" 


'  ",_>  -■ 


X 


*C  *- 


'-&  . 


*^>J 


:a^ 


vfc" 


■     . 


--1 


'       ;     ._ 


-.^ 


^3^i 


-      -     '.     ..._^>-^fe; 


-  >%& 


fiw*"   -' 


-/^ 


■  -r 


£-- 


1    -  -.  ;   ■ 


'  \    <J       »  -K-  . 


:.-r 


■■-■..■:■-.■-   -^*  ' 


f      :  - 


'^^*     "^ 


■■-' 


"    -     :■ 


■-i' 


■^    **~ 


..      ■ 


s-J. 


£ 


< 


■ 


. 


'*-#" 


: 


rf'i 


■ 


/ 


VrY 


:&*:      y 


" 


. :  '■  i- 


"  I,-      4 


"%■ 


8 


^**^ 


»  -  ■  _-^* 


^*s^ 


.  . 


-.* 


' 


3i=c-; 


;**': 


■---*-.  ■' 


.  -. 


,yC^- 


. 


■ 


--    -'  --C-    -;  . 


^L   *■* 


-    \r-<tr*- 


-■~\ 


■ 


**V; 


N; 


L-  £" 


..;.^_, 


. 


..  ,  ;- 


LEGII 


* 


^8* 


...'.-. 


V 


-    i 


y 


JT~ 


t        - 


*-^W 


«■*_ 


.- 


•- 


ft*  .     *;■■ 


■ 

■ 

■  ■. 


&*->"£ 


. 


^  -     ' 


XT- 


'*-- 


_*  < 


i*^ 


-f.~ 


^ 


GM 


/:- 


:  - -s  > 


C\:-£¥£ 


*^ 


-  ".-^;. 


■ 


-f-: 


:»*££  "^ 


J  *      X  '    . 


. 


. 


*y    3f 


>*c 


cf  — *  .*  . 


i       v*r 


*  -'    *- . 


>,* 


>*; 


^« 


■ 


» 


-  j 


•".. 


v 


"       / 


jfe^E^j?  \  -*-  -  t 


- 


*tf 


■  ;v 


f#- 


■ 


^ 


Lupta  intre  boierimea  bastinasa  si  cea  greceasca,  lup.t.a  mereu  amintita 
in'cronici  si  in  numeroase  acte  din  secolul  al  XVII-lea,  nu  trebuie  insa  inteleasa 
cao  rivalitate  intre  doua  popoare  sau  intre  reprezentantii  a  doua  limbi  —  cum 
obisimia  sa  o  prezinte  istoriografia  burgheza,  sub  influenta  prejudecatilor  natio- 
nalist-sovine  —  ci  a.fost  de  fapt  o  lupta  a  paturilor  privilegiate  din  tara  impo- 
triva  eelor  veniti  din  af ara  si  care  le  periclitau  situatia.  Numai  asa  se  poate  explica 
de  ce  numerosi  greci,  intrati  mai  de  mult  in  rindurile  boierimii,  an  devenit 
aparatorii  privilegiilor  bastinasilor  impotriva  noilor  veniti.  Domnia  lui  Mate! 
Basarab  in  Tara  Romineasca  corespundea  t.ocmai  acestei  actiuni  de  autoaparare 
a  boierimii  privilegiate. 

.  Camataria  s-a  practicat  mai  ales  de  catre  turci  si  greci,  dar  si  de  catre  unii 
oraseni  bastinasi.  precum  si  de  catre  boieri  si  manastiri,  existenta  cametei  fjind 
caracteristica  perioadei  istorice  in  care  predomina  mica  productie  de  marfuri  x 
Documentele  atesta  existenta  zarafilor-si  practica  imprumuturilor  cu  dobinda, 
urmate  uneori  de  deposedarea  datornicilor  neplatnici  de  paminturile  lor. 

Dominatia  ptomana  asupra  Tarii  Rominesti  s-a  inasprit  in  prima  jumatate 
a  secolului  al  XVII-lea  prin  dublarea  haraciului.  De  la  65  000  de  taleri,  sumft 
ceruta  in  1593  lui  Mihai  Viteazul,  tributul  s-a  ridicat  la  130  000  de  taleri  in  timpul 
domniei ^  lui  Matei  Basarab  2).  Pe  linga  tribut,  turcii  mai  cereau  numeroase  plo- 
coane,  muearerul,  contributii  pentru  necesitatile  campaniilor  lor  si  altele.  Sub 
dominatia  turceasca  Jara  Romineasca  suporta  si  un  regim  comercial  inrobitor, 
locuitorii  fiind  obligati  sa-si  vinda  produsele  turcilor  la  preturi  fixate  de  acestia. 
Una  din  ilrniarile  directe  ale  dominatiei  turcesti  a  fost  faptulca,  pentru  a  face 
fa^a  obligatiilor  fiscale  sporite,  multi  tarani  liberi  au  fost  nevoiti  sa  zalogeasca 
si  sa-si  instraineze  paminturile,  neputind  obtine  numai  din  desfacerea  produselor 
pe  piata  sumele  de  bani  necesare  pentru  plata  darilor.  Urmarea  directa  a 
fiscalitatii  excesive  si  a  dominatiei  turcesti  a  fost  distrugerea  proprietatii  mici  3). 
Documentele  din  aceasta  perioada  atesta  cresterea  numarului  tranzactiilor 
pe  baza  monetara  si  chiar  prezenta  unei  insemnate  cantitati  de  numerar  la  sate  4), 
dar  acest  fenonien  nu  este  o  dovada  de  prosperitate  economica,  ci  un  indiciu 
al .  decaderii  taranimii  libere  sub   apasarea  noilor  sarcini  fiscale.. 

Dupa  cum  arata  Letopisetul  Cantacuzinesc,  insusi  marele  vistier  a  facut 
,,ca  un  Iup  flamint"  lui  Matei  voda  ,,bani  multi  si  avutie  reau  5).  Boierii  in 
schimb  se  aratara  deosebit  de  multumiti  de  acest  sistem  si  scriu  lui  Gheorghe 
Rakoczi:  ,,De  la  ^erban  voda  pina  la  Leon  voda  ne-am  pierdut  toate  liber- 
tatile  (privilegiile,  —  n.  n,),  de  nu  s-a  ales  nimic  de  ele,  dar  maria  sa  (Matei) 
nile-a  dat  indarat,  intocmindi-le  toate  dupa  rinduiala.  Birul  imparatului  1-am 
regulat.  Fiecare  jne-ani  stiut  avutulsi  ce  pret  are.  Fiecare  a  stiut  cit  era  de  platit 

intr-uii  ■' an". 


.  g- 


■ 


r 


■ 


Dominatia  turceasca  nu  s-a  limitat  numai  la  o  crunta  exploatare  economica 
a  tarii.  Turcii  luau  adeseori  numerosi  robi  care,  daca  nu  puteau  fi  rascumparati, 

x)   K.  Marx,  Capitalul,  vol.   Ill,  partea  a   II-3,  Buc,   E.S.P.L.P.,  1955,  p.   568—569, 
t2)  M.  Berza,  Haraciul  Moldovei  si  Tarii  Rominesti  in  sec.  XV— XIX,  in  Studii  si  mate- 
riale  de  istorie  medie,  vol.  II,  Buc,  1957,  p.  20,  37—38. 
3)  A.   D.   Xenopol,  op.  cit,  vol.  VI,  p. 


■     ■ 


4)  Capacteristice  din  acest  punct  de  vedere 'siht  actele  domnesti  din  15  mai  1616, 
7  ian.  1617,  25  vmv.  1618,  12  iun.  si  31  dec.  1620  (Doc.  prw.  ist.  Rom.,  B,  XVII,  vol.  Ill, 
p.   19-22,  81-82,   269-^?0,  554-555,   621-622).  r 

*).  Letopisetul  Cantacuzinesc,   ed.   G.    Grecescu   si   D.    Sinionescu,   Buc,  1960,     p. 


153. 


/ 


\  t 


i*     \ 


X 


tf- 


'ȣ*Eto 


-' 


£.: 


m 


■ 


• 


*^-^ 


--x.S 


9d 


*   -•* . 


'^'-  . 


p-*^Xi"T-»  >  * 


■ 


*v**_ 


'V-  VLV. 


■.    ■ 


^  ,   ■'. 


-V. 


■  ^ 


i  v>* 


rJ 


:*- 


V 


4    *  ' 


r 


>A 


^•-"■f 


t    .♦<* 


■  *■- 


<-*< 


p*i*<*- 


M       'w 


'-»  -^ 


K&* 


-'> 


*S 


| 


iSS^l 


^ic 


* 


:.^v 


Om 


' 


.  *="  ■ 


I 


^^ 


S   a, 


••    •  ■/  -  '  ■ 


l--rr 


'*ts' 


v^*. 


V 


■      ;-  . -- 


- 


^-  iT  t*' 


*:■ 


♦ 


ife-7 


■;;v 


^-A 


-    •  ■. 


>r 


. 


_s.-* 


V 


- 


a  -    c-r» 


: 


~jtry 


'• -■■.>: 


v. 


*rs 


:'->fc 


**   '^. 


-  -«i?-^-ia*S 


■ 


V 


.% 


l" 


^fc*.^     «v*^ 


I, 


*T** 


'iT  < 


If  " 


-..--■ 


c3« 


-'  ■ 


&■»« 


EB 


-   ■ 


•.  +J- 


mm 


^T 


; 


0^^.< 


It   V 


' 


mtr<--~  ■ 


. 


a^*" ' 


/ 


,  f 


F      - 


' 


I*** 


saw 


v      > 


■•^ 


f"V   -. 


****-. 


:»: 


><: 


y.^Tr 


V.*'" 


■     ^C^:*fe£5^v:-_. 


*■■  *- 


rt.  .  ^ 


:**     '■ 


..:'■": 


:;=■>*" 


;-*  ■-■«  / '  -.>    *wja 


-■'"- 


A«* 


'■*■* 


,  ■ 


-f 


.    V^     -_* 


*  ■ 


,» 


V 


■-? 


I 


*--V 


.:  V 


v' 


■    *. 


^    /  - 


H      IT 


rn    c 


*■ 


.   <m. 


INTRODUCERE 


9 


sfirseau  in  munei  silnice  la  galere  1).  In  jafuri  si  luari  de  robi,  pe  turei  nu-i  intre- 
ceau  decit  tatarii 2).  •  -  < 

/ 

Turcii  ■  practicau  statornic  vinzarea  tronului  Tarii  Rominesti,  fund  incura- 
jati  in  aceasta  practica  de  luptele  grupuriloiv  bdieresti  pentru  obtinerea  domriiei, 
iardomnii  se  suceedau  la  tron  cu  -„gind  de  jaf"  pentru  acoperirea  macar  in  parte  a 
enormelor  daruri  pe  care  le  proniisesera  turcilor  spre  a-i  aduce  la  domnie  3). 
In  scurta  perioada  de  32  de  ani  ce  precede  domnia  lui  Matei  Basarab,  istoria 
Tarii  Rominesti  inregistreaza  15  scurte "domnii  4). 

Domnia  lui  Matei  Basarab  (1633  —  1654),  exceptional  de  lunga  in  raport 

cu  domniile  precedente,   a  reprezentat,   prin  insasi  durata  ei,   o  perioada   de 

consolidare     temporara     a    autoritatii     monarhice,     constituind    una    dintre 

-conditiile  care  au  faeut  posibila  intocmirea    la   1652    a    legiuirii   ce  s-a   numit 

.^Indreptarea    legii".  . 

Aparitia  acestei  legiuiri  a  fost  asadar  determinata  de  conditiile  istorice 
proprii  societatii  rominesti  din  prima  jumatate  a  secolului  al  XVII-lea.  Struc- 
tura  acestei  soeietati  era  bazata  pe  modul  de  producjie  feudal,  in  care  boierimea, 
mc-narhia  si  biserica  —  aceasta  din  urma  fiind  ,,chintezenta  si  consfintirea  dbmi- 
natiei  feudale  existente"  5)  —  luau  masuri  legale  cu  caracter  general  pentru 
consolidarea  pozitiei  lor  in  stat.        .  ! 


■sf- 


K 


t  o.,.  .,-  v  Nu  se   cunoaste   manuscnsul    original    al    ,,Indreptarn   legu" 

Infati§area  pravilei    ,.     ,^0    t>        1     **-»'  •+-       *  •     2*7-  -    ,  V  ,  •    ■ 

dm  looi.  Pravila  tiparita  este  un  in- folio,  avind  25  101  nenu- 

merotate  si  796  pagini,  tiparita  in  alfabetul  chirilic,  ingrijit,  in  negru  si  rosti  6). 

ei  complet  este  urmatorul :■-.'■ 
„Indreptarea  legii  //cu  Dumnezeu//  carea  are  toata  judecata  arhiereasca  si 
imparateasca  de  toate  vinile  preotesti  si  mirenesti.  //Pravila  sfintilor  apostoli, 
a  ceale  7  saboare  si  toat<e>  ceal<e>  nameastnic<e>.  Linga  aceastea,  si  ale  sxfiil- 
r>  das<cali>  ai  lumii,  Vasil<ie>  Vel<ichi>,  Timothei,  Nich<ita>,  Nicblae. 
ghia  dumnezeestilor  bogoslov<i>.  Scrise  mai  nainte  si  tocmite  cu 
porun<ca>  si  invatatur<a>  blagocestivului  imparat.  chir  loan  Comninul,  de  cuvin- 
<tatoriul>  diac  a  mar<ii>  besear<ici>  lu  Dumnezeu  si  pazitor  de  pravili,  chir 
Alexie  Aristinu.  Iar  acum  de  intii  prepuse  toate  de  pre  ellineaste  pre  limba 
rum<ineasca>,  cu  nevointa  si  oserdia  si  cu  toata  cheltuiala  a  pr.  s.  de  Hs.  chir 

,  cu  mila  lui  Dumnezeu  mitrop<olit>  Targov<istei>,  exar<h>  Plaiul<ui>  a 
to<a>t<a>  Ug<grovlahia>. 

In   Tirgoviste,    in   tipografia    prealum<inatului>  mieu    domn,    Io    Mathei 

v<oievod  >  Bas<arab  >,  in  s<finta>  mitro<polie  >,  in  cas<a  >  Naltar<ii>  domnul<ui> 

nos<tru>  Is<us>  Hr<istos>.  Martie  20,  valeat  7160  a  lui  Hristos  1652,  v.  pos<t> 

vel<ichi>". 


X^ 


^-., 


^J 


■v^^S:  ■ 


«z^ 


'A" 


iP 


.^  J" 


;  -  »> 


- 


.         *         * 


'  *■ 


^-  *e  o 


"'.* 


**5? 


x— 


----- 


H>. 


*    *        "" 


■■ 


-:v^- 


."-: 


"   =         ■ 


■ 


J       V" 


■si-  - 


>*^^J 


*T 


-  ^ 


^v^ii  fi 


ran 


:X 


"1 


— « "■ 


-,V^ 


V-V- 


L  _  .  ■.■- 


S^YftSSe 


';-  " 


■     ' 


■  ■  -  ■ 


rj\^»^w;; 


?£te^ 


,> 


—         ,     v    ■ 


L  t' 


■X\  ,        ■ 


^ 


■  sr«  ■-; 


■     fr 


**"^>^ 


\> 


.  ■ 


■■"■ 


y- 


£?v; 


<7- 


■--. 


V^U-^.     '   \ 


V. 


*-ii^'&i#iSE 


-,^ 
-.J'--*; 


v\  ■-_  -^ 


rr^> 


A  ,  ^ 


?'r* . 


J. 


:A. 


q«5-* 


."s, 


i^^^ 


■^'- 


^: 


.ic^* 


V^i 


■   ^:.r 


Vk'. 


^-**   *v^ 


^*^ 


*a 


'--*:. 


< .-  "sv 


/ 


-<:^ 


--  . 


<vS^i 


■\-    " 


«■_-££: 


.  -  -  \  ri 


Vi' 


■'■     .; 


•■  ..  .  ■■' 


*  -"    j1  .-* 


L.'^T  M 


^^r 
"^i 


H 
*   >- 


**  -^= 


35     ,-v 


•■      -      \. 


'  v-     '-. 


ME 


>""    V'^-1 


t  "^  -^ 


'     »■ 


-    y 


:     '  /- 


/ 


\' 


x)   Cf.  acfele  domnesti  din  5  apr.  1613,  29  apr.  1614,  23  ian.  1615,  31  dec.  1616  si  5  mai 
1620  (Doc.  prw.  ist.  Rom.,  vol.   II,  p.  165,  269,  361;  vol.   Ill,  p.  77-80,  516-517). 

2)  Alexandru  Coconul  arata  la  30  iimie  1625  ca  ,,au  venit  tatarii .  ..  de  au  robit  juma- 
tate din  ^ara   domniei  mele"   (ibidem,   vol.   IV,  p.   536). 
•  3)  ArJ).  Xenopol,  op.  cit.,  vol.  VI,  p.  92. 

4)  Vaei  I.  Ionascu  si  Fr.  Pall,  Elemente  de  cronologie,  in  Doc.  priv.  isU  Rom,  Introducer er 
vol.  I,  Buc.,  1956,  p.  490—  491. 

5)  -F.  Engels, '.Razboiul  taranesc  german,    ed.  a  Ill-a,  Buc,    E.S.P.IIP.,    1958,  p. 

6)  I.  Bia'nu  si  N.  Hodos,  Bibliografia  romineascd  veche,  t.  I,  Bug.,  1903,  p.  190.    ' 


J 


-  ■* 


.  --  *    ">' 


r<^< 


Kl 


;.--/-- 


■%z. 


s?r^-i--j 


5ffl& 


—.-•    -i^rSt 


>-■-     .' 


^-S,.  .'■■".: 


-"** 


-     \ 


.  .       ■-■.■<■-■.  .*-■■    ■■  ■- 


■:^ 


-  <?* 


■■-,  --^^ 

■  •    ■. 

■    ;^ 

T5  -s^ 


.  * 


■ 


.   . 


*J 


—  v. 


-  -V 


-^-^A '  - 


■■;   t 


■» 


^Vl.    -^ 


•f?j 


-    ■*".  4-i 


V. 


.*■  v  *; 


v¥ 


r»     ,^J<_ 


iv- 


-  *r 


.ri(C 


- 


/    "     ■ 


'*         i^ 


'  i  ■ 


&**" 


*.? 


■  T 


■  ,.     '.,.  ■■  ...       ■  ■■  -.,.'■    - 


' '  >.:■* 


^1 


.-*■; 


-^'V- 


^afc-jfe 


A' 


^V    r«  k-5K 


-**  --,"^ 


^-^"^Z* 


.  :.      . 


^-        ^^l^ 


-*      *  * 


rt^'< 


—  .--:•-    : 


e^^ 


c«^w 


4 


■   "*r 


_>' 


feijr 


W-V  »  J 


• 


/ 


: 


.&&<. 


*-.■ 


- 


l"^. 


j 


■  /-  *-n 


■      ■     ?TPf' 


*  lT 


©■>'.' 


;  --/ 


: 


::  </     * 


»2 


m 


Hs?'"- 


-  -f .    ;. 


-:-■ 


■&' 


Ffdf^i'A 


■?<-:,< 


■  ■'\ 


.    ■'" 

- — ;  '.' 


■  -V    -   ■  .--'■ 


■*;* 


p4N« 


,* y 


•<r    „\ 


-I* 


r- 


^ 


$K* 


: 


.  - 


L  ... 


L      »  ^ 


'-v  "KEf 


■     -    " 


ji  /^ 


?  _V-^ 


'  v/ 


r  - -^   . 


'■   ..;  ■ 


$CH 


*rt?£$ 


c& 


ESS  :  ■-. 


.-■-■■'■'■"  . 


•w 


. 


.  . 


A 


=-->;-  .* 


^.-.: 


*?*£.-:•: 


KS*fci 


- 


:■  :.  "■■■■    '- 


' 


Tm&. 


r 


?  x 


j*   - 


.-a< 


*- 


-•.---  i  ^ 


■ 


■j  _  ■ 


. .  -,/.  - 


n   i   _    **         i*I 


'-* 


'i.. 


"j*1      ^ 


Atf^J** 


t  ,V;^ 


T"   . 


mm. 


'   r   *  *-?** 


Ka*'K 


■'--■-- 


§* 


:-*         -i*       " 


,:'^:-. 


^     ^  J>pj  T  v*v  :■ 


^    >..v 


'>4 


l"*"    ■ 


_  >  * 


fc^*  -"  ■ _ 


-v£* 


t  - 


k"-> 


-    .    .    .  .  :  - 


".-    >.■•;.-    ' 


.     ^ 


'"•oV- 


Z  -  A-* 


-  v 


.,<  f: 


.v       v. 


*^;j 


-jb 


fT^_->    « 


.r  : 


^ 


- 


V 


w*. 


" 


t 


INDREPTAREA    LEGII 


4V 


^ 


-' 


Intreaga  inscriptie  este  inconjurata  de  un  chenar  ornamental,  pefecare 
figureaza  sus :  soborul  maicii  domnului,  cuprins  intre  chipurile  lui -Isaia,  Ieremia, 
Moisi  si  David,  jos:  sterna  Jarii  Rommesti  reprezentata  printr-un  eorb  cu  crucea 
in  cioc,  purtind  pe  piept  un  scut  pe  care  se  afla  o  cruce  asezata  pe  o  coroana. 
Sterna,  pe  care  mai  apar  soarele  si  luna,  are  deasupra  si  o  coroana.  Pe  latunle 
chenarului    figureaza     chipurile    mai    multor    sfinti.    Numele    gravorulm    este 

Theodor  Tisevici.  j      '  ■'•     _      .     _ 

Pe  verso  se  afla  scrisoarea   omagiala    cu  care   traducatorul,    Damil  Fano- 

neanul,    prezinta    lucrarea    sa    mitropolitului    §tef an.    Urmeaza    apoi    sterna 
mitropolitului   insotita    de  versuri  omagiale  si,   dupa   ea,   predoslovia    mitro- 
politului  §tefan.  .  . 
Fiecare  pagina  are  un  chenar  dublu  spre  margme ;  in  acest  spatm  marginal 

se  afla,  in  rosu,  numarul  curent  al  glavelor  si  alte  indicatii.  Pagina  are  36  de 
rinduri.  Textul  este  inso^it  de  numeroase  frontispicii,  viniete,  semne  si  imagim 

Titiurile  glavelor  sint  imprimate  cu  rosu  ca  si  literele  initiate  ornamentale 
ale  glavelor. 

A.  Prefata  lui  Daniil  M.  Panoneanull).  Legiuirea  propriu- 
zisa  este'precedata  de  scrisoarea  pe  care  traducatorul,  mo- 
nahul  Daniil  Panoneanul  -  pe  adevaratul  sau  nume  Damil 
Andrean  2)  -  o  adreseaza  mitropolitului  §tef an,  pentru  a-i  prezenta  lucrarea  sa. 
El  se  considera  cu  multa  modestie  ca  fiind  „plecatul  prah  de  supt  picioarele  . 
sfintiei  sale,  marturisind  ca  nu  avea  mare  stiinta  de  carte.  Damil  Panoneanul 
arata  ca  fusese  asistat  in  lucrarea  sa  de  catre  doi  dascali  greci,  ambn  origmari 
din  Chios,  „vestiti  si  foarte  iscusiti  intru  toata  dumnezeiasca  scripturau,  cuviosul 
ieromonah  chir  'ignatie  Petriti  si  Pantelimon  (Paisie)  Ligaridis  care  -  cum 
precizeaza  insusi  traducatorul  -  „cu  toata  mintea,  inteleptia,  aratarea, 
supunerea  si  indreptarea44  lor  au  asistat  pe  Daniil  astfel  la  intocmirea  „Indrep- 
tarii  legii"'.'  Ambii,  profesori  la  scoala  greceasca  din  Tirgoviste,  erau  considerati 

ca  „dascali  desavirsiti" 3).  _  ^  / 

Daniil,  care  a  „prepus"  aceasta  Jndreptare  de  leage  dm  elmeste  „pre  limba 
romineascau  si  pe  care  o  apreciaza  ca  fiind  de  o  foarte  inalta  valoare,  o  ofera 
in  dar  mitropolitului:  „priimeaste  truda  si  osteneala  ca  unui  nedastomic,  pn- 
measte  acest  dar  mic,  cu  multa  proasta  a  mea  minte  necuprins,  prnmeaste 
gradina  cu  florile  raiului  impodobita  si  sadite  cu  buna  mireasma  a  darului  dunu- 
lui  sfint,  priimeaste  ca  eel  pumn  de  apa  ce  duse  eel  sarac  la  eel  imparat,  ^prn- 
measte  si  pre  mine  blagosloveaste,  ea  eu,  ticalosul,  pespe  blagoslovema  51 
ertarea  sfintiei  tale,  sa  dobindesc  ertare  multelor  meale  fumedenu  de  pacate      ). 

■  *    v  "  *  _  -  1     * '  _  *  _  ■    ;  L 


Textele 
introductive 


i* 


//    _ 


!)  Litera  M  din  semnatura  este  ini^iala  cuvintului  Monaha.  .       . 

2    Devenit  mai  tirziu,   dupa   moartea   lui   Simeon   Stefan,   mitropolit    al    Ardealulm 

(N.  Iorga,  Istoria  bisericii  rominesti  si  a  vietii  religioase  a  romtnilor,  vol.  I,  Valenn  de  Munte, 

■-19<tf,   P.  346-347).  4  '     '    ..    r         J        .  ,    f2£ 

■       "«j I  Amanunte  biografice  in  C.  A.  Spulber,  Indreptarea  Legu.  Le   code   valaque  de  IbM, 

Iere    partie,  Histoire,  Buc.,  1938,  p.   IX— X..  ^  __  ^  , 

*)  Serisoare  reprodusa  in  mtregime  de  I.  Bianu  si  N.  Hodos,  op.  cif.,  p.  192,  de 
§t.  Qr.  Berechet,  Istoria  vechiidui  drept  rominesc,  Iasi,  1933,  1,  p.  422;  idem,  Legatura  dmtre 
dreptul  bizantin  si  romtnesc,  vol.  I,  partea  I,  Vaslui,   1937,  p.  XIX. 


_^"" 


**f 


■-   ' 


.  * .  . 


£'  ,:^r 


' 


^ 


.  ^£ 


i-^_' 


-^  i 


- 


> 


V    ■ 


.   — - 

c, 


' 


*^<l 


<     I 


x  >       ^V      A 


"*-*i . 


;v 


?' 


^ 


?SZ* 


-  k'' 


■ 
■ 


t-">~  *   \ 


-  ■ 


*^^"> 


■      ■ 


A 


<v       *V 


Gn£\. 


'      .  '■ 


-   it: 


I  ■  ■ . 


.  - 


:>v:- 


m^-: 


n    ,Tr"-  :■"'•" 


'■■•■■■ 


> 


vv> 


■    X    ,  t 


\.  v; 


^, 


:- '  ^ 


« 


*  J 


F*  .-- 


•*A        * 


**p"" 


■ 


*.>*■ 


■  -^-~       -^ 


H*^* 


ianfc 


*^tf£~?EFZZ^ 


-;^&* 


'K  -. 


■  '        ^~ L*    —  I 


.-  ■  ■.-, 


^>*J* 


r>T- 


»-iJ"^     -,* 


**>  '* 


'^J 


e  ■■" 


■  '     b 


:^St.    r^- 


D 


^*-'- 


■■-.  ^*'  .-*- 


-\  ■ 


r- 

:  ■  ■   .     - 


^  ^- 


5^5 


— ; 


^K 


TV- 


■  ,_« 


■  - . : 


■Av'  : 


*>■' 


i& 


:—~-r. 


'   .  ;  -  * 


Stf'S^' 


y*>ia 


SSS^ 


■ 


*F.  -* 


.^E 


.      . 


a  . 


:    - 


>G 


:^-«*- 


-  ->    w-t--       - 


L 

D 

1 


■K 


vl 


t  , 


v 


: 


:&#/'. 


tf  ** 


r 


El: 


.  i*V^* 


m 


P  . 


«      -..r. 


itfC" 


■*  * 


.=» 


■ 


■  -    .  -  ■ 


^y:r^0^£:;?.--- 


.4>> 


-*** 


;/r=    -  -— ■       ■'  ': 


r-    >&^ 


**    ./ 


.V- 


>T 


./  ■   - 


—    ^ 


■sM.: 


>    <*7 


**l 


1T*J 


■:  rf--"3 


*?**■ 


V 


■Sr\ 


:  «*£ ; 


^w- 


"*w^: 


-■**  ■    s  v- 


-*f- 


"  "---\ 


X 


_;-^fc  -  ^ 


i        -  : 


-    s^- .- 


•      -  — JET 


*i»*? 


*"-""  \- 


..- 


1^ 


^fiw 


^J/- 


«5SMtf      - 


-^ 


-.   -  r 


5^  * 


5BSU' 


^^ 


l:^ 


: 


■A* 


-^ 


'" 


INTRODUCERE 


. " 


aniil  Panoneanul  nu  vorbeste  insa  nimic  de  criteriile  dupa  care  au  fpst 
alese  materialele  intrate  in  compunerea  legiuirii,  nici  despre  metoda  dupa  care 
ele  au  fost  ordonate.  El  mai  face  in  cursul  pravilei  doua  mentiuni:  una  in  pagina 
424,  dupa  prima  parte  a  legiuirii:  „Cu  rugaciunea  si  toata  osirdia  mitropolitului 

s-a  talma cit  din  elineste  in  limba  proasta  romineasca,  prin  sirguinta 
prea  pacatosului  D aniil  Andreian  monahul  din  tara  Panoniei.  Sa.  nu-1  uitati 
in  rugaciunile  voastre"  ;  eealalta,  similara,  chiar  in  titlul  par tii  a  doua  a  pravilei. 
B.  Predoslovia  mitropolitului  Stefan.  Predoslovia  mitropolitului,  care 
urmeaza  stemei,  este  adresata  „Preasfintilor  arhiepiscopi,  mitropoliti,  iubitorilor 
de  Dumnezeu  episcopi,  egumenilor  si  tuturor  parintilor  duhovnici  si  proto- 
popi"  1).  La  alcatuirea  acestei  predoslovii,  mitropolitul  §tefan  s-a  folosit  de  pre- 
fata  lui  Vlastare,  dar  chiar  si  asa  ea  dovedeste  cunostintele-  canonice  si  juridice 
ale  acestui  inalt  ierarh. 

Predoslovia  arata  insemnatatea  pravilei,  indeosebi  din  punctul  de  vedere  al 

confesiunii  ortodoxe,  situind  scriptura  in  antiteza  cu  invataturile  straine  si  ere- 

tice  si  invederind  redresarea  si  apararea  credin^ei  facuta  de  soboarele  ecumenice 

si  locale,   care  au  intocmit   „pravile,   canoane  si  legi .  .  .  ca  sa  fie  de  folosul 

traiului  oamenilor". 

w-         Mitropolitul  §tef an  ne  aminteste  apoi  ca  intre  izvoarele  „Indreptarii  legii" 

V  se  afla  si  invataturi,  epistole,  ,5intrebari  si  raspunsuri"  ce  „s-au  facut  de  boga^i 

■}  barbati  sfinji",  care  formeaza  toata  alcatuirea  de  obste  a  bisericii.  El  a  adunat 


toate  canoanele,   la  care  a   adaugat  si  „Pravila  imparateasca",   ,,ca 


va   f : 


si 

9 


aceaia  de  treaba  acestii  oblastii  si  micsoare  tari,  de  toate  vinile,  cu  catastihul 

ei  deosebi,  ca  sa  poata  fi  si  sa  dea  cite  ceva  ajutoriu  si  ea  canoanelor  sfintilor 

barbati,  mart urisind  si  dind  raspuns  mai  tare  si  mai  virtos",  lasind   astfel  sa 

se  intrevada  intentia  lui  de  a  folosi  dreptul  laic  auxiliar  regulilor  de  drept  canonic, 

al  caror  scurt  istoric  il  face.  5 

e,  inspirata  tot 


Predoslovia  mitropolitului  S^tefan  rememoreaza,  mai 
din  prefata  Sintagmei  lui  Mat  ei  Vlastare,  istoricul  intocmirii  pravilelor  impara 
testi.  Vorbind  in  sfirsit  in  ce  chip  s-a  ostenit  personal  pentru  intocmirea  ,,In 
tarii  legii",  mitropolitul  §tefan  precizeaza  ca  a  ales  „de  in  multe  si  bogate 
pravile",  adresindu-se  chiar  si  patriarhului  din  Constantinopol,  pina  ce  a  aflat 
la  Gheorghie  Caridi  de  la  Trikis,  „judecata  toata  arhiereasca  si  linga  dinsa  si 
imparateasca  cu  toate  canoanele  ale  sfintelor  saboare  si  apostoli .  .  .  ,  scoasa 
si  tocmita  .  . -»  de  .  .  .  pazitoriul  de  toata  pravila  si  canoanele  marii  besearici, 
chir  Alexie  Rodinu". 


^ 


Comparind  cele  doua  pravile  tiparite  in  vremea  lui  Matei 
Basarab,  constatam  ca  pe  cind  ,5Pravila  de  la  Govora" 
poarta  numele  domnului,  in  chiar  titlul  ei,  si  sterna  Basara- 
bilor,  pe  cind  Udriste  Nasturel,  in  versurile  ce  insotesc 
sterna,  preamareste  pe  Matei  Basarab,  iar  Meletie  Macedoneanul  si  ieromonahul 

din  Ohrida  arata,  in  mentiunile  lor,  ca  pravila  fusese  tiparita  din  ordinul 


Rolul  mitropolitului 

Stefan  la  intocmirea 

pravilei 


> 


-      V 


■ 


■■.    1 


.  . 


»-^ 


x)   I.  Bianu    si  N.  Hodos,  op.  cit.,  p.  193  J  I.   Peretz,  Curs  de  istoria  dre\ 


-      m  1 


* 


i  rornin, 


>  '  -Jrx 


-7 


.^v 


.*  -  •c 


vr-<\v 


.-■* 


v-:.~  ■- 


< 


■-  L,»r 


-*^'L-  j^- 


i    ?; 


*'*:"    -rl  \ 


*      - 


^':^ 


r     -     _—    ^7" 


.*■> 


•■ 


...  ..■  -;., 


--' 


L  -^_  *■     t?'« 


-*?"-- 


55W 


-/ 


:^*w 


**f. 


/^ 


^ 


-      :^-^ 


•^Vrf 


■    ^    "x'  V      *^ 


.  /.k 


:.■:-/ :-t 


;^ 


-.. 


LA- 


V     - 


-\ 


"     ^ 


■"; 


:-^ 


<£K    Pw^Z 


-'^Tl 


■?■£     -     ■ 


'^V^ 


— i-  --"  ■ ;  ^-.. 


:-  '^^ 


•^ 


■    p 


-  r^^- 


■VJ    ■■- 


■^ 


-V 


.  <">■■.'.■*; 


Ar 


±' 


■■  -■ 


*T«- 


-.-■w 


.       ■  *: 

f  ■ 

-  /  :■-■>'- 


■  ^ »  -t  a 


,:v^=>- 


■*•** 


L3l 


.  -r>-  -^3 


.- 


^***S 


*        ?  ■  - 


;:.:;-^-.^. 


'.-.-. 


K   *3S? 


h"-U-^; 


U 
^ 


^      '  'VjH 


:-"-.- 


L^- 


_  ■■■J-r^H 


- 

■    ^   ■■■ 


■'< 


■rv  :vo 


. 


^"•*a 


■■'...— 


:     ..V    ' 


-S~* 


■   -   ,.  -■  ' 


■    ■  . 


«r-> 


■■•.  A     - 


-*■  -T^ 


:■■:-.■ 


vol.  H,  Buc,  1928,  partea  I,  p.  375;  gt,   Gr,  Berechet, 

p.  424;  idem,  Legdtura  dintre  dreptul  bizantin  si  rominesc,  vol.  I,  partea  I, 

din  anexe. 


vechiului  drept  rominesc,  I>; 


*-* 


<f 


--  j?^ 


r 


■  ■  ■ 


-  r-<t. 


■  -  f 


-  ,' : 


f  r'x 


^-  ^-+^7^ 


-  -  -A 


**tm 


^<: 


L*        .VIA.  - 


r  ■*     <v 


■~M        I  -  J~ 


-.■■ 


tf' 


S^^  .  ■ 


/ 


tm-  :- 


-  .. 


W-\  :*&= 


^  &~*  ^i> 


v--*- 


! 

-   V 


■  ■ 


— i  ^       ^^. 


r     l 


p      ^n 


■  *.> 


*r  i 


■& : 


■^  ^ 


k*V 


^^-  ^*- 


^-> 


tv. 


K^>_ 


■- i 


v^-j 


-^ 


f 


ft  'v- 


A 


rt" 


! 


\W    -0-,.^: 


Pt*i 


X 


—    t  I    L  _ 


s>s 


-/ 


tv 


'  t  - 


V   -  i*~ 


■  ^  ■ 
Kir 


j*" 


;<*>" 


■   «*     * 


■  "      ^    '  ■ 


# 


-    -    -^ 


£.- 


rlj*** 


Atf 


■  .z1 


-  ,  AA.  j  ■ 


:    F 


I      "^;-.-- 


-  /- 


•Z. 


/*_-*' 


1#       """^  re* 


iV 


'^i      T* 


.J-  -* 


fc*v 


* 


;  :' v :■ .. 


1    V  ' 


\f  "■v 


«*3T=* 


i 


.  ■ V 


„.  ' 


Jv 


hck*.-fr 


1  t~  -  ^ 


r~ 


■- 


*r 


Lft 


■  £ 


B 


r    * 


e5  '■' ■■■■■ 


-=-., 


-  v- 


;»-,- 


~ -*.} 


_-v 


?53 


^^^iii . 


>:■:■■      --.:--.";.^;>-      -      ■.'- 


*^*^.." '  -j:  \ 


.  v    jt";    — 


'^>->\  S 


■  *:+  - 


t  .* 


■*    w^'*^^*".;  ■ '    . 


I.U        ^ 


^A>. 


,>^ 


/;  j    >v 


- 


1  ; 


1    f 


■ 


^  ^'~ 


^*__  s 


■r 


SSf? ' 


.— - 


*  - 


./< 


•    S. 


" 


-- 


-        / 


\ 


■/ 


\    - 


> 


-. 


12 


INDREPTAREA    LEGII 


/- 


si  cu  cheltuiala  domnului-  asa  cum  se  urmaseji  cu  „Eyanghelia  invatatoare", 
iiparita  la  Govora  In  1642;  foaia  de  titlu  a  „Indreptani  legu"  poarta  numele 
mitropolitului  si  mentioneaza  ca  traducerea  s-a  facut  ,<cu  nevointa  si  userdia  si 

cu  toata  cheltuiala"  lui.  ..,  ^  ,      '  <■■      -  +    -       "il 

Pe  de  alta  parte,  traducatorul  Dannl  Panoneanul  confirma  aceasta  in  cele 
doua  mentiuni  ale  sale,  fara  a  aminti  care  a  fost  participarea  domnului  la  intoc- 
mirea  pravilei,  care  poarta  pe  ea,  nu  sterna  domneasca,  ca  „Pravila  de  la  Govora  , 
ci  sterna  mitropolitului  §tefan.  De  altfel,  mitropolitul  Insusi  o  confirma  in  predo- 
slovia  sa,  clnd  scrie:  „fi  asa  cu  multa  userdie  si  indemnare.  o  am  scos  de  intu- 
nearec  la  lumina;  si,  cu  buna  voie  a  luminatuluivsi  blagocestivului  mieu  domn, 
Io  Mathei  voevod  Basarab,  si  cu  tot  sfatul  marier  sale".  v 

-  Aceste  deosebiri  ne  indreptatesc  sa  credem  ca  initiativa,  orinduiala  cuprim 
sului  ca  si  supravegherea  tipariturii  „Indreptarii  legii",  se  datoresc  mitropo- 
litului Stefan,  care  primise  in  prealabil  aprobarea  domnului.  Sa  nu  se  uite 
eS  tot  mitropolitul  Stefan  tiparise  in  1651,  cu  cheltuiala  sz,Mistirw  sau  Sacra- 
ment, lucrare  ce  se  ocupa  de  tainele  botezului  si  a  mirungeru.  Mitropolitul  va^ti 
impartasit  cu  domnul,  care  a  primit,  intentia  de  a  inzestra  tara  cu  o  legmire 
mai  mar'e  si  mai  cuprinzatoare  decit  pravila  din  1646  si  care  sa  raspunda  totdeo- 
data  nevoilor  bisericesti  si  celor  ale  justitiei  laice,  rntelegind  sa  la  asupra-si 

toata  sarcina  tiparirii.  ■  ,.     ,    „    '"  ,    ' x      ■,  -i-     „ 

Astfel  se  explica  faptul  de  ce  mitropolitul  Stefan  vorbeste  de  praviia  ca 
fiind  o  opera  a  sa,  „rinduiala  noastra",  iar  in  mcheierea  predosloviei,  aminteste 
numai  despre  sine.  Biserica  in  statul  evului  mediu  era  atit  de  prezenta^si^atit 
de  unita  de  domnie,  pentru  „a  conserva  prin  religie  orfnduirea  de  stat  leudala 
laical  m  incit  intocmirea  pravilei  a  putut  U  fructul  in^elegerii  dintre  mitropolit 
si  domn.  Aprobarea  domnului  amintita  in  predoslovie  implica  promulgarea  de 
eatre  suveran  a  noii  legiuiri  2). 

: 

.Indreptarea  legii"  este  alcatuita  din  doua  parti  distincte, 
Cuprinsul  pravilei  ^up&  cum  0  arata  insusi  titlul  ei:  prima,  Indreptarea  legii 
cu  Dumnezeu,  carea  are  toata  judecata  arhiereasca  si  imparateasca  de  toate  vimle 
preotesti  si  mirenesti;  a  doua  Praviia  sfintilor  apostoh,  a  cealel  saboare ^  toate 
ceal'e  nameastnice.  Linga  acestea  si  ale  sfintilor  dascah  aiHuniu:  Vasihe  Velichi, 

Timothei,  Nichita.    Theologhia  dumnezeestilor  bogoslon.     ,-  A       V 

Prima  parte,  „  Indreptarea  legii"  propriu-zisa,  al  caruinume  apare  in  colon- 

titlul  paginilor  respective,  este  mai  cu  seama  o  legiuire  laica  in  care,  dupa  cele 
42  glave  de  inceput,  extrase  din  inv&taturile  panntilor  bisericii  intarite  cu 
citate  din  Fotie  Tarigradeanul,  Balsamon,  Armenopol  si  altn,  urmeaza  „Pravi- 
lele  imparatesti",  printre  ale  earor  dispozitii  de  drept  laic  sint^  intercalate 
numeroase  reguli  de  drept  canonic ;   ea  raspunde  astfel  conti 


«-*-'' 


prin  titlu:   „judecata  arhiereasca  si  imparateasca  de  toate  yimle   .  ,_. 

La  6  prima  cercetare  s-ar  parea  ca  praviia,  in  ceea  ce  priveste  dispozitiile 
de  drept  laic,  ar  avea  un  caracter  exclusiv  penal.  Intr-adevar,  in  prima  parte 
a  pravilei  abunda  dispozitiile  prin  care  sint  incriminate  numeroase  tapte. 
Astfel,  in  terminologia  timpului,  slnt  sanctionate infractium  ca :  ajutarea  vino- 


S 


-V 


^  .. 


_      ■ 


S 


\sX 


-  V.  n 


. 


. 


*.^^ 


_rf^ 


-j£} 


^*.'--'V 


rfr1 


'\. 


■■-.. 


'>r*£d 


'-^ 


v    ■ 


SM 


-k. 


■  —  ■ 


^*-j 


-* 


c*     - 


■ 


'■' 


- 


-    -v. 


I 


v- 


w 


■  -  ^, 


-*c 


fV^V' 


"   "      ''•A. 


■    -     v 


■-. 


.  V   *, 


'  . 


*1   C 


■:L        ' 


■    :*- 


. 


±:-\ 


-*h^. 


C 


\ 


.■ 


j,-~. 


:. 


-\ 


l  ss 


^-'. 


■ 


*.'». 


':-*■ 


-   » 


>\ *c«a 


■*£.' 


• 


-y  -■* 


■  */  t-' 


> 


~\    ■ 


:.:,  >"■ 


..      .x- 


-    .    s 


■ 


^; 


i..^. 


V    L^_2rf* 


Ji  ■' 


■, 


■■-^\ 


■"' 


r>-*-  -..* 


:■-;.? 


*  -  ^  i 


**-^*l      .  „. 


7     > 


V" 


.  /    - 


----- 


---•:', 


;/  .  ■ 


*  A*   t 


^* . 


■  \ 


-        - 


;-*  / 


^v'* 


■ 


.  ■'■■        :  ■ 


-v-     . 


"-  -  \  . 


-.■■ 


^ 


.*-     .  '«*&*■  _  :■  ^ 


/- 


-  ■?■ 


*  ^ 


■   "  :■ 


■■■■■■■J    ■■-     ■  "  £V        ■-■■     •        -ugr:.       «,.    .-    n      .-    ...      .  .  ..     $  ^ 


fA-f     ~"^V.--.*-:<r.r -  - --^     r^'h 


k 


-^  -w**i 


^    ... 


V        T^C 


-2%:n 


.-*! 


*r* 


.-■■■■■■•■ 

■  ■  ■  •        : —      ■-  — 


?>-*. 


/ 


■'■■■' 


>v^ 


-■:  .    i-''"^''.-V^V 


*  ^,^\ 


^  - 


! 


r  "  >*  * 


^7- 


k^":  *-. 


»•■ 


,• 


- 


.. 


■ 


INTRODUCERE 


> 


e 
riorme 


vatului,  amestecarea  de  singe,  calpuzania,  cheltuiala  banilor  incredintati  precum 
si  a  banilor  straini,  cununia  cu  doi  barbati  (sau  femei),  curvia,  furtisagul  sub 
diferitele  sale  lorme,  hainia,  hiclenia,  ierosilia,  invatatura  de  a  face  rau,  lovirea, 
otravirea,  preacurvia,  rapirea,  sfatuirea  de  a.  .face  rau,  sila,  sodomia,  sudalma, 
tilharia,  uciderea  sub  variatele  sale  forme,  umblarea  cu  bani  raij  yotria  s.  a. 
'  Ca  si  in  „Cartea  de  invatatura4'  din  Moldova,  pravila  munteana  cuprinde 
cauzele  care  apara  sau^niicsoreaza  pedeapsa  si  anume:  dolul,  minia,  virsta, 
betia,  nebunia,  obiceiul  locului,  multimea  (incertitudinea  asupra  infractorului)j 
ascultarea  de  eel  mai  mare,  slabiciunea  firif  (femeia,  taranul  eel  gros),  somnul, 
dragostea,  ruda  cea  aleasa  (boieria),  schimbarea  firii  (crestinarea,  calugarirea), 
surdomutismul,  plingerea  tatalui  la  judecator  si  necunoasterea  pravilei.  Ase- 
menea  principii  adoptate  in  dreptul  scris  rominesc  al  secolului  al  XVII-lea? 
cu  exceptia  acelora  din  care  rezulta  privilegii  de,  clasa  (ex.  boieria,  gl. 
insemneaza  un  progres  in  dreptul  penal  al  tarii. 

Dar  pravila  are  si  dispozitii  de  drept  civil,  care  se  gasesc  adesea 
printre  glavele  ce  cuprind  sanctiuni  penale.   Din  aceasta  categorie  de 
le  semnalam  pe  cele  privitoare  la:  bucate  (bunuri),  camata,  capacitate  juridica, 
casatorie  si  efectele  ei,  comoara,  donatie,  despartehie'^  dijma,  filiatie   si   putere 

a,  logodna,  marturie,  preacurvie,  stapinire  (proprietate  si  posesie), 
succesiune,  testament  s.  a. -Incepind.  cu  glava  296,  pravila  cuprinde  dispozitii 
luate  din  •  N6fi.o<;  rscopyiKoc,  cele  mai  multe  avind  caracter  civil,  cum  ar  fi: 
obligatiile  plugarului,  zidirile  si  cultivarea  pe  teren  strain,  impartirea  roadelor, 
raspunderea  pentru  vite  sau  pagubele  aduse  de  acestea,  dispozitii  privitoare 
la  pomi,  mori   s.  a. 

Tot  in  aceasta  parte  din  *,,  Indreptarea  legii"  sint  cuprinse  si  dispozitii  de  drept 
canonic  privitoare  la  unele  f apte  si  raporturi  din  viata  sociala,  cum  ar  fi :  ameste- 
carea de  singe,  botez,  camata,  casatorie  v(nunta)  cu  prohibitiunile  si  efectele 
ei,  despartenia  cu  efectele  ei,  filiatie,  juramint,  logodna,  loviri,  marturie, 
rudenia  cu  toate  acceptiile  ei,  succesiuni,  tocmeli  (conveiitii),  ucidere  s.  a.  Pe 
linga  acestea  mai  sint  prevazute  numeroase  norme.de  organizare  bisericeasca, 
formulare  de  scrisori  si  de  carti  eliberate  de  clerici,  apoi  indrumari  de  ordin 
cultural,  ca  socoteala  zilelor  si  impartirea  lor  in  calende,  none  si  ide,  literele 
alfabetului  grec,  ostroavele  si  muntii  cei  mai  inalti  din  lume,  cunostinte  pe 
care  alcatuitorii  pravilei  le  socoteau  a  f i  ,,de  tot  folosulu. 

Aceasta  prima  parte  are  tin  "total  de  417  glave  sau  capitole,  dintre  care 
cele  ce  cuprind  dispozitii  de  drept  laic  sint  impartite  in  zaceale  sau  paragrafe; 
fiecare   glava   poarta   titlul   corespunzator. 

Partea  a  doua,  intitulata  in  legiuire  Nomocanon  cu  Dumnezeu,  care  nu  mai 
poarta  in  colontitlu  „  Indreptarea  legiiu,  ci  indicatia  materiei  respective,  cuprinde 
numai  dispozitii  si  elemente  canonice.  Incepind  cu  canoanele  sfintilor  apostoli 
si  tilcurile  lor,  sint  redate  apoi  canoanele  adoptate  la  cele  sapte 
ce  au-avut  locla  Nicheia,  Tarigrad,  Efes,  Halcedon  si  Trulla;  urmeaza  canoanele 
adoptate  de  soboarele  asa-zis  ,,nameasniceuy  de  la  Ancyra,  Neocesarea, .'-  Gangra, 
Antiohia,  Laodicia,  Sardichia,  Cartagena  si  Tarigrad  ;  apoi  sint  reproduse  canoa- 
nele ,jsfintului  marelui  Vasilieu,  porunci,  intrebari  si  rasptinsuri  ale  altor  parinti 
ai  bisericii,  terminindu-se  cu  invataturile  sf.  Anastasie,  patriarh;al  Antiohiei, 
la  care  se  adauga  anumite  indrumari  pentru  slujba  liturghiei.  In  acest  Nomo^ 
canon  materia  nu  este  distribuita  in  glave  orinduite  in  succesiune  numerica, 


/ 


■j*  :. 


■■- 


N 


*      ':• 


.*- 


\ 


--  -_ '&*+*■* 


\ 


*     *> 


T  -"f    -i- 


T" 


/>- 


/ 


■ 


Jr       * 


fe> 


-< 


--[ 


m 


^ 


i^M** 


. 


■■ 


■'■*   i 


.  ■-    -      ■ 


_.  ™. 


^V* 


■ 


Nl 


.  ;        : 


s« 


-■  -  ■ 


L   — 


.       ..    •      SI 


::;>^- 


-V^^JISK 


V. 


I:- 


:  --  f- 


''■'-'  "^ 

.-,  ■■:•■■- 


vvy.. 


_  v 


'r   '   -  - 


;>A 


v  :-\^  -: 


"^  « 

'^w- 


•7  >^:>^ 


;/        .  r*  Wi 


C  ■  ;-■" 


Tt> 


-'■"** 


• 


*>l      -"I 


.-;-'     ■— 


:->- 


--    *r 


->-S 


\ 


..-*■- 


- 


-       .   \* 


-    4 


■*  *  V! 


•  :*■ 


■ . .  ■ 


>\j^*  * 


:#*— 


.". 


\*r  ■ 


■Jr* 


-■-.. 


■^v   ' 


*****  "*\ 


-       . 


• :   - 


:*x\ 


'   Y"^ll'*J 


\ 


x«( 


,  ■:  ',--".-- 


-^" : 


■1  r 


^  V 


■V     ^^*. 


*        .        **- 


-    -  .v4vs49B 


■  . 


<  -■ 


.  . 


v 


-7*^ 


-■'  ;*  i-. 


^ 


- 


■r»>  ."** "i" 


■    - 


>, 


_«r 


'< 


^■*J 


-    -■- 

■ 


^  12* 


•-.  -' 


"•*»■. 


-N 


>- 


JT*_--     .^, 


v,-; 


'v     :*  WH 


*  .  Vt 


fP^ : 


'*^l       .   i  A 


-■v% 


V- 


-■>     :^ 


:  .^>^ 


^■%*^ 


^ 


•*■    **-       "-1"    .-    V* 


A;. 


1       - 


^v 


r  ■        \  L  _ 


-     - 


ry  ^  -  - 


,-v 


,,   >:;      . 


*fl^ 


•     :,  • 


■  ; 


'•    *         >- 


' 


f*    * 


a*wa 


„  c 


;  -  3 


•?? 


■--  :.3i, 


'    '- 


* 


T  S- 


■**    '  ll  *t 


-v 


-    ( 


v..  fc 


^v 


*  / 


r*  v 


■ 


v  :i 


rfC^ 


tii 


— 


"  <■■■=.  ■-,:■■■  :■" 


y 


aw 


^  **^ 


^ 


-*•  -.-r* 


$j& 


+  *•*-     \- 


£?N 


/-■ : 


■■■-?  v. 


\   *- 


:V:X".    .  "' 


#T?^ 


-a^- 


^^_ 


h-*"| 


*,  ■-:■'-■     ^^i§S£ 

-  -,v   .  ■  ■  ...       .    ■ 


::  .< 


"1  -  ^  /.  *  ■ 


m:-,- 


^CJfi    *--*H 


'_t       "'         » 


ZJ-&1 


vi>V.%rr 


,-^-.-.-r    . 


■    : 


- 


*. 


■     . 


?-> 


*j??-^/ 

-, 


.** 


■w  - 


-■  . 


r  *> 


fia^afe- 


■      7    C'. 


-*?£<:* 


;  --■'" 


J?^  ** 


-***" 


■  i 


«&"/■:■ 


■  - 


■  >« 


r.-fV- 


_"\  - 


I-^- 


fl 


-*,.! 


- 


V 


■?*; 
t 


*rf  ^ 


%&<&-  ■  r? 


>•    3r 


,-K 


*f        "  J 


-?**«■- 


■.-*.*■ 


& 


r*_- 


&  r 


sg 


f 
.-X? 


■jm  jMj    c 


A- 


ra 


tit 


■ 


-'  a 


.v-r. 


■- 


. 


i    -■' 


v    -^ 


_"^s 


£r+w 


fps 


_*-_v 


_>' 


--^ 


. 


y  -  ,- 


PVF 


.<: 


1  ■ 


i«-*53i 


1  ■    *_ 


.  ■■'■ 


r. 


tT 


■«*  * 


■y 


*<  * 


^*  • 


14 


INDREPTAREA*  LEGII 


• 


ci  in  mari  capitole  nenumerotate,  fiecare  avlnd  mai  multe  glave  insole  aproape 

t0tdSvUad:etctie0r;u  o  rugaciune  de  mul^mire  alcatxiita  i^gg 
Metoda  dupa  care  a  lost  intocmit  sumarul  prxmex  parti  merita  o  atenfie 
deosebitt  Asezat  la  inceputul  pravilei,  dupa  Predoslovxe,  sumarul  cuprxnde 
douT  catasti?e''  deosebite  in  care  materia  este  reprezentata  nu  dupa  succe- 
siuuea  ei  in  text  -  cum  ar  fi  lost  normal  ^  ci  dupa  natura  ex,  alegxndu-se 
dreptul  canonic  de  eel  laic.  Intr-adevar,  primul  catastih  mdxca  titlurile  a  314 
areptui  wuumt  ,    •     .•      A:n  totalul  de  417  slave  cit  insumeaza  aceasta 

glave  cu  caracter  eclesiastic,  dm  totaiui  ae  <*x/    gi«»v  *„+««    p„i 

Lrte  Acestea  sint  glav.ele  care  alcatuiesc  „pravda  arhxereasca  de  mtn  .  Gel 
de-aldndea  catastih  cuprinde  restul  de  103  glave  ale  acelexasi  prime  part!  a 
nr^vJlei  alcatuind  pravila  Imparateasca".  Aceasta  prezentare  a  matenei 
Tart  n"  numTcdor' dona  eatast'huri,  nu  si  continutului  pravilei,  sx-sx  gaseste 
Sificarea  in  ceea  ce  priveste  „iudecatile"  in  inlesnxrea  ce  se  face;  celux  car^ 


mstitxcarea  m  cec*  ^  ^iv^v-  ,,j ;—  .  am" 

va  cauta  de  sraba  sa  poata  afla  carea  in  ce  loc  sx  foaxe  se  afla  . 
"  tntre  cele^ona  catastihuri  cu  con^ut  atit  de  deosebxt  a  lost  xntercalat 
sumarnl  ,,Nomocanonului  eu  Dumnezeu".  Desigur  ca  aceasta  xntercalare  a 
nrmarit  sa  separe  si  mai  bine  eele  dona  categoru  de  dxspo^xx  amestecate  xn 
text,  dar  deosebite  in   catastihuri  dupa  natura  lor.  naZii~u\2 

In  afara  de  acest  sumar  general  al  Nomocanonului    fiecare  din  capitolele 
sale -este  precedat  de  un  sumar  prqpriu,  indicind  g  avele  re^^ 

Normele  de  drept  cuprinse  in  „Indreptarea  legxx",  propru  societatii  feudale 
consacra  situatia  de  dependenta  a  taranimii  supuse  sx  regxmul  dxferentxal  xn 
fata  lep-ilor  in  raport  cu  starile  si  treptele  sociale.  . ,;         _ 


Hsr..   .-^- 


^    ;> 


Lj*S- 


^*    *■"■? 


. 


-^  >    :-  *o,^ 


,^ 


,■>« 


*    ^ 


^.,.' 


-.: 


^^  i> j"ft 


-■-;. 


-\\ 


■"•GOB 


& 


- 


L 


■ 


■^ 


!     '  j 


>     - 


* 


; 


^  —  ^ 


't- 


h  .^:i 


\ 


^**i 


\. 


■^ 


^■r:^  -^ 


:.*-+- 


Sa£& 


r-:- 


■ 
'  ■■■ 


.  —-\-~ 


V 


.'" 


HE 


-     . 


■ 


- 


\ 


i*» 


■ 


■ 


1  ■ F"   ■ " 

\             * 

1   a   -                              ™ 

^ 

1 

jflb    ; 

j 

f*j  ■              i  ■ 

f 

■ 

I 

V 

" 

1 

■  .->■■  ^J 

-  "'"'fl 

B 

■  " 

-  r 

* 

r 

- 

■  '  -.- 


^  ^ 

■' 


fV"^" 


■i^_  _"—  — * ,  * 


TO-:*'"   -       "    ^-L^ 


r  v 


Ll       ■ 


3S 


. 


■  - 


Iff--*' 


1 


^^T7-- 


K'** 


~  ,+ 


•^     ^/ 


■■■•%*-&- 


^ 


P-* 


r   -      / 


* 


:  v< 


' 


« 


M 


.^71 


* 


-     V 


.F 


-  , 


^** 


^irfSA*'4 


■a-^i** 


-** j  *«a  i 


• 


sub  sanctxunea  de  a  piati  „ia  uumm.  w  ^  ?  r«ts' ^nlPailP  acrrare  bizan- 
celuia  ce  al  cui  va  fi  taranul".  Aceasta  dispozxtie  ]m ta ?&**f  *A?*^m« 
tine   corespundea    situatiei  recunoscute  in  Tara   Rommeasca    de    „legatura 

^  ^Stemenea,  regimul  diferential  in  fata  legilor,  in  %^|^g^| 
tele  sociale,  este  consacrat  prin  numeroase  texte.   In  primul  rind,  se  observa 
ca  inegahtatea  persoanelor  inaintea  legilor,  potrivit  categomi  sociale  ^care 
fac   parte    este   consacrata   chiar   prm  termmologia  pravilei.    Astfel,   membr  i 
fSpin  toare  sint  denumiti  in  chip  variat,   dar  caracterxstxe :      bogatx 
P     boiaren  de  treaba  si  de  folos",   „boiar",    ,,cex  de  ruda  bona 
domn-   '  jupln",  „mai  maiii  aliora",    „om  de  folos"      om  mare  de  cinste 
^uTcea'ieLa'V  >pin«  s.  a.  (gl.  2%|4|,#»g.  f^^ffS 
e  asemenea  numiri  caracteristice,  cum  ar  fi:    „cex  max  micx  ,    „cex  max  mici 


SlSi      lucratori",  „om  de  jos  si  micsor  si  sarac",    „om  max  mxc  ?x  mat  de 
o^hxgari-, „taran"gros'S  «*«  gros  si  prost",    „taram  de  ci  neintele- 
cratnri44  s-  a    fd    350,  364  zac.   3,  367  s.  a.).  f:  ...       r     + 

gat0lnetHtat£  starilor  sociale  reiese  si  din  sanctium  e ,  -cj« gg  aphcate 
infractorilor  In  principiu,  calitatea  de  boier  a  mfractorului  constitute  o  cauza 
^^e^J^V^e  (#-367).  De  asemenea^ omurul #%gg£ 
tare  care  se  pedepseste  in  general  curmoartea,  in  cazulcind  este  savirsit ,  ae 
u*  boier  „de  Laba  #  de  folos  aceii  tari  si  de  va  avea  avutie"  se  pedepsefte 


\ 


X 


^ 


"V 


■  .  ■  ' 


.  -*- 


.  ^* 


. 


-v  * 


\  ^ 


^Vi 


.    . 


■ 


-h,7 


-,,-"■ 


■ 


' 


'        x        ,  !    -  -      ■ 


-*  .^r 


'- 


- 


-  *;<      t- 


"  ^^ 


5       ^ 


■ 


:"¥ 


'^  -<v. 


■\ 


:^i 


■<■  -^s 


^s 


H 


"St 


^ 


^SB 


■■■_■ 


V 


"T        L  L  »    I 


Li>- 


■ 

■ 


Hw 


- 


" 


.'//J 


r^- .  ' 


-   f 


f-i 


■■  *  *      ^'. 


**?•'  *fe© 


yl_       ™, 


t"  .■*" 


^3>>^' 


•■ 


^f^^. 


^>^- 


■ 


JSS* 


.■ '  ■■  •- ' 


^^ 


■ 


>-• . 


* 


^■wwr- 


\ 


BBr 


sr 


' 


- 


.         /      ■ 


^^_ 


.^-    *# 


«rf. 


'-      **  «  ..."  '      -         ■  3^^     h 


■*t    .J- 


/. 


7jf- 


■~/4 


V# 


-.>-.  -\ 


f     ? 


^■^ 


a>^*S 


^* 


. *   >*  - 


s*. 


f-  V 


-^ 


->a 


-  v 


^ 


INTRODUCERE 


.  rfW^ 


-_>^ 


i--    J-y    -v~*-J_-fcj. 


3* 


-    '  . 


'    '■-'  "111 


15 


Zi» 


. 


■■■**? 


"~  V 


"r>-  ■  - . 


>^f 


r   i   -    A    vr 


*1-l 


:-v^ 


«r 


«*« 


^  *  ^ 


V- 


/  .  * 


;k 


■r 


Ik 


B5- 


B6* 


■ 


I 


V  ■ 


-■■ 


■■■    . 


H5A 

v.. 


■ 


b^  . 


/ 


~*r 


ir 


\ 


■v* 


' 


■; 


numai  cu  amenda;  numai  daca  amenda  nu  este  achitata  in  termen  scurt. 
vinovatul  este  pedepsit  eu  moartea  (gl.  243,  zac  11) ;  eel  ce  va  sudui  pe  boierul 
la  care  slujeste  este  considerat  ,,ea  un  suduitoriu  de  domnie"  (gl.  50,  zac.  1) ; 
tot  asa,  eel  ce  va  lovi.pe  cineva,  fara.  a-i  produce  „vinatare  sau  singe",  nu  se 
considera  ca.  savirseste  sudalma  mare,  „fara  numai  de  se  va  face  spre  un  obraz 
ca  acela  mare  .  .  ."  (gl.  107,  zac  19;  cpr.  zac.  1  si  12).  In  caz  de  rapire,  daca 
victima  raptului  este  ,, fata  de  mare  boiaren",  judecatorul  ,,va  certa  mai  mult 
de  cum  ar  fi  rapirea  mai  mica-'  (gl.  159,  zac.  25). 

V  Dimpotriva,  calitatea  de  om  de  rind  atrage  agravarea  pedepsei.  Astfel, 
in  cazuri  de  rapire  savirsita  de  „rob  sau  naemit  sau  slugoiu*',  in  afara  de  pedeapsa 
capitala  se  prevede  ca  ,,inca-l  vor  si  arde  m  foe",  pe  rapitor  (gl.  259,  zac.  13). 
Exemple  de  acest  fel  sint  numeroase. 

Pravila  prevede  pedepse  asemanatoare  pentru  boieri  si  oamenii-"de  jos 
numai  in  cazul  unor  anumite  infractiuni  deosebit  de  grave  (injurii  aduse  dom- 
nului,  juramint  fals,  preacurvie  s.  a.)  si  atunci  cind  pedeapsa  prevazuta  pentru 
infractiuhe  este  amenda  (gl.  367,  zac.  2),  Sint  insa  si  anumite  infractiuni  pentru 
care  pravila  prevede  o  pedeapsa  mai  aspra  pentru  boieri  decit  pentru  oamenii 
de  rind  (ex.  inalta  tradare,  gl.  367,  zac*  6;  proxenetism,  gl.  367,  zac  5). 
Tot  asa,  exceptional,  pravila  admite  toleranta  pentru  ,,taranii  grosi  si  prosti- ', 
in  caz  de  ofense  nechibzuite  (gl.  364,  zac.  3,  59)  si  pentru  tigani,  in  caz  de  furturi 
marunte  (gl.  346,  zac.  22) ;  ,,furtul  de  nevoie"  savirsit  ,,dev  mare  saracie"  si 
numai  „cit  va  minca  si  cit  se  va  imbraca"veste  iertatde  pravila  (gl.  348,  zac.  6). 

Clerul  se  bucura  de  asemenea  de  6  situatie  privilegiata.  Astfel,  daca  un 
cleric  savirsea  o  ,,ucidere  grabnica",  era  pedepsit  numai  cu  surghiunuLpe 
viata  la  manastire  (gl.  243,  zac.  12) ;  calugarirea  vinovatului  atrage  micsorarea 
pedepsei,  fund  considerate  ca  o  manifestare  a  pocaintei  (gl.  369). 

Influenta  spiritului  religios  se  resimte  in  multe  dintre  incriminarile  si 
pedepsele  prevazute  de  pravila,  de  exemplu  in  incest,  rapt  si  in  genere,  in 
infractiunile  privind  morala  si  familia.  Se  intilnesc  discriminari  bazate  pe 
religie,  atit  in  distribuirea  pedepselor,  cit  si  in  materia  probelor; 

Un  alt  aspect  al  inegalitatii  in  fata  legii  il  constituie  situatia  femeii,  care 
este  considerata  ca  fiind  inferioara  barbatului,  avind  in  vedere  j,nepujinta 
si  slabiciunea  firii'4  (gl.  364)  si  faptul  ea  ^,iaste  mai  proasta"  decit  barbatul 
(gl.  211,  zac.  6).  Plecind  de  la  aceasta  conceptie  retrograda,  nu  a  fost  greu 
uitorului  sa  recunoasca  barbatului  dreptul  de  a-si  bate  sotia,  ehiar^  daca 
ar  fi  dat  un  inscris  ce  prevedea  contrariul  (gl.  185).  Pravila  recomanda  intr-a-! 
devar  bataia  j,cu  blindete,  iar  nu  eu  vrajmasie",  dar  se  grabeste  sa  adauge 
ca  bataia  cu  palma  sau  cu  pumnul,  ,,de  o  ar  bate  cit  de  mult  si  cit  de  de^'.'j  nu 
se  considera  ca  fiind  cu  vrajmasie  (gl.  185,  zac.  9).  Sotul  putea  de  asemenea 
?a^si  puna  sotia  in  fiare  si  sa  o  inchida  „cum  ar  fi  in  temnita"  in  anumite 
cazuri  (gl.  185,  zac.  10),  iar  uneori  sa  o  alunge  si  sa  se  desparta  chiar  fara 
judecata  (gl.  187,  zac.  1).  In  schimb,  pentru  consideratiile  mai  sus  aratate, 
femeia  era  pedepsita  mai  usor  in  cazul  savirsirii  anumitor  infractiuni. 

n  cuprinsul  pravilei  se  afla  dispozitii  ce  tind  sa  apere  productia.  Numeroase 
glave  asigura  protectia  productiei  agrieole;  sint  reglementate,  de  pildS,  para- 
sirea  si  distrugerea  culturilor,  insusirea  inventarului  agricol,  raspunderea  pentru 

Kmeste- 


&: 


-^^   r^ 


f^^' 


7^^         V  ^ 


^v: 


. 


-;l; 


t     - 


A 


"*"■ —   —  t, 


- 

( 

I         \ 


^&  ^ 


■    - 


_      - 

■  ■■-:  >■;-. 


N. 


■ 


.iJ^.*    ■>? 


■ 

■     ; 

^    ;     _. 

,         >        ■ 


\rf  -V 


A 


-*-^-=-*  -*- 


- —-^  >~ 


*   ** 


i. 


- 


*f 


E^W! 


-5^-^sk 


-   *."rAM 


■  ■ 


tf*C 


/       .     ■     .    ■ 

...    . . 


■■'■■■■■■■■■■ 


^^ 


Y     '&J\ 


.  ■  ■ 


'£$: 


s  *_ 


x 


-*  .>' 


■:.- 
■         - 


J 


*    ■■■ 


+         Jf— *A 


v-t^: 


■    T 

■ 

1  '■&:-$ 


. 


■   ■  '" 


-5WI 


-..._,  -?, 


*r     ' 


\- 


h 


...    - 

: 


.1^ 


**lj§& 


■ 
■ 


■j*&r 


sugarn,  se 


■      & 


prin  vatamarea  animalelor  s.  a.   in  ceea  ce 
micsorarea  pedepsei  pentru  acela  ce  ,,va  sti 


V^ 


\ 


t._x 


f    J 


^. 


T  ■>! 


*^ 


y' 


>^ 


>    '- „r- 


**■£ 


w^      . 


7 

.-    - 


*»_ 


-       -T^,_ 


-^  i^v^. 


s    -  . 


'  _i\ 


•■i*- 


.-^5^S 


^-_ 


tr** 


*-. 


t  -■; 


MRI     ■ 


.  '*■    n*\--  l-* 


- 


-   - 


1 


V*'". 


-. 


_ 


T-r 


•-■-  ;:>--r;;ii ■-*?-    v 


*£-**'* 


■ 


£3?^ 


...  ■-*:*:. 


3*441 


.  ■ 


;      K     :  " 


■:^r:  -■- 


"^    r 


A* 


J.". 


*  * . *  , 


/■ 


m>: 


IV- 


' !    VV 


/  _ 


-•r 


w«as 


V*7 


l    >      - 


:     \  '" 


L-   >^  Si^ 


*       ■ 


'-V<>    *: 


if-* 


Vi^js- 


ft 


'  U 


?..       >^ 


j      ,  *  _** 


*"„  7 


-— .  i 


4   . 


rv  ^ 


b-  T. 


*v      -:, 


ft    ■ 


*^-_** 


V^. 


-     ■ 


><-' 


i  _     ^ 


K 


^-,*-j" 


*; 


fc. 


*     -K-.^W 


'   >         *i         j   .   .         ', 


CV  * 


L  *  ■* 


.    -       ■- 


L'^ 


,T    ' 


***, 


.£**. 


tei 


Sr* 


^*^ 


-*     ~- 


i 


■  H 


;  ■ 


.V, 


^ 


."-  * 


:    - 


**&?  -L. 


• 


V£fr     * 


t/ 


S4-- 


J        *    .h 


i-^.    -I 


b'V  ii 


<-^-v 


i-O— '  -    ■  J 


^"  .-< ,    *^. 


-     .f 


-.#-« '  f 


X 


+* 


-  .    -        . 


■  .  ■ 


-:J 


X 


j*V    ■ 


«        _K_^ 


\r     ^ 


V-: 


>^ 


v* 


*N^^T? 


V: 


->    i 


a^a 


, 


■■  ^ .  ■  ■ 
■■■*> 


'_*     ^ .      r 


,^v'»   v 


,h 


*  i 


:**r. 


S: 


"**■ 


-  '* 


.j* 


tj 


- 1 


V 


:?  • 


16 


INDREPTAREA    LEGII 


"N 


c'a  acela  frumos  si  scump  si  atita  sa-1  stie  de  bine,  cit  sa  nu  se  afle  altul  asemene 

lui"  •  (gl.  368,  zac.  1).       ' 

Pedepsele  sint  bazate  pe  razbunare  si  au  ca  scop  intimidarea  si  expiatiunea. 

Ele    sint    arbitrare,  variate  si  severe  pina  la  cruzime,   nelipsind :    arderea  in 

foe,  turnarea  plumbului  topit  in  gura,  sau  pedeapsa  „mai  rea  ca    moartea", 

adica  executia  precedata  de  tortura.   De  asemenea,  pravila  preyede  pedeapsa 

mutilarii,  care  putea  sa  constea  in  scoaterea  ochilor,  taierea    miinilor,  a  limbii 

si  a  nasului. 

Recidiva  si  reiterarea  infractinnilor  sint  pedepsite  uneori  in  forme  cu  totul 

arbitrare  (gl.  346,  zac.  6,  7).  y."    .  - 

Elemente  de  justitie  primitiva  apar  des  sub  forma  impunitatilor,  in  dreptul 


de  corectie  domestica,     adulter,    rapire 


viol 


s«  a« 

9 


,.  .    Din  chiar   indicative    existente  in  foaia   de   titlu  a,    „Indrep- 
Izvoarele  pravilei   ^rii  ^^    reies'e   c^    aceasta    pravila    este;  o    imbinare    de 

reguli  de  drept  canonic  si  de  drept ■  laicT  Predoslovia  nu  clarifica  indestulator 
izvoarele  folosite,  ci  arata  numai  ca  pravila    cuprinde   canoanele   bisericesti   si 

imparatesti,  Mitropolitul  ^tefan  afirma:  „Am  pus  toate  leacurile  de 
fiece  vina,  impartite  toate  pre  glave,  pre  lesne  a  le  afla.  De-acia  am  gindit 
si  am  socotit  si  pentru  pravila  imparateasca,  ca  va  fi  si  aceaia  de  treaba  acestii 
oblastii  si  micsoare  tari,  de  toate  vinile,  cu  catastihul  ei  deosebi,  ca  sa  poata 
fi  si  sa  dea  cite  ceva  ajutoriu  si  ea  canoanelor  sfintilor  barbati,  marturisind 
si  dind  raspuns  mai  tare  si  mai  virtos".  Pravilele  imparatesti  au  fost    ,,lipiteu 

de  cele  biserice§ti. 

,Jndreptarea  legiia,  fara  a  fi  in  sine  o- lucrare  originala,  reprezinta  o  opera 
de    codificare,    receptata,    complexa,    care-si    pastreaza    yaloarea    juridica 

u 


si 

9 


S-a  sustinut  ca  atit  „Cartea  romineasca  de  invatatura"  cit  si  „Indreptarea 
legii",  dar  mai  cu  seama  aceasta  din  urma,  ar  fi  suferit  influenta  gindirii  juridiee 
franceze  prin  adeea  ca  unele  paragrafe  ar  fi  inspirate,  daca  nu  chiar  traduse, 
dupa  lucrarea  jurisconsultului  francez  Andre  Tiraqueau,  -membra  al  parlamen- 
tului  din  Paris.  Acesta  publicase  in  1563,  la  Venetia,  o  lucrare  despre  cauzele 
care  apara  de  pedeapsa  sau  o  micsoreaza  (De  poenis  legum  ac  consuetudinum 

Statutorum  temperandis)1).  * 

Dar  cercetarile  lui  S.  G.  Longinescu  2)  au  dovedit  ca  legiuirea  din  Moldova, 
deci  si  cea  din  Tara  Romineasca,  au  ca  izvor  lucrarea  juristului  italian  Prosper 
Farinaccius,  care  fusese  cunoscuta  in  tarile  romine,  datorita  in  special  relatiilof 
cu  Polonia,  astfel  ca  ideea  unui  contact  intelectual  cu  gindirea  juridica  franceza 

este  greu  de  admis  3). 

„Indreptarea  legii"  isi  are  izvoarele  sale  in  dreptul  bizantin   si  anume: 

I)    izvoare    directe :     Sintagma    lui   Matei   Vlastare,    Nomocanonul   lui   Manuil 


V 


i_^ 


i)  I.  Tanbviceanu,  Tratat  de  drept  penal  si  procedura  penald,  ed.  a  Il-a,  revazuja  de 
V  Dongoroz  s.a.,  vol.  I,  Buc,  1924,  p.  214;  C.  Viforeanu,  Discurs  la  deschiderea  anului  jude- 
catoresc*  1936y  in .  „Gurierul  judicial,   1936,   nr.   2,   p.   50-51.  ,    ^         \a40 

■        2)   S.  G.Longin  scu,  Legi  vechi  rominesti  si  izvoarele  lor,   vol.    1,   Buc,  191^. 

3V  Andrei.  Radulescu,  Influenta  franceza  asupra  dreptului  romin  pina  la  1864,  eomu- 
nicare  facuta  in  sedin^a  Academiei' Romine  din  16  martie  1945,  aparuta in  extras  in  „Bul- 
tetin  de-la  Section  Historique'V t.  XXVII,  1946,  p.  7. 


*<a  - 


-  \ 


x-  _. 


^t*^ 


^^. 


%<   « 


m 


--- 


± 


V   .  i 


' 


i- 


I    L 


^.         *£ 


r 
***** 


.  V 


<\    - 


_        **J 


%-    '*. 


V*. 


-i   -l  -*-* 


--    -*■•■ 


:        . 


1 


& 


X 


\> 


■*Atl 


«ft 


'": ,"  h 


L  * 

v  ■ 

* »    ■ 


<£m--: 


•■■ 


>"  .* 


J 


'-■  '.    , 


1  "        '■ 


\:-" 


V 


"^ 


*■ 


■  ' 


.   * 


™*\ 


^  ^ 


... 


K\\ 


-  J 

J 


'- 


,     t  ■-". 


■*t  ■ 


. 


\N_2*. 


v/r 


Ht 


V  ' 


' 


•ttS 


--. 


t  *      ' 


' 


:   ,   « 


-^.  ^- 


:, 


l  ■       v 


—'■      Vl 


1  v    > 


■    : 


frfi  K 


-■# 


'    •       /  ■ , 


^  - 

-  . 


r--. 


■  -  7 


*ft15B 


— :<\  - 


^: 


^ 


i 


rit?: 


■-     "*-.■-      -f:         ■■  •■  . 


nBiBPQiwnwwp 


fin^a 


.  .......    ^ 


EiS 


4V 


' 


*r  J* 


" 


>- 


-tfSi 


.-  '  ***■ 


kx 


. 


I--* 


I  &H« 


tp9 


C 


I   m      * 


1 


s 


I 


.-  ■' 


Kb  '     * 


■ ir-i- 


-  *-■' 


. 


'     , 


Ft 


■  'f(    _ 


■    "/ 


-&-* 


.**- 


l\    _ 


ET 


.■  ■■ 


;^- 


-_*> 


■■•^:- 


■      -,:-.. 


--''  *?*.**.-''? 


IE.  -^ 

.   *     *    L 


-  a-  S^      ^ 


■J -•*.: 


£\    " 


& 

: 


*Nfc. 


-f 


■fc 


■ 


\ 


j*- 


■  -v 


% 


-13 


k  > j        J 


"*"      '   . 


fct^if 


A/A^ 


_#*" 


«-     1 


'      :       ■■    ft 


■*-&£ 


.« 


Jk* 


■*-*' 


■v  V^ 


t      ' 


L:*^ 


■y*t  i 


< 


*.  * 


a: 


■  *.- 


-  •  ;• 


•*.- 


U    : 


*>  . 


f  A 


7   '. 


V- 


*s 


■:  .<* 


'  ^ 


•" 


^*-l"r 


INTRODUCERE" 


h*    * 


_-V 


Malaxos,  Comentariul  lui  Alexis  Aristen  si  Raspunsurile  lui  Anastase  al  Antiohiei ; 
.II.}.  lzvoare  indirecte,  prin  intermediul  „Carjii  ro mines ti  de  invatatura":  Nopto^ 
TscopYixo^  f  Leges  colonariae)  si  Pra^s  et  theoricae  criminalis  a  lui  Farinaefcius. 
I.  -aj  Predoslovia  mitropolitului  $tefan,  fara  a  fi  in  totul  originate,  cuprin- 
zind  multe  pasaje  imprumutate  si  prelucrate  dupa  prefata  cu  care  Matei  Vlastare 
insotise  lucrarea  sa  aparuta  in  1335  sub  titlul  Sintagma  alfabetica  a  tuturor 
lucrurilor  care  se  cuprind  in  sfintele  fi  dumnezeeftile  canoane  1),  il  apartine  insa 
inaltului  chiriarh  al  bisericii  Tarii  Rommesti,  in  special amanuntele'  asupra 
izvoarelor  grecesti,  precum  si  partea  finals  a  predoslaviei,  in  care  se  arata 
iolosul   si   insemnatatga    pravilei. 

Sintagma  lui  Matei  Vlastare,  introdusa  in  tarile  romine  in  traducere  slavona, 
inca  din  secolul  al  XV-lea,  a  fost  folosita  de  biserica  noastra  sub  forma  ei  dezvol- 
tata,  cit  si  sub  forma  prescurtata,  impreuna  cu  alte  colectii  de  canoane,  pina 
la  apantia  tipariturilor  rominesti  2).  Cuprinzind  extrase  din  Nearale  si  din 
Epanagoga  lui  Vasile  Macedoneanu  si  a  fiilor  sai,  Leon  si  Alexandra,  folosind 
|i  alte  iz\oare,  'Sintagma  hi  Matei  Vlastare  este  considerate  in  aceasta  lumina  ca 
fund  cea  mai  veche  lucrare  canonico-juridica  intrebuintata  in  tarile  noastre3). 
_  „Indreptarea  legii"  face  numeroase  imprumuturi  din  Sintagma  lui  Matei 
Vlastare,  al  carei  autor  este  numit  cind  „Mathei  tocmitoriul  de  leage  si  ieromonah 
carele  au  fost  foarte  intelept",  cind  „Mathei  prea  inteleptul  lerarh",  sau! 
in  sfirsit,  numai  „Mathei<<  ori„Mafteiu.  Prima  glava  din  pravila  incepe  printr-un 
citat  din  aceasta  Sintagma. 

b)  Cel  de-al  doilea  izvor  il  constituie  Nomocanonul,  pe  care  Manuil  Malaxos 

:??l^Mtdl*  NauPlia'  fost  notar  al  mitropoliei -din  Teba,  1-a  scris  in  1562  sau 

1563  sub  titlul :  Lege  alcatuita  din  di fer  it  e  canoane  trebuitoare  ale  dumnezeiefilor 

§isfmtilor  apostoh,  ale  sfintelor  sinoade  ecumenice,  ale  purtatorilor  de  Dumnezeu 

pannti  fi  ale  altor  preasfinti  arhierei;  precum  fi  din  unele  Novele  ale  leeilor 

■  imparatefti  fi  dm  altele4). 

Copiile  dupa  acest  nomocanon,  cu  unele  deosebiri  intre  ele,  au  fost  numeroase 
si  s-au  bucurat  de  o  larga  circulate  in  acea  epoca.  De  o  astfel  de  copie  s-a  folosit 
si  logofatul  Eustratie,  in  Moldova,  la  pravila  „aleasa«  in  limba  romina,  cunos- 
cuta  sub  numele  de  „Pravila  lui  Eustratie". 

In  ceea  ce  priveste  „Indreptarea  legiiu,  s-a  <  sustinut  ca  dispozitiile  ei 
canomce  nu  au  fost  luate  din  aceeasi  copie  a  manuscrisului  lui  Malaxos,  care 
a  servit  lui  Eustratie,  ci  dupa  o  alta  copie  publicata  mai  tirziu,  partial,  in  1854,  de 
Leonida  Sguta  in^revista  greaca ■  „0^«  (Atena,  vol.  VII),  'copie  de  care 
aceasta  parte  a  „Indreptarii  legii"  s-ar  apropia  mai  mult5). 

..■'  .  - 

-■ — l 

"      r 

Q*     r1'  £'   Pe,re*z»    ^ *    de  Astoria    dreptului    romin,    vol.    II,  partea    I,  p.  373    si   urm. ; 

Jl-7^Rn^w^'/f^^a^ro1^p'u'   bizantinsi   rormnesc,  vol.    I,  partea    I,  Izvoadele, 
p.   /b.  De   altfel,  filologul   Bartolomeu   Kopitar  a   semnalat  inca  din  1824  ca  mitropolitul 

^^'^SSf^^^^l^'  sa  <%>*  Protheoria  lui  Vlastare  („Jahrbucher  der  Literatur", 
viena,  18^4,  AXV,  p.  158  si  urm.). 

tv-~    ^   C\^°poV^(iil  Fintinele  si  codicii  dreptului  bisericesc  ortodox,  1866,  p.  39,  si  urm.  • 
Nicodem  Milas,  Dreptul  bisericesc  oriental,  trad,  rom.,  Buc,  1915,  p.  161. 

§t.  Gr.  Berechet,  Istoria  vechiului  drept  rominesc,  p.  124  si  urm* 
)   I.  Peretz,  op.  cit.   vol.  II,  partea  I,  p.  371  ;  St.  Gr.  Berechet,  Legdtura  dintre  dreptul 
bizantin  si  rominesc,  vol.  I,  partea  I,  p.  78^- 79. ^. 

I,   p.   287;    St.    Gr.    Berechet,    op.    cit.,  vol.    I, 


6)   I.  Peretz,  op.  cit,   vol.   II,   partea 
partea   I,  p.  79.  , 


/ 


2  -  c.  1201 


\ 


'*^ 


\ 


r    - 


y 


***' 


-.-*< 


-  * 


N 


."•  i 


fe 


'-    ^ 


;>. 


^  >»■; 


*  < 


4.  - 


•, 


^_- 


/  V 


r.    iT  r  r 


_wr 


^v 


V**^-4  -. 


A^ 


--  --.,:,' 


h^--^  v 


<? 


r    ^v." 


*-  N 


■  iv- 

-jj         jl 

■:?&:&§£ 

Fr!     It-. 

-■;fil 

■■- v---\.  -419 

m   &"* 

\m 

■■'      - 

tw  4     -  '^K- 

1       1 

■        -~              ■         ■ 

^■^'^Rti 

;*  -        ■  ■  * 

^-  '  -w'i-     *''*T83 

/^:^«a 

B*       ^V 

If '  r~ 

;  -£3 

i 

H  '**■ 

H 

K     ft. 

L 


V 


i^X 


-   .-■■  ■  -y&k 


^ 

',--- 


-  -K: 


v*i 


- , ; 

-  . 


-^^p^ 


.**! 


-j. 


!v- 


^;". 


S^ 


v  ■ 


l  a 


■  *_  * 


viii 

^■^f^^bKJ&TI 

i  ^.  ■  "^Bl  /  ■■■ 

-^9 

"■^  '  1 1 

■   ■'    i^w'-S 

"Hit 

^■.■-.f*| 

1          ' 

j        —  ^P-          ft| 

/i  3*"£ 

4  "^*3B1 

f   f          jr'      "^^l        ^^^H^fc^^H 

[  if 

---'■ 


-M_-i3 


'  * 


^'*CI 


.  ^  1;-  ^•'■| 


-■     y 


tt"% 


■  *r*~- 


^t 


"■  ^ 


■  t -■        ■■:  ;>  -e 


¥       *^ 


■:;-{^ 


■v.- 


*j* 


-  :^    .v 


_v« 


'     '^^-: 


.:-  i 


::t  ■>  ^ 


.v.     <^ 


?* 


.  *-  -J^-l 


■■■:"''       - 

'  •■-'■ 


m~*:+. 


-v;- 


- 


■  "      .' 


*Y      to 


*  >il 


*> 


<!'*« 


.   *»    ^J"    Q 


^ 


V"> 


*/ 


' 


-  ._:^ 


x/'*j 


'V 


t_  , 


-rr? 


wrt» 


O^C. 


-.=§ 


''**•& 


*. 


^^,    Si 


/•-. 


V 


-* 


X 


s-« 


^i:; 


I..-  ■  *\ 


K  :S&*?'. 


j:: 


S 


"  i--'' 


* 

- 


■ 


CW*si 


A.  ■&*■ 


■  u-s 


' 


:. 


, 


^;-^ 


;v 


j^ 


L^s 


■■  ■-!■« 


*v 


»■ 


-^J 


*•: \^-V 


^  ^ 


■■ 


■     i 

v-r 


-      v  -  i  -^ 

..  ■-V;' -tr^A-a 


v 


&»*^=. 


»"■.*  t; 


^.T 


'■■-, 


-     f    * 


V      - 


-J* 

■-{■-» 


— --- - -     ■  £  ■-..■■  I        ^^3 


-    K     ■       < ■T;--'""--r  - 


r  ^ 


;  ■■■■ .  • 


**«*^ 


£*&?  >5E~r- ".*- 


^  ^ 


'  ■      ■      i 


t  ■■"* 


*i- 


a* ;.  i 


^ 


:0 


\' 


>T 


» 


^ 


'-■' 


«£■>>•;; 


.        T-*f        _\  . 


.    i      J        . 


r,  '  \ 


/ 


•^ 


\ 


18 


INDREPTARE^   LEGII 


jfi^ 


- 


_    s.X*" 


■ 


■r*  ^ 


TOa 


;\ 


'-* 


x: 


' 


■*V 


-    \     '  -*B 


■  M 


* 


>. 


-i,  - 


w-v 


-  J. 


■■-■     .■   -■'       ! 

SET'-   -' 
. 

M®!*^     -   \  'V 


-.i  _.    - 


! 


_^"* 


<    . 


r^r&rt 


P -' 


M* 


3 


* 


■■V. 


■n^, 

* 


?.*;» 


''S  ■ 


p=* 


&S3 


r  _f 


if 


8fe- 


V 


■  ■'-■.-..-   ■ 


>s 


■ 


J- 


"     :. 


It  - 


V- 


3E: 


i    - 


i- 


/ 


SHU- 


.<V 


» 


1 ,  B 


-4P    - 


"<-— . 


-.*- 


*"-  ( 


•■l&'- 


I 


*; 


-   ^ —  " 

■ 


1-  » 


K^P : 


'—^ 


^  ./ 


kf      * 


/  ^ 


v; 


..  .  - 


^  T 


r j~ 

:. -J-  7* 


* 


■  -    f\ 

V 


x 


w 


1  «* 
•    ■ 


J?' 


' 


Jr. 


tr 


v.* 

V 


hv*.A 


■■a-  / 


> 


, 


vr 


-F^.      .; 


•fc 


% 


:.-■ 


r. 

V 


7-~ 


r 


.' 


.       ■  . 


f-tt 


«    4 


/ 


-  '■ 


"^^  ■■:■   i- 


B&J. 


&m 


>   '■  _ 


-; 

C.  Erbiceami  a  sustinut  insa  ca  ceea  ce  a  tradus  Daniil  Panoneanul  mi 
sl  lost  manuscrisul  lui  Malaxos^  ci  un  alt  nomocanon  into  emit  la  1600  de  catre 
Porfirie,  mitropolitul  Nieeei,  al  carul  cuprins  are,  de  altfel,  oarecare  asemanare 
cu  Nomocanonul  lui  Malaxos,  cele  261  glave  ale  Nomocanonului  lui  Porfirie 
ititrmd  astfel,  in  compunerea  „!ndreptarii  legii"  x). 

In  sfirsit,  din  cercetarile  facute  ulterior  de  G.  A.  Spulber,  reiese  ca  exista 
un  manuscris  identic  eu  manuserisul  folosit  de  traducatorul  romin ;  este  manu- 
scrisul grecesc  nr.  1400  af lator  in  biblioteca  Universitatii  din  Atena  ?)* 

Cercetind  manuscrisele  Nomocanonului  lui  Manuil  Malaxos,  aflate  in  tara 
noastra,  Spulber  a  identificat  un  manuscris  cu  un  con^inut  foarte  apropiat  cu 
acela  din  exemplarul  lui  Gheorghe  Caridiy  folosit  de  traducatorul  romrn;  este 
manuscrisul  grecesc  nr.  30?   din  Biblioteca  Academiei  R.P.R.,   al  carui  text 

se  publica  in  anexele  prezentei  editii. ;  ^  ; 

^  c)  Cel  de-al  treilea  izvor  al  „fndreptarii  legii"  il  cons tituie  Comentariul 
lui  Alexie  Aristen,  singurul  asupra  caruia  predoslovia  da  unele  amanunte, 
celelalte  izvoare  fiind  indicate  prin  termenii  generali  „multe  si  bogate  pravihu. 
Daca  traducatorul  romin  nu  aduce  nici  o  lamurire  asupra  izvoarelor  folosite, 
mitropolitul  §tefan  arata  ca  pentru  procurarea  lor  a  trimis  pina  chiar  la  patriarhie 
m  deoarece  sefereasase  inspire  din  cartiletiparite  pina  atunci,  de  teama  erezulor 
ceaupututfi  strecurate  inele  de  catre  dusmanii  ortodoxiei-si  a  gasit  la  Gheorghe 
Garidi,  tost  al  doilea  vel  vistiernie,  „scrisa  cu  mina,  judecata  toata  arhiereasca 
si  linga  dinsa  si  imparateasca  cu  toate  canoanele  ale  sfintelor  saboara  si  apostoh 
ii  a  nlarelui  Vasilie,  si  altor  dumnezeesti  si  sfinti  paring  jmpreuna  cu  teologhia 
duniiiezeestilor  bogoslovi4^.  Aceasta  lucrare  fusese  „scoasa  si  tocmita  cu  porunca 

gocestmilui  imparat  ehir  loan  Comninul  cu  mare  si  multa 
soc^tinta  de  pravdslavnicul  intru  dascali^  diacon  si  pazitorul  de  toata  pravila 
si  canoanele  marei  biserici,   chir  Alexie  \Rodinuu.  _ 

Dupa  cum  se  luase  mai  de  mult  obiceiul  de  a  se  rezuma  legile  laice  bizantine 
in  asa-zisele  „sinopse^,  tot  astfel  s-a  simtit  nevoia  de  a  se  proceda  si  cu  canoa- 
nele' bisericesti.  Catre  sfirsitul  secolului  al  Vl-lea,  o  asemenea  smopsa  a  fost 
intocmita  de'  §tefan  Efeseanul,  care  a  rezumat  canoanele  sinoadelor  ecumenice 
si  ale  sinoadelor  loeale,  precedindi-le  de  canoanele  apostolice.  Acestei  smopse 
i  s-au  adaugat  cu  timpul  nu  numai  canoanele  celorlalte  sinoade  ce  au  mai  urmat, 
dar  si  cele  ale  parintilor  bisericii.  Aplicarea  canoanelor  a  necesitat  insa  frecvente 
interpretari,  multi  t^rmeni  si  mult e  canoane  devenind  cu  timpul  greu  de  in^eles, 
%  ceea  ce  a  facut  necesara  redactarea  comentariilor.  Comentariul  lui  Alexie  Aristen 
s-a  bucurat  de  o  reputatie   deosebita. 

Alexie  Aristen,  originar  din  Rodos,  a  scris  pe  la,  1130,   din  insarcinarea 

i  loan  Comnenul,  un  comentariu  al  Sinopsei  lui  Stefan   Efeseanul, 


■     ii 

si 

5 


-    -at    '- 


/     - 


*-'. 


.   ^      *" 


s 


' 


>H 


-'■  t. 


•  . 


A 

in 


mea, 


!)  C.  Erbiceanu,  Material  inedit  pentru  istoria  dreptului  canonic  oriental, 
grecesc  al'lui  Manuil    Malaxos    notarul.    Forma  si    continutul    manuscriptului, 

rica  ortadoxa  romina",  1892,  nr.  3,  p.  m^ %m ^^^^^P^0^  „        ,Qnn 
p.  41^-428;  G.  I.  Negulescu,  Stefan  I  Mitropolitul  Ungro-Vlahiei,  1641-lbbS,  Buc,  19UU, 

d    53^  not  a  1     X-*A  '■  ^   ■■  ,- 

n  „Am  avut  de  curind  norocul  sa  ailu prin  Dyovonniotis,  ^Nomokanonikai  Meletai, 

Artena,  1917,  p.  169  si  urm,  ca  exista  in  biblioteca  University  din  Atefa,  un  manuscris 
nr.  1400  care  trebuie  sa  fi   fost  cu  desavirsire   identic  cu  eel  al  lui  Candi"    (C.  A.    Spulber, 

op:  ClUy  p; 


/- 


y 


-,j* 


v      \ 


-■ 

;      ■   ■       .-: 


•*vr 


~,..s 


^5- 


-.  Ji 


>■  1* 


I 


* 


■ 


V^* 


.  -JH 


Si» 


- 


_  — — _ 


«-■ 


», 


'.. 


".  :±. -   *"» 


.  ~*vH 


A. 


.»> 


^.. 


.    -^4_  ~ 


-/ 


■ 


v 


vr 


*Sb»* 


— Ni 


T-T 


■ 


- 


\   * 


i  ■  ~ 


.-y 


s 


sa 


-.     -r::t. 


,s  « 


\-  * 


V    ■'- 


fire 


.-,,.., 


J^A. 


s: 


'#Cc 


"^^' 


"%-L.-i-^Vti 


^fc--^*» 


■es 


^--;    _- "*:- 


—        M*—     — 


r  . 

■A 


*- 


r-- 


ZrL*b*.  -* 


£Sr^oi*tfT 


*Tv 


--  :      ^      » 


;- 


.-v 


?/ 


y 


■$■  .■- 


- 


: 


,*j  ■ 


■ 


' 


■^ 


'.  -■ 


IK' 


&  ■■ 


-: :   ::  ^ 


.-'-;-' 


v-  ■ 


■  ■  p? 


V. 


■^m  :- 


•r 


*r 


2  f . 


**v 


J**fT 


-   -■ 


'** 


.,-      -Wfc 


# 


* 


■**■      Dr- 


-   * 


< 


V 


-:> 


y  *^ 


I 


*>  ^ 


.**■ 


1  r  ■  •- 


INTRODUCERE 


19 


.    » 


trecut  in  versiune 


■  —  V  M 

in  care  apare  textul rezumat  al  canoanelor,  insotit  de  lamurirea  termenilor 
alcaror  inteles  nu  era  destulde  elar1).  Acest  comentariu  a 
romina  ^constitute  partea  a  doua  a  „Indreptarii  legii"  sub  titlul  de 
nonul  cu  Dumnezeu,  insotit  de  explieatia:  „avind  adunate  pre  toate  cano 
ale  sfintilor  apostoli  si  ale  sfintelor  sapte  saboara  ale  lumii  si  ale  celoralalte 
saboara  carele  se-au  facut  pre  in  bogate  locure,  carele  sa  chiama  nameastnice, 
dupa  aceaia  si  a  marelui  Vasilie  si  ale  altor  sfinti  barbati  si  parinti purtatori 
de  Dumnjezeu.  Alcatuita  eu  ruga  si  indemnarea  blagocestivului  imparat  chir 
loan  Comninul,    de  cuvintatoriul  diacon  a  marii  beseariei  a    lui   Dumnezeu 

7  9  *  ? 

si  pazitoriul  de  pravila,  chir  Alexie  Aristinu*%  explicatii  ce  nu  fad  decit  sa  dez- 
volte  indicative  din  pagina  de  titlu  a  ,,Indreptarii  legii",  unde  acest  nona^caaon 
este  intitulat:  Pravila  a  sfintilor  apostoli,  a  celel  saboare  §i  tbate 
Sumarul  acestui  comentariu  a  fost  intercalat  intre    cele    doua    catastihuri   ale 


■ 


* ''*   >  ri*  *  v 


manuscrisul  folosit  de 


.** 


■ 


a 


ixi  nume- 


eare  eu 


fe      ■ 


cum 


.-••*- 


i 


*  ■•-:.    v  ■ 


<i 


,/Indreptarii  legii". 

In  Tara  Romineasca  si  Moldova;  lucrarea 

roase   copii  si   este  probabil   ca 

manuscris  ce  nu  ni  s-a  pastrat  —  facea  parte 

si  Nomocanonul  lui  Malaxos,  aflat  la   Gheorghe  Garidi. 

d)  Comentariul  lui  Aristen  adauga  la  canoanele  sobornicesti 
si  titlul  sau  o  anunta  —  invataturile  marelui  Vasilie,  dupa  care  urmeiaza  raspun- 
surile  cahonesti  ale  altor  ,, sfinti  barbati  si  parinti  ca: 

Nichita    mitropolitul    Heracleei"    etc.    si  termina    cu 
senia  aicea  a  toata  pravila".   Dupa  aceasta  urmeaza  ceea  ce  pagina  de 
a    ,,Indreptarii    legii"    numeste:    ,,Theologhia 

mitropolitul  §tefan,  in  predoslovia  sa:   „TeoIogul   dumnezeestilor  bogoslovi^. 
Aceasta  ultima  parte  a  pravilei,  care  este  iii  acelasi  timp  si  eel  de-al  p»*^"Ia» 
izvor  al  sau,  anuntat  sub  titlul  de:  Catastih  cu  Dumnezeu  al  eestii  carfi, 
are  multe  invataturi  detreaba  ale  dumnezeestilor  bogoshvi  si  dascdUr' si? J™ 
si  rdspunsuri  a  sfiniului  Anastasie,  putriarhul  a  dumnezeestii  marii  eetcfyi  \. 
chiei,  consta  dintr-o  serie  de  54  de  glave  care  cuprind  tot  atitea  intrebaii  si 

intre  anii, -559  T-598. 


%  lar 


raspunsuri  date  de  Anastasie,  fosti  patriarh  al  An 

Problemele  tratate  sint  probleme   exegetice>  dogmatice  si  morale. 

Raspunsurile  atribuite  lui  Anastase  al    Antiohiei  nu  figureaza   imop^ra 
lui  Aristen,  nefiind  gasite  in  nici  unul  din  manuscrisele  lui;  totusi        *     *" 
litul  '^tefan  le-a  adaugat,  pentru  ca  fara  indoiala  le-a  gasit  in    acelafi  eoaice 
procurat   de   la    Gheorghe    Caridi.  Textul  lor  a  fost  editat  in 
Gretser2). 

II.  —  In  ceea  ce  priveste  izvoarele  indirecte  care  cuprind  dispozitii  de  drept 
laic  penal,  numite  in  catastihul  al  doilea  „Pravile  imparatesti"  si    intercalate 
in   Pravilele  arhiere§tir   ele   provin   din   simpla  imprumutare,     dar   intr-o 
^ordine,  a  dispozitiilor  3)  „Cartii  rominesti  de  invatatura".  Astfel,  cele  11  pricini 


.. 


A  *r 


*?  y 


-^> 


^  -*> 


\  -.  ■-■::-■■ 


1)   Textul  grecesc  alComentariului  lui  Aristen  a  fost  publicat  de  Beveregius  iii 
tiparit  la  Oxford  in  1672,  precum  si  de  catre  G.  A.  Rallis  si  M.  Potlis  in  Sintagrna  aieniana 
(EtSvTOYlia •  t&v  6eto)V  xal  Ispwv  xavovwv),  t.  II—  IV,  Atena  1852— 1859,  unde  insa  sint  —™*- 

lui  Zonara  si  Balsam  on, 
vezi  si  C.  A.  Spulberj  op.  cit.jTp.  | 
este  urmatoarea  (s-au  ^otat : 
70;  45=71 ;  46=72^  48=-l;  49 


cate  riu  numai  interpretarile  lui  Aristen,  ci  si 

2)  Opera,  t.  XIV,  Ratisbona,  1734-39,  p. 

3)  Coresponden^a  de  texte  intre  cele  doua  pravile 
cu  cifre  arabe  si  pricinile  cu  cifre  la  tine) :  43  ==69;  44  = 


If 


-  ■  'V 


-A- 


i 


*  . 


\^ 


^> 


*f  fc-  I  . 


^  /-. 


*.  *■« 


T  '. 


r*\ 


S 


/* 


:<     * 


' 


-*"'! 


/*.w 


% 


■i.<~--  C 


-  >s 


-    ■ 


+r 


."V 


£       **■ 


ri*y. 


>>     *.' 


w>^,    *■ 


^4  > 


.. 


w  *■* 


^-  ■ 


>7.^ 


- 


■»V.v^ 


-\..._>v^\r^ 


.        --  .    - 


■    J . 


.-  -";-- 


SMBS3S:-:'-     . :-.;  ■' 


» ■.  >  ^ 


»r 


■"^Wfc 


r*--^ 


r^s^ 


-5*-  •:,: 


rJv  ■-*.- 


s-?-^ 


*  -  ■■-<  <--.:x. 

■ 


■^ 


ry" 


:    .-  .     *.* 


^-**t . 


V^ 


-^  ■ i 


A'** 


.  >    * 


■:  ; 


■ 


fc-i 


T*jiP 


ag 


-v>« 


- 


-*J 


>. 


^^  i_>* 


r 


1    -^ 


-?■ 


'-    ^   ^T 


v. 


SrJS 


L 


'1 


■  /.*" 


'  -..- 


-     :■  -   V, 


'  *  "^. 


r  -  .*£ 


-:--■■■ 


^_JS*L? 


-^ 


■    *     ■ . 


*r~*i  Z  V— * 


t    - 


-  *iffii.-# 


„t  - 


>:r\ 


V  ^V^ 


: 


/< 


-  •      .   L_r^ 


-  **> 


^>* 


**"  -^*^ 


^ 


*i 


>    _  L    ta 


*-',"  ■- 


-:^r- 


^ 


:#- 


■  ft 


! 


:     V     • 


^*- 


■'        „-- 


it 


V 


-V 


L     - 


..v 


***. 


£,  .^ 


,^- 


-*  A 


"'^H 


-  -■  ^:-^aB 


"<^ 


TC- 


'  -      :-■ 


s 


V» 


tf3 


■~v 


JV  - 


4   -- 


V- 


---   :^         .- 


^ 


— *»t 


x 


■  ■.  -■ 


■      -;y 


%'^ 


-  ;-.r  ^ 


■I 


^  v 


-'  '-;r--   ■ 


■ 


■"■-"-.  ■ 


-  \  :; 


T   iS 


J-* 


.-* 


■/- 


-v. 


' 


,-\M      .4."    f  V*m*B 


^ 


^mm^^ 


■r 


. 


■-.^--■- 


V- ' 


x     .r  ■ 


,/- 


V 


20 


INDREPTAREA    LEGII 


• 


■ 


?" 


J 


- 


5 


- ; 


l!  F 


r 


cuprinzind  dispozijiile  de  drept  agrar,   aflate  la  inceputul  pravilei    din   1646 
sub  titlul  „Pravile  tocmite,  alease,  scoase  pentru  to}i  lucratom  pamintuhu. . 
devin    glavele   294-309    ale    „Indreptarii   legii" 1).    Corespondenta    exacta   a 
glavelor  celor  doua  pravile  a  fost  indicata  pe  baza  textelor  de  catre  S.  G.  Lon- 

ginescu 2).  .... 

Asezarea  materiei  in  prima  parte  a  pravilei  a  ndicat  multe  eritiei  prm 
apaWta  ei  de  amestec  lipsit  de  metoda  si  de  sens,  „amestec  greoiu  si  fara 
nici  o  socoteala",  cum  il  numeste  Nicolae  Iorga  3).  S-a  sustinut  chiar  ca  scopul 
alcatuitorilor  „Indreptarii  legii"  a  fost  numai  de  a-si  usura  munca  si  de  a-i 
imbogati  cuprinsul  atunci  cind  au  inclus  in  ea  intreaga  „Carte  romineasca  de 
invatatura",  „rupindu-i  insa  si  desfacindu-i  continuitatea  prm  intercalate 
nesabuite  ale  prescrierilor  canonice"  4). 

In  realitate,  asezarea  canoanelor  bisericesti  in  cuprinsul  textelor  penale 
din  Cartea  romineasca  de  invatatura"  a  fost  facuta  cu  vointa,  iar  amalga- 
mare'a  textelor  nu  poate  fi  socotita  ca  fiind  opera  unei  simple  intimplan, 
deoarece  -  dupa  cum  s-a  aratat  -  traducatorul  a  urmarit  o  anumita  metoda 
cind  a  cautat  sa  apropie  glavele  pravilei  din  Moldova  de  acele  texte  canonice 
pe  care  le-a  socotit  conexe  prin  con^inutul  lor.  Astfel,  dupa  glava  126  cano- 
nica:  „Pentru  calugarita  sau  mireana  de  vor  fi  supuitoare  sau  voatre^, 
urmeaz'a  glava  127 :  „Certarea  supuitoriului  si  in  ce  chip  se  cade  sa  fie", 
luata  din  pravila  moldoveana ;  dupa  glava  178  canonica :  „Pentru  de  cite  vim 
desparte  pe  cei  ce  se  logodesc",  urmeaza  glava  179:  „Pentru  care  vim  se 
despart  oamenii  casnici,  ce  sa  zice  barbat  de  fameae-si",  luata  din  pravila 
moldoveana;  dupa  textele  canonice  relative  la  impedimentele  casatonei  dm 
cauza  rudeniei,  urmeaza  glavele  211  si  212  despre  „singe  amestecat",  ce  figu- 
reaza  in  pravila  moldoveana •;  dupa  glava  213  canonica:  „Repondie"  (repu- 
dium)  -  „cartea  cea  de  dasparteala  a  barbatului  si  a  muerii"  si  glava  214 
canonica :  „Despartealele  nuntelor,  si  vinele  muierii,  de  care  o  desparte  barbatul 
si-i  dobindeaste  zeastrele  ei",  urmeaza  glava  215:  „Cindu-s  va  piarde  zeastrele 


350=51; 
359=55; 
368  =  63; 


351=51 
360=55; 
369  =  64; 


352=51; 
361=56; 
370  =  65; 


50=3;   87=4;   88=5;    89=6;    106=43;   107=44;   108=45;    109=46;   110=47;  111=48; 

112=49;    113  =  50;    124=67;    125=68;    127=27;    128=28;    129=29;    130=30;  131=31; 

179=17:  180=18  181=19;  182  =  20;  183=21;  184=22;  185=23;  186=24;  187  =  25; 
188=26^  211=41;  212=42;  215=16;  237=15;  242=7;  243=8;  244=9;  245=10;  246=11; 

247=12     248=14;    252=36;    253=37;    254=38;    257=34;    258=35;    259=32;  260=33; 

296-1-  299=11-  300  =  111;  301  =  IV;  302=V;  303=VI;  305=VII;  306=VII1;  307  =  IX; 

308=X;    309=XI;    333=39;    334=40;    337=73;    338=74;    340=76;    341=77;  342=78; 
345=XII;    346=XIII;    347=XIV;    348=XV;    349=XVI; 
353  =  52;    354=53;    355  =  53;    356=53;    357  =  53;    358=54; 
362=57;    363  =  58;    364=59;    365=60;    366=61;    367  =  62; 

371  =  66.  .  '        ■  ,         „        .        ,     ., 

11  D    C    Arion  [he  N6ao<;  rewpyw^.;  et  le  regime  de  la  terre  dans  I  ancien  droit  roumam 

jusqu'd  la  re'forme  de  Constantin  Mavrocordat,  Paris,  1929)  publica  paralel  textul  aceste! 
leffiuiri  dupa  manualul  lui  Armenopol,  cu  textul  in  neogreaca  al  lui  A  exios  Spanos  tipant 
la  Venetia  in  1744  si  cu  textul  din  ,, Cartea  romineasca  de  invatatura"  (p.  109-160).  V.  st 
S.  G.  Longinescu,  Legi  vechi  rominesti  si  izvoarele  lor,  p.  1-28;  I.  Peretz,  op.  cit,,  vol.  11, 
partea  I,  p.  348 ;  vol.  II,  partea  II,  p.  348  si  urm. ;  §t.  Gr.  Berechet,  Istona  vechiului  drept 
rominesc,  I,  p.  60  § i  urm. ;  idem,  Legatura  dintre  dreptul  bizantin  si  rommesc,  vol.  1,  partea  1, 
p.  21  si  urm.;  C.  A.  Spulber,  U Eclogue  des  Isauriens,  1929,  p.  126  |i  urm. 

S.  G.  Longinescu,  Legi  vechi  rominesti  si  izvoarele  lor,  vol.  I,  Buc,  1914       , 
N.  Iorga,  Istoria  literaturii  rominesti,  vol.  I,  ed.  a  Il-a,  Buc,  1925,  p.  -80. 
4  A.  D.  Xenopol,  op.  cit.,  vol.  VII,  1929,  p.  142. 


% 

3 


\\ 


1 


U 


-i 


.-       J- 


/ 


' 


<- 


V 


I 


/ 


INTRODUCERE 


21 


r 


>! 


^ 


muiarea   carea  va   fi  facut  preacurvie,   si  cind   nu  le  va  piarde",  cuprinsa  in 

pravila  moldoveana  x). 

Dimpotriva,  trebuie  sa  recunoastem  merilul  deosebit  al  traducatorului, 
cafe,  dind  dovada  de  o  buna  cunoastere  a  material ului  ce  i  se  incredintase, 
a  reusit  sa  indeplineasca  in  aceasta  privinta  in  mod  multumitor,  o  sarcina 
destul  de  anevoioasa. 

S-a  sustinut  ca  „Indreptarea  legiit<:  a  avut  o  aplicare  cu  totul 
Aplicarea  praviiei  restrinsa  jn  fapt?   numai    jn  cazuri  izolate,    ceea  ce  a  facut 

ca  aceasta  legiuire  sa  aiba  o  viata  de  scurta  durata,  cazind  in  desuetudine  2). 

Pentru  a  se  ajunge  la  o  asemenea  concluzie  nu  s-a  tinut  indestul  seama, 
in  primul  rind,  de  valoarea  specifics  a  „tndreptarii  legii",  §i  nici  de  destinatia  ei. 

Aceasta  pravila  este  mai  cu  seama  o  colectie  fundamentals  de  canoane, 
indispensabila  activitatii  bisericii  ortodoxe,  dar  care  a  avut  o  insemnatate 
deosebita  si  pentru  viata  societatii  laice,  deoarece  intreaga  suprastructura 
feudala  purta  adinc  imprimata  pecetea  conceptiilor  teologice,  religia  dominind 
celelalte  forme  ale  constiintei  sociale  pe  care  le  facea  sa  imbrace  in  manifesta- 
rile  lor  vestmintul  religios 3}.  Intr-adevar,  dupa  cum  precizeaza  F.  Engels, 
in  orinduirea  %  feudala  „dogma  bisericeasca  constituie  punctul  de  plecare  si 
baza  oricarei  gindiri.  Jurisprudenta,  stiintele  naturii,  filozofia,  intregul  continut 
al  acestor  stiinte  era  pus  in  concordanta  cu  invatatura  bisericii"  4).   ' 

Dar  rolul  conceptiilor  teologice  nu  se  limita  numai  la  atit.  Participind 
activ  la  viata  politica  si  la  conducerea  treburilor  tarii,  membrii  clerului  isi 
impuneau  adesea  punctul  lor  de  yedere  si  faptul  acesta  se  facea  simtit  si  in 
materie  de  legislatie  si  judecati.  In  felul  acesta,  „in  mina  popilor,  politica  §i 
jurisprudenta,  ca  si  celelalte  stiinte,  au  devenit  simple  ramuri  ale  teologiei, 
fiind  tratate  dupa  aceleasi  principii  care  erau  valabile  in  teologie.  Dogmele 
bisericii  erau  in  acelasi  timp  axiome  politice,  iar  pasagiile  din  biblie  .aveau 
putere  de  lege  in  fata  oricarei  instante  judecatoresti'  5). 

Canoanele  sinoadelor,  impreuna  cu  celelalte  dispozitii  canonice  cuprinse 
in  Sintagma  ateniana,  erau  cunoscute  popoarelor  ortodoxe ;  ele  apar^  acum, 
pentru  prima  oara  tiparite  in  limba  poporului  si  in  Tara  Romineasca,  in  „Indrep- 
tarea  legii"  6). 

Pe  de  alta  parte,  s-a  adaugat  canoanelor  bisericesti  intregul  continut  al 

.   „Cartii  rominesti  de  invatatura",   dind  pravilei  Jarii  Rominesti  si  un  caracter 

de   adevarata    legiuire   penala,    clericala    si   laica,    ceea    ce  raspunde   pe  deplin 

indicatici.  din  titlul  ei:  „carea  are  toata  judecata  arbiereasca  si  imparateasca 

de  toate  vinile  preotesti  si  mirenesti". 

.    Nu   trebuie   cautata    aplicarea    „lndreptarii  legii"    in   documentele    vecbi 

care  sint  in  general  de  drept  privat.  Chiar  si  cind  aplicau  pravilele,  dregatorii 

insarcinati  cu  judecata  nu  indicau  obisnuit  dispozitia  legala  pe  care  se  bazau. 

,  Totusi  se  cunosc  cazuri,  in  care  solutia  a   fost  data  neindoios  prin  aplicarea 


Vezi  si   I.   Pcrclz,   op.   ciL9   vol.    II,   partea   I,   p.   373.  1 

Ibidem^p.  435;  N.  lorga,  op.  ciL,  vol.  I,  p.  280. 

Bazele   fllozofiei   marxiste,    Buc,    Ed.    politica,   1960,    p.    663—664. 

K.  Marx  si  F.  Engels,  Opere,  vol.  XVI,  partea  I,  ed.  rusa,  p.  295. 

F.   Engels,    Razboiul  laranesc ■  german,  ed.  a   Ill-a,  Buc.,   E.S.P.L.P.,  p.   48 

Nicodem   Milas,  Dreptul  bisericesc  oriental,  trad.,   Buc,  1915,  p.   65  si  urm. 


-49 


; 


- 

.! 


I 


^  il 


i 


A 


N  \ 


■  '    T* 


.. 


■-: 


v 


s*       * 


* 


I 


*V 


. 


S 


jr- 


*_ 


^* 


:■■ 


K 

4 


P  ■ 


*  * 


• 


f 


as 


* 


--! 


t*.   — 


( 

1 1- 


A 


22 


tNDREPTAREA    LEGII 


f  j       tx™    Wu«     Astfel    in   timpul    domniei   lui    Constantin   Brincoveanu 
i^fSfcul^o  a  judecat  pe  paharnicul  f  icu  pen^  cn^a 

cotu  dealt  ale  altoru  oameni  prosti"  i),  sanctiune  prevazuta  m  glava  367,  zae. 

8  S  dflV92  privind  judeeaeea  unui  omor  ^n  imp™de„?a  comis 
de™  egumen  ee£^^ 

3S5Zr&W^.*r^ parte  din  nom       ce 

^t^lt^tSdZ^  M  Alexandra  Moruz^la- 
teaza  ea,Tn  1796,  avlnd  a  judeea  pe  un  seducator    care  refuzase »  sa ^s  ;<ea»to- . 

des^  me'etc.,  indiclndu-se  ctteodata  ohUr  textul  ?.  pagma  P™ltt  ap« 
aceasta  privinja  bogatul  material  aflator  la  Aeademia  R.P.R.,  .si  asteapta 

tnC&  ApS"ctiva  a  Jndreptarii  legh"  este  doveditS ,  »  prim ^num* eoaseb 
eopii  manuserise  ale  -estei  Jegimn  ce  se  pas  reaza  „  BAhoteea  Academy 
R.P.R.  datind  dm  seeolul  al  . XV II I  lea  ?.  «h,ar  ae  g*       ;  fratele  sau 

-Ta  it2SSW»  MS  J3Uj iSJtrtBS 

opewtoK,  ofe  s/'inteter  soioare  ji  ofe   oJtor  sfinfi  pannli   ). 

1}  Istoria  Tierei  Rominesti,  in  M««*  i*rfc  pen.ru  i>«»«,  «.  V(  Buc,  1847,  p.  124; 

I.   Nadejde,  Uttpfttl  de  ctfcww,    ?u°-'J.;*°i;P'rf„*     ;a  lui  Alexandra  Constantin    Moruzl 
»)  V.   A.   Urechia,   Documente   inedde  din  domnia  im  A«  55Q 

(1798-1796),  in  „Anal.  Acad.  Rom.    .Men,.  See*.  1st.,  Sena  II,  t.  XV,     u    , 

a)  C.  A.  Spulber,  op.  cit,  p.  XL Vll.  ^,^1   Buc,  1931 ;  St.  Gr.  Berechet, 

Istoria  vechiului  drept  rommesc,  1,  p.    i»u     101,  *usmu,       & 
rrifette;  vol.   I,  partea  I,  p.  127  «  arm. 

1873,  p.  681-733;   Nicodem  Milas,  op.    cit.,  p.  1M. 


0 


\ 


- 


ili.   ■ 


J 
4   I 


•  ■ 


L*-* 


1      * 


„   . 


%    f 


1- 


\ 


' 


► 


\ 


INTRODUCER H 


S 


23 


In  sfir^it,  „Indreptarea  legii",  care  primise  in  cuprinsul  ei  textele  din 
„Cartea  romineasca  de  invatatura",  isi  implineste  acum  datoria  de  recuno§- 
tinta  Moldovei,  nu  prin  continutul  ei  de  drept  laic,  ci  prin  eel  eclesiastic.  Dicas- 
teriile  din  Moldova  aplica  dispozi^ii  din  „fndreptarea  legii",  iar  atunci  cind 
textul  ei  tiparit  lipseste,  se  recurge  la  copii  manuscrise,  cum  sint  cele  care  s-au 
gasit  la  Manastirea  Neam£ului,  la  episcopiile  de  Roman  si  de  Hu§i  v). 

i?ai+-i  -i  •     Dupa  editia  oficiala  din  1652,  a   „  Indreptarii  legii",  aceasta  «« 

Edifule  pravilei     legiuire  nu  a  mai  fost  veXi^vit^   cu  toate  ca  numarul  exem-     ' 

plarelor  aflate  in  circulatie  devenea  din  ce  in  ce  mai  restrins.  A  trebuit  sa 
treaca  mai  mult  de  doua  secole  pentru  ca  de  data  aceasta,  din  initiativa 
particular^  a  unor  juristi,  sa  se  tipareasca  doua  noi  editii.  Astfel  au  aparut  in 
a  doua  jumatate  a  secolului  trecut,  la  scurt  interval,  editia  Blaramberg,  $i 
editia  Bujoreanu,  amindoua  cu  caractere  latine. 

'  Editia  Blaramberg.    In  1871,  Nicolae  Blaramberg,  fost  avocat  general  pe 

{iinga    Curtea   de  Casatie,    si    Gheorghe   Missail,    fost   prim-grefier   al   Curfii    de 

Casatie,  au  publicat  „Indreptarea  legii"  intr-un  volum,  format  in  4°,  cuprinzind 

451  pagini.  Aceasta  nu  este  insa  o  editie  completa  a  „  Indreptarii  legii",  deoa- 

rece  nu  cuprinde  decit  prima  parte,  fara  Nomocanonul  cu  Dumnezeu. 

In  introducerea  intitulata  „Din  partea  editorului",  dupa  ce  se  arata  origi- 
nile  dreptului  rominesc,  se  citeaza  citeva  considera^ii  asupra  „  Indreptarii 
legii »,  luate  din  lucrarea  lui  Gh.  Missail,  Epoca  lui  Vasile  Lupu  $i  Matheiu 
Basarab,  aparuta  in  1866,  dupa  care  pravila  Jarii  Rominesti  era  „o  traducere 
a  Basilicalelor  §i  a  legilor  canonice  a  lui  Aristen,  avind  inca  putere  de  drept  canonic". 

Editia  aceasta,  denumita  in  genere  editia  Blaramberg,  tiparita  cu  grija 
in  tipografia  „Lucratorilor  asociati  din  Bucuresti",  contopeste  cele  doua  catas- 
tihuri  intr-un  singur  sumar  alcatuit  in  ordinea  numerica  a  glavelor,  dupa 
care  apoi  urmeaza  prefa^a  lui  Daniil  Panoneanul  §i  predoslovia  mitropoli- 
tului  $tefan.  Textul,  inconjurat  cu  un  dublu  chenar,  in  care  apar  insemnarile 
marginale  ale  originalului,  se  incheie  cu  glava  417.  Transcrierea  textului  chirilic 
cu  caractere  latine  are  si  unele   erori. 

F  Editia  Bujoreanu.    In  1884,   loan  M.  Bujoreanu,  publicist,  fost  magistrat, 

editeaza  „Indreptarea  legii",  impreuna  cu  „Pravila  de  la  Govora",  pe  care  , 
le  retipareste  la  1885  in  volumul  III  din  a  sa  Collectiune  de  legiuirile  Rominiei 
vechi  $i  noui.  Spre  deosebire  de  editia  Blaramberg,  editia  Bujoreanu  publica 
textul  „  Indreptarii  legii"  in  intregime,  impreuna  cu  cele  doua  catastihuri  ale 
originalului.  Editia,  care  ocupa  in  volum  p.  134  —  471,  reproduce  sterna 
mitropolitana,  dar  nu  si  frontispiciile,  nici  vinietele  §i  imaginile;  ea  are,  in 
schimb,  chipul  lui  Matei  Basarab  gravat  de  Pop. 

*  Neavind  chenar,  notele  marginale  ale  pravilei  figureaza,  intre  paranteze, 
la  inceputul  glavelor  respective.  Cu  exceptia  versurilor  omagiale  care  insotesc 
sterna,  mentiunile  facute  de  traducator  in  slavone^te  cum  §i  toate  textele  si 
cuvintele  slavone  au  ramas  netraduse  in  limba  romina.  In  sfirsit,  nu  se  repro- 
duce rugaciunea  finala  a  lui  Daniil  Panoneanul,  ce  figureaza  in  exemplarul 
original.    §i   aceasta   editie   are   unele   erori   de  transcriere. 


'i 


i 


r 


I 


-i 


\ 


i 


I 


i 


130, 


x)  §t.  Gr.  Berechet,  Legatura  dintre  dreptul  bizantin  si  rominesc,  vol.  I,  partea  I,  p.  129, 
text  si  nota   2. 


■ 
■ 


I 


/ 


\ 


f  + 


X 


-  tf 


i 


1 


UCIDERI  (gl.  242-247) 


239 


•~y 


i 


t 


Cela  ce  va  ucfde  pe  vreun  deregatoriu  si  judecatoriu  al  vreunui  loc, 
acela  ca  si  cela  ce-s  va  ucide  parintii  se  va  pedepsi. 

Cela  ce-s  va  hicleni  mosiia  si  nasterea  de  unde  a  nascut,  acela  mai 
cumpht  sa-l  cearte  decit  pre  un  uciga  toriu  de  parinti,  de  vreame  ce  sa 
cade  mai  bine  sa-si  fereasca  si  sa-si  socoteasca  nestine  mosiia  decit  parintii 
ce  l-au   nascut. 

Ucigatoriul  de  parinti  sa  chiama  inca  si  cela  ce-si  ucide  pe  frate-sau 
sau  pe  soru-sa,  sau  fie  pre  ce  ruda  a   lui. 

Cela  ce-s  va  ucide  muiarea,  acela  se  va  certa  mai  cumplit  de  cum  s-ar 
ucide  pre  muma-sa.  Asijderea  si  muiarea  ce-s  va  ucide  barbatul. 

Cela  ce-s  va  ucide  pre  tata-sau  sau  pre  muma-sa  si,  pentru  sa-s 
mai  micsoreaze  certarea,  va  zice  c-au  gresit  intr-o  minie,  sau  va  zice  ca 
l-au  ucis  de  frica,  ca  s-au  temut  sa  nu  uciga  tata-sau  pre  dinsul,  atunce 
sa  nu  i  se  bage  in  seama  nemica  aceastea  raspunsuri,  macara  de-ar  zice 
cit  ar  zice,   atunce  tot  sa-l  cearte  ca  pe  un  ucigatoriu  de  parinti. 

Cela  ce  va  otravi  pre  cela  ce  e  inchis  in  temnita  ca  sa  nu  vaza  cindu-1 
vor  pedepsi  si  cindu-1  vor  chinui  la  locul  eel  de  munca,  acela  sa  se  cearte 
dupa  cum  va  fi  voia  judecatoriului. 

Cela  ce  va  sfatui  pre  altul  sa  fie  ucigatoriu  de  parinti,  atunce  de  sa 
va  face  cumva  acea  ucidere  pre  sfatui  acelui  om,  acela  sa-l  pedepseasca 

tsi  pre  dinsul  ca  si  pre  cela  ce-au  fa  cut  uciderea,  ca  niste  uciga  tori  de  parinti. 
Vraciul  carele  va  da  otrava  feciorului  sa  otraveasca  pre  tata-sau, 
acela  sa  i  se  faca  moarte,  sa-i  tae  capul. 
Slugile  carele  vor  imbla  si  in  sus  si  in  jos  gatind  treabe  ca  acealea 
reale,  ca  sa  se  faca  ucidere,  pre  aceia  sa-i  pedepseasca  ca  si  pre  ucigatorii 
de  parinti. 

Cela  ce  va  cumpara  otrava  sa  dea  tatine-sau,  pre  acela  sa-l  cearte 
ca  pe  un  ucigatoriu  al  parintelui  sau,  macara  ca  nu  va  fi  putut  nemeri 
sa  i-o  dea.  Iara  de  va  fi  altul  striin  cumpara t  otrava  si  o  va  fi  dat  la  vreun 
fecior  al  cuiva  sa  dea  tatine-sau,  iara  el  nu  se  va  fi  putut  mestersugui 
sa  i-o  dea,  atunce  sa  se  cearte  amindoi  intr-un  chip,  insa  sa  nu-i'omoara, 
ce  sa  le  dea  o  pedepsa  cumplita,  cum  va  socoti  judecatoriul. 

Oricare  fecior,  sau  sluga,  sau  fiecine  va  fi,  de  va  sti  si  de  va  cunoaste 
ca  vor  sa  uciga  pre  cineva  au  cu  otrava,  au  cu  arma',  au  fie  cu  ce  fel  de 
moarte  si  de  nu  va  spune  sa  sminteasca  acel  lucru,  acela  ca  un  ucigatoriu 
de  parinti  sa  se  cearte  impreuna  cu  ceialalti  cu  toti  carii  au  vrut  sau  au 
si  facut  uciderea. 

.  Cela  ce-s  va  trimite  pre  fiiu-sau  eel  bolnav  la  casa  unde  zac  calicii 

si  oamenii  bolnavi,  acela-s  va  piarde  putearea  cea  parinteasca  carea  au 
asupra  fiilor.  Acela  fiiu  de  se-ar  prileji  sa  uciga  pre  tata-sau,  acela  atunce 
nu  se-ar  certa  ca  cela  ce-s  ucide  pre  tata-sau,  ce  se-ar  certa  ca  un  uciga- 
toriu ce  face  ucidere  grabnica. 

Asa,  intr-acesta  chip  sa  pata  si  fiiul  cela  ce  va  trimite  pre  tata-sau  in 
casa  de  misai  bolnavi. 

^  Tatal  cela  ce-s  va  ucide  feciorul  pentru  vreo  gresala  mare  care  va 
fi  facut,  sau  va  fi  vatamat  pre  tata-sau,  care  vatamatura  poate  sa-l  ose- 
beasca  despre  tata-sau,  sa  n-aiba  nemica  parte  de  intru  avearea  lui, 
cum  se-ar  zice  de-1  va  fi  batut,  sau  au  fost  lacuind  rau  impreuna,  fara' 


Zac.  4. 


Zac.  5. 


Zac.  6 


Zac.  7, 


Zac.  8 


Zac.  9. 


Zac  10. 


Zac.  11. 


Zac.  12. 


Zac.  13. 


Zac.  14, 


Zac.  15. 


Zac.  16 


Zac.  17, 


'    i 


r 


I 


Uff 


'      I 


■ 


*- 


*    i 


r\.      ^ 


V 


24 


1NDREPTAREA    LEGII 


Atit  editia  Blaramberg  cit  si  editia  Bujoreanu  sint  de  foarte  mult  timp 

epuizate.  ,  "   f    ^ 

Legi  weM  rominesti  §i  izvoarele  lor,  de  S.  G.  Longinescu.  In  1912,  S.  G.  Lon- 
ginescu  a  dat  la  lumina  un  prim  volum  de  Legi  vechi  rominesti  si  izvoarele  lor 
cu  subtitlul:  Pravila  Moldovei  din  vremea  lui  Vasile  Lupu,  in  care  pe  linga 
„Cartea  romineasca  de  invatatura"  din  1646,  se  publica  textele  latine  ce  i-au 
servit  de  izvoare,  textele  corespunzatoare  din  „  Indreptarea  legii",  precum  si 
traducerea  lor  in  limba  franceza  facuta  de  A.  Patrognet.  In  ceea  ce  priveste 
Indreptarea  legii",  pe  care  Longinescu  o  socoteste  „varianta  munteneasca" 
a  pravilei  din  1646,  ea  nu  este  publicata  in  intregime.  Sint  reproduse  numai 
textele  corespunzatoare  „Cartii  rominesti  de  invatatura",  urmaritede  Longi- 
nescu cu  toata  atenpa,  astfel  ca  succesiunea  textelor   „Indreptarn  legu"  nu 

este  cea  a  originalului.  _    .  . 

Dupa  ce  a  aratat  importanta  lucrarilor  celor  doi  romamsti,  Prosper  l(an- 
naccius  si  Iulius  Clarus,  si  influenza  ce  au  avut  asupra  doctrinei  juridice  a  multor 
tari  europene  pina  catre  sfirsitul  secolului  al  XVIII-lea,  invederind  si  valoarea 
pravilei  moldovenesti,  aflata  la  inaltimea  stiinljei  juridice  din  acea  epoca, 
autorul  adauga  cu  privire  la  pravila  munteneasca:  „De  aceea,  Matei  Basarab, 
domnitorul  Munteniei  (1633-1654),  voind  sa  inzestreze  si  el  ^ara  cu  o  lege, 
a  luat  in  intregime  «  Cartea  de  invatatura  »  a  Moldovei  si  dupa  6  am  de  la 
tiparirea  ei,  a  intrupat-o  in  «  Indreptarea  legii »,  care  a  fost  tiparita  in  1652. 
In  acest  an,  cele  doua  tari  surori  au  avut  aceeasi  lege;  deci  umtatea  jundica 
a  tarilor  noastre  a  fost  infaptuita  cu  207  ani  inaintea  unitatii  politice.  Aceasta 
unitate  juridica  a  tinut  128  ani,  pina  la  1780,  cind  Muntenia  a  fost  inzestrata 
cu  o  lege  noua,  Codul  lui  Alexandra   Ipsilante"  1). 

Desi  aceasta  iucrare  este  insotita  de  o  tabla  de  matern,  de  un  index  de 
cuvinte'  si  de  o  erata,  toate  privind  ambele^  pravile,  nu  o  putem  insa  consi- 
dera,  din  cauza  facturii  ei,  ca  pe  o  editie  a  „Indreptarii  legii",  deoarece  textul 
acesteia  este  reprodus  numai  partial  si  numai  in  scopul  prezentarn  compara- 
tive in  raport  cu  „Cartea  romineasca  de  invatatura". 

Indreptarea  legii.  Le  code  valaque  de  1652,  de  C.  A.  Spulber.  Este  locul 
sa  amintim  aici  incercarea  lui  C.  A.  Spulber  de  a  da  la  lumina  o  editie  cntica 
a  „  Indreptarii  legii",  Iucrare  din  care  insa  nu  a  putut  aparea  decit  „Intro- 
ducerea".  Spulber  isi  propusese  sa  redacteze  un  asa-zis  Corpus  juris  rumanici, 
al  carui  inceput  il  incuse  cu  publicarea  in  1930  a  Pravilei  de  la  Ieud  din  156o, 
socotita  a  fi  cea  mai  veche  pravila  romineasca.  „Introducerea"  aparuta  in 
1938  in  limba  franceza,  sub  titlul  de:  Indreptarea  legii.  Le  code  mlaque  de 
1652,  destinata  sa  formeze  prima  parte  a  editiei  proiectate,  nu  este  in  reali- 
tate  decit  istoricul  pravilei,  urmind  ca  textul  legiuirii  impreuna  cu  izvoarele 
sale  sa  constituie  partea  a  doua  a  acestei  lucrari. 

Spulber  nu  face  numai  o  simpla  prezentare  a  editiei  sale,  ci  intreprinde 
0  cercetare  stiintifica  facind  un  studiu  savant  al  acestei  legiuiri,  in  care  abunda 
referintele  istorice  si  bibliografice.  Studiul  lui  Spulber  cuprinde  doua  parti 
corespunzatoare  par^ilor  ce  intra  in  compunerea  ,, Indreptarii  legn",  fiecare 
avind  mai  multe  subtitluri:  I)  Titlul  pravilei,  editiile,  prefetele,  autorn,  izvoa- 
rele,   Nomocanonul   lui  Malaxos,    manuscrisele    acestui    Nomocanon,    izvoarele 


!)   S.  G.  Longinescu,  op.  cit.,  Introducere,  p.  O, 


r 


1 


■ 


<' 


■ 


u 


* 


, 


I 


Ji 


1 

* 


hi 


V 


-    1 


-; 


* 


■ 


fc. 


X 


1 


INT110DUCERE 


25 


indirecte ;  II)  Nomocanonul  lui  Aristen,  autorul,  manuscrisele,  edijiile,  izvoa- 
rele  dreptului  civil,  apendicele,  aplicarea  pravilei. 

Spulber  da  ultimei  parti  a  introducerii  sale  o  extindere  deosebita,  cerce- 
tind  nu  numai  marturiile  documentare  ale  aplicarii'  diferitelor  izvoare  ale 
,,fndreptarii  legii",  considerate  separat,  ci  §i  dovezile  aplicarii  acestei  pravile. 
El  examineaza  in  aceasta  privinta  a  tit  lucrarile  autorilor  straini  si  romini 
cit  si  cazurile   ce  figureaza  in   documentele   timpului  si  in   cronici. 

O  moarte  prematura  a  pus  capat  sforjarii  lui  C.  A.  Spulber,  lipsind 
astfel  literatura  dreptului  nostru  de  intregirea  unei  lucrari  de  o  im- 
portanta  deosebita. 


Traduceri 


*  Este  locul  sa  amintim  unele  traduceri  ale  ?>Indreptarii  legix", 
care  nu  au  avut  nici  o  legatura  cu  tara  noastra,  ci  erau  des- 
tinate  sa  serveasca  scopuri  straine.  Cea  mai  veche  traducere  integrals  a  „In- 
dreptarii  legii"  este  cea  facuta  in  limba  latina  la  1722.  Dupa  ce  pacea  de  la 
Pojarevat  din  1718,  incheiata  intre  Imperiul  otoman  si  republica  Venetiei 
aliata  cu  Austria,  a  atri-  buit  Austriei,  intre  altele,  Banatul  Temisanei  §i 
Oltenia,  puterea  ocupanta  a  avut  nevoie  de  o  traducere  a  „Indreptarii  legii". 
Sarcina  a  fost  incredintata  lui  Patru  Dobra,  romin  originar  din  Zlatna, 
directory!    cauzelor   fiscale   din   Transilvania  1). 

Lucrarea  efectuata  in  1722,  sub  titlul  de  Regula  legis  volunlate  divinae 
accomodate*,  2)  a  ramas  in  manuscris.  Dupa  aceasta  traducere  s-au  facut  unele 
copii;  s-a  gasit  o  astfel  de  copie  la  Biblioteca  din  Budapesta  si  o  alta  la  muzeul 

Bruckenthal  din   Sibiu3). 

0  a  doua  traducere,  de  asta  data  fragmentary  este  cea  facuta  in  limba 

germana  de  catre  Bartolomeu  Kopitar  pentru  scopuri  stiintifice  si  publicata 

in  „Jahrbucher   der   Literatur"    din    1824 4).  • 


Consideratn 
general© 


Spre  deosebire  de  „Cartea  romineasca  de  invatatura",  care 
reprezenta  pentru  tara  Moldovei  o  legiuire  laica,  „Indreptarea 
legii",  cuprinzind  bogate  dispozitii  de  drept  laic  si  canoane  bise- 
ricesti,  realizeaza  intr-o  imitate  legislative  rinduieli  menite  sa  asigure  sprijinul 
reciproc   dintre    stat   si   biserica,    caracteristic   orinduirii   feudale 5). 

Textele   penale   din   legiuire   se   resimt.de   dezvoltari   minutioase  si  cazuis- 
tice.     Prin    o    receptare    indirecta    de    reguli    juridice    din    opera    lui    Prosper 


i)  I.  G.  Sbiera,  Miscari  culturale  si  lilerare  la  romini  intre  1504  si  1714,  1897,  p.  130; 
N.  Iorga,  Istoria  lileraturii  romine,  Buc,  1911,  vol.   I,  p.  518. 

2)  Titlul  ei  este  Regula  legis  voluntate  divinae  accomodata  continens  jurae  canonica  el 
imperatoris  pro  causis  status  lam  ecclesiaslici  quam  secularis,  ad  mandatutn  Imp.  Joannis 
Comneni   a.   van.   magnae   dei   ecclesiae   diacono   el   legem  conservare,   domino  Alexeo    Aristino 

„  conscripla,  ex  graeco  idiomate  in  Valachum  cum  industria  el  sumptibus  domini  Stephani  Dei 
"gratia    metropolitae    tergosnstensis    el    exarhii    confiniorum    II  ungaro-V  alachiae     translala.  .  . 

3)  C.  Popovici,  op.  cit.,  p.  115:  Nicodem  Milas,  op.  cit.,  p.  163;  St.  Gr.  Berechet,  Istoria 
vechiului  drept  romlnesc, •  vol.  I,  p.  178;  idem,  Legatura  dintre  dreptul  bizantin  si  rominesc, 
vol.    I,    partea    I,    p.    129—130. 

4)  Viena,  p.  158—167;  St.   Gr.   Berechet,  op.  cit.,  p.  129. 

fij  Vezi  K.  Marx  si  F.  Erigels,  Opere,  vol.  XVI,  partea  I,  ed.  rusa,  p.  295 ;  Cf.  M.  Bloch, 
Les  rois  thaumaturges.  Etudes  sur.le  caractere  surnaturel  attribue  a  la  puissance  royale,  particu- 
lierement  en  France  et  en  Anglelerre,  Oxford,  1924  ;  Fr.  Kern,  Gottesgnadentum  und  Wiederstands- 
recht  in  frtthen  Mitlelaller,  Leipzig,  1914;  L.  Halphen,  La  place  de  la  royaute  dansle  sisteme 
feodal,  in  ,, Revue  hislorique",  an  CLXXI1   (1933),  fasc.  2,  p.  244  si  urm. 


V 


:■ 


a 

i 


L  > 


\   M 


X 


1 


1 


i1 


K"**T^T— ^ 


.  N 


■' 


-^*» 


it 


.    ; 


' 


»  i 


26 


INDREPTAREA    LEGII 


Farinaccius,    „  Indreptarea   legii"    are   calit&tfle   si   defectele    lucrarilor   pena- 

listilor  apuseni  din  secolul  al  XVI-lea. 

Indreptarea  legii",  care  adopta  un  drept  din  afara,  nu  ar  putea  h  consi- 
derate ca  a  constituit  in  mod  exclusiv  dreptul  tarii,  decit  in  masura  in  care 
materiile  iuridice  reglementate  nu  contraveneau  obicemrilor  jundice  a  earor 
prevalare  era  recunoscuta  *).  Codul  a  reprezentat  o  putermca  contribute  la 
formarea  dreptului  rominesc  si  rolul  indrumator,  didactic  pe  care  1-a  jucat 
este  insemnat.  Este  de  remarcat  ca  Moldova  si  Tara  Romineasca  utilizau  in 
secolul  al  XVII-lea  unele  dm  formele  superioare  de  legislate  penala  contem- 
porana.  Este  indeajuns  sa  fie  citate  dispozitiile  referitoare  la  cauzele  de  necul- 
pabilitate  si  de  micsorare  a  pedepselor  spre  a  scoate  in  evidenta  una  din  parole 

pozitive  ale  ,.  Indreptarii  legii".  f 

Clasa  feudala  dominanta,  in  frunte  cu  domnul,  gasea  in  „  Indreptarea 
leeii"  un  prim  corp  de  legi  scrise  in  limba  romina,  destinat  sa-i  sprijme  auton- 
tatea  judecatoreasca  si  care  a  ramas  unica  tiparitura  in i  legislate  Jam  pma  la 
aparitia  legiuirilor  de  la  sfirsitul  secolului  al  XVIII-lea  -  „Pravilmceasca 
condi'ca"  -  si  inceputul  celui  de-al  XlX-lea  -  „Legiuirea  Caragea  • 

Alcatuitorii  acestei  pravile  -  este  cazul  sa  fie  sublimat  -  au  cautat  sa 
'  dea  textelor  nu  numai  claritate,  ci  chiar  sa  le  adapteze,  atunci  cind  au  crezut 
nimerit,  pdtrivit  starilor  de  lucruri  sau  situatiei  particulare  a  tarn.  Astlel, 
reproducind  povetile  „alease  a  bogati  dascali",  pravila  aminteste  clasa  sociala 
a  ruminilor"  (gl.  54),  localizeaza  cazul  din  glava  58,  zac.  8  a  pravilei  moldo- 
venesti,  privitor  la  o  infractiune  comisa  de  un  strain  (gl.  363,  zac.  '8),  sau  com- 
pleted textul  moldovenesc  prin  adaugirea  unui  exemplu :  ,,ca  si  in  vremea 
lui  Maftei,  voievodul  tarii  muntenesti  cind  taiase  capul  tatina-sau,  un  copil 

in  cetatea  Bucurestrlor"  (gl.  368,  zac.  10).  ..     .  .    ,  ,   .       f    ,       .       . 

In  vechiul  drept  rominesc  si  in  istoria  stnn^ei  dreptului  „  Indreptarea 
legii"  ca  si  „Cartea  romineasca  de  invatatura"  constituie  un  monument 
juridic  important.  In  acelasi  timp  mai  reprezinta  un  monument  de  valoare 
al  cultuiii  si  limbii  poporului  nostra. 

Editia  de  fata  cuprinde  urmatoarele  anexe:  textul  grecesc  al 

Anexe  Nomocanonului  lui  Manuil  Malaxos  dupa  manuscrisul  nr.  307 

din    Biblioteca    Academiei    R.P.R. ;    jurisprudent    instantelor    judecatoresti, 

intemeiata  pe  „  indreptarea  legii" ;  indicatii  bibliografice ;  un  indice  de  matern  ; 

'    un    indice   de    cuvinte   cu   aratarea   intelesului   lor   in   pravila;    lista    hgurilor; 

rezumatul  in  limba  rusa  si  rezumatul  in  limba  iranceza. 


■■'. 


f 


\ 


- 


t 


i 


!l 


1 

I 


M  Pentru  raportul  dintre  dreptul  scris  si  dreptul  neseris   vezi  §i  Al.    Grecm, f™eputm tie 
Jui  sTris  in  Umba  romina,  in  ,,Studii«,  an.  VII  (1954),  nr.  4,  P  .215-  228 ;  V._Costachel, 


tinische  Zeitschrift",  52,  1959,  p.  241 


'I 


■ 


^ 


'.  . 


ft 


am- 


r         -i 


f 


Z< 


K 


rZa 


^ 


^«= 


^ 


■ 


*  *_    ■ 


> 


o 


I 


LiMURIRI 


s 


PRIVITOARE  LA  TRANSCRIEREA  TEXTULUI  CHIRILIC 


*1 


Redarea  in  alfabet  latin  a  textului  chirilic  al  «  Indreptarii  legii »  dm- 1652 
s-a  facut  prin  metoda  transcrierii  fonetice  interpretative. 

Pentru  unele  litere  chirilice  transcrierea  n-a  prezentat  nici  o  dificultate, 
ele   avind    echivalente  indiscutabile  in  alf  abetul  latin.   Astf el :   A  ==  a,   E  =  i>, 

*  *  —  ■  *  __  i  *.-  »-.     -.         *V 


K 


p 


A  =d,  i=e,  JK  =  ;,  3  =  z, 


H    SI    T 


rt  =  I    A\  =  m, 


n,  c  si  w  =  o, 


=  c,c=s)T=i,0=«M=  iu,  S  si  «v  =  M>  *  =  /"'  X"  =  A>  ^  =  Ps 


p  =  r 


ii^  =  f,   ill  ==  f,   \^  =  st,  a  =  x. 

Pentru  celelalte  litere  chirilice  s-au  determinat  valorile  fonetice  tinindu-se 
seama  ca  graiul  muntenesc  de  la  mijlocul  secolului  al  XVII-lea  era  foarte  apro- 

piat  de  eel  de  astazi.  a 

Semnele  r  (glagoli)  si  k  (caco)  s-au  transcris  g,  respectiv  c.  Lind  sint 
urmate  insa  de  e  si  i,  s-au  transcris  gh,  respectiv  ch.  De  exemplu,  rewprT*  — 
Gheorghie,    trmmCti  =  evanghelie,    KTaM'K  =  chiamd,    oyPeKH  =  ur<?c^l>  kjaut  — 

chemat.  .  . 

.  '  Semnele  i  (cerfu)  si  g  (gea),  urmate  de  a,  e,  i,  o,  u,  s-au  transcris  ce, 
ci,  respectiv  ge,  gi.  De  exemplu:  MapT*  =  ceartd,  kkm«  =  edee,  wm  =  cine, 
nHMHCdpe  =*picioare,  kkp«iSa\k  =  circiumd,  g«H8Kt  =  genucke,  A^t  =  leage,  CkHye  = 

Uneori  semnul  q,  chiar  singur,  neurmat  de  vreuna  dintre  aceste  vocale, 
are  valoarea  fonetica  ce  sau  ci.  De  exemplu,  Kpaq  =  vraci,  imh  =  pace.  Am 
folosit  cratima,  cind  semnul  m  formeaza  un  singur  sunet  cu  cuvintul  urmator 
s«ru  prima  silaba  a  cuvintului  urmator.  De  exemplu,  qaS  =?  ce-au. 

Semnul  s  (dzialoj,  foarte  rar  intilnit,  s-a  transcris  dz.  De  exemplu,  kwsh  = 
bodzi,  SK'b3Aa  —  dzveazda,  khas»a-k  =  cneadziul,  s-feq«a«  =  dzeacele,  mhhmh- 
A-bcnpis-kie  =  cincilea  spre  dzeace.    Ultimele  trei  cuvinte  de  obicei  sint  sense 

cu  3  si  numai  exceptional  cu  s.  ,■■-.■■,        ' . 

Semnul  m  (ius)  se  intilneste  de  cele  mai   multe  ori  la   sfirsitul  cuvintelor, 

totdeauna  cu  valoarea  fonetica  a.    De  exemplu,    tap  a  =  iard,    wkhm  =  pind, 

ipriWMfekA  =*  ereticeascd,    cAttgKBift  =  sZuj&a.    Gu    totul    exceptional    semnul    * 

este    lipsit    de    valoare    fonetica.    Asa    se    gaseste    in    urmatoarele    cfrvmtg: 

P'kc-kpht^  =  rdsdrit    (p.    159,    gl.    145),    naTpHapiuacK*  =  patnar§asc    (p,    357, 


[ 
J 


'<  \ 


■ 


Jf 


J- 


*  ■■ 


\  r  - 


M 


S' 


. 


S\ 


1  ' ' 


\ 


/ 


' 


V 


28 


INDREPTAREA    LEGII 


priimesc 


,1   385),    EOT,**  =  to   (P.  467     Sob.   Cart.,   gl.    48),   .fhUKU  ■ 

(p.  514,  Sob.  Trulla,  gl.  92    talc).  fonetic&  de  .  sau  A 

Semnelc  k  (ler)  si   K  Jior)  au  ***«»<". °      cuv;ntelor,  -  cazuri    frecvente 
Cind   aceste   semne   f.gureaza   la   shrs.tul   cuv n        ^  de 

in  pravila,  -  to  regula  generala  nu  "^Jg^iS  a  accentua  consoana 
valoare  fonetica.  Ele  au  avut  probabil  »»»«™27™  =  accse,  „khAk  = 
finals  printr-un  t  scurt.  De  exemplu,  '^"A  t™area  lor  prin  u  (u    curt)   ni  s-a 

?1  'tLa^fa'tt  aaoptf  ,i  to  e^eietodrC *>^^*  t 
interiorul  unor  cuvintc  eompuse,  la  f.nele  pr«™ P«t •  D* «•  °Pjfl 

ateoa,  mtvmm  -  »  to«"«.  ^^j,^ valoare  fonetioa,  atunei  cind 
S-a  considerat  insa  ca  seinnul    h  final  a«  i  aioai  . 

acelasi  cuvint  a  fost   intilnit  sens  nu  *m«  cu    K,  *  & ^ J  ^^ 
De    exemplu,    H»k,    a**.    ^  ;    *  ^^    )»    ambele  cazuri  iarf, 

■*,**!    ***    «mnul  "car:'  arc  'wtS^TvaUrea  fonetaca  «,  fiind 
dara,  3oor*,  macara,  semnul  a,  care  «u.e 

°  ^  WcTto^  iar,  dar,  cioar,  .nacar,  cind  s-au  gasit  aceste  cuvintc 

scrise  rap,  AW,  .*»  *«^  „.a  adoptat  forma  aceasta  nu  numai  cind  e  sens 
Pentru  conditionalul  ar  s  a  aaopw  intilnit  sub  forma  tap*  =  am. 

*  dar  si  cind  e  sens  ^ ^^* r„ eon  e   ntdmt  ^  .  ^  P 

Semnele   h  si  k  finale  s-au  tnw >h  c  ?  fl  inlocuiesc  pe  t. 

terminat  cu  H  si  cu  *  sau  fcy  socoWu-  e  ca  ace  te  jem 

De    exemplu,  ckiiih  si  ckiiik  =  m-p,  ckii,h   si  cmi,k  , 

.  ^Stw!  eLe  it  inti;nit°Toarte  rar,  s-a   transeris   totdcauna  t 
.  ^    S!^^  7-f  ttanscris  in  toate   =,e   »  De   exemplu,    *•„ 

=  <We,  avkdA  =ac^«,  RW>wkHI  rtfv^e    s-a  legat  prin  cratima.  De 
find   diftongul  se  imparte  la  doua   cuvinte,   saiega     I 

-  ~°tlb  laf  :n^^S  S»--SSU  cazuri,    cind 
1  ^dtV£antiteie  masculine,  ca  XYk^h  =  hicUan,   ,«*»  sau  k^^-k 

=  cneaa, sau  cneadziul.  _,„,;„„l.,te  care  la  nominativ  se  terminS  cu  e. 

"TI^S?^  f^numai  pentru  M  =  ,o»,  tinindu-se  seama  de  real.- 

tatea  lingvistica.  .   . 

3°  Pronumele  personal  femimn  a  -  ca. 


. 


**    C'  . 


L 


i 


/: 


J* 


.' 


jf 


' 


TRANSCRIEREA  TEXTULUI   CHIRILIC 


i 


-■■ 


29 


4°  In  cuvinte  la  care  in  vorbirea  de  astazi  diftongul  ea  a  devenit  e.  De 
exemplu,  MlsA/aAaAT*  =  cealealalte,   K4pM  =  cared.  I 

5°  In  unele  numerate  ordinate,  scrise  si  cu  1?.  De  exemplu,  3«m/a  =  zecea, 
SNcnpfB'fcMM  =  unsprezeacea  etc.,  care  sint  scrise  §i  swk  =  zecea,  8Hcnpf3*fc*rk 
=  unsprezeacea  etc.,  semnul  is  avind  incontestabil  valoarea  ea.  * 

6°  In  subjonctivul  unor  verbe  scrise  si  cu  *k  si  cu  m.  De  exemplu,  c*k 
X'p'KHMCK/T;  si  c'h  jfp'kN'fccK'fc  ==  5a  hraneascd,  ck  a^  §i  c*k  A^  =  s&  dea. 

7°  In  schimb,  imperfectul  unor  verbe  ca:  4km,  nUTA,  p'KA\kHA,  s-a 
transcris:  avia,  putia9  raminia,  dindu-se  lui  ^\  valoarea  fonetica  ia9  deoarece 
deseori  s-au  intilnit  asemenea  imperfecte  scrise  chiar  cu  literele  Y4,  ca  in 
jf&iY4  =  hulia,  K4H0hY4=  canonia,  CA&KY4  —  slujia,  *iiiYa  =  e^ia,  noK«rrY4  =  povestia 
si  numai  foarte  rar  cu  i?,  ca  in  4K'b  =  avea.- 

Semnul  m  (iaco)  s-a  transcris  m.  De  exemplu,  M$rap*  =  muiare>  rarr*  =  iaste. 

Numai  pronumele  personal  feminin,  persoana  a  treia  singulara  §i  plurala, 
u,  wag,  rauiH  s-a  transcris  e&,  <?a£e,  ea^i. 

Semnul  ^  (in)  s-a  transcris  i,  in,  im  (inainte  de  b  sau  p).  De  exemplu, 
4HK'K=  inca,  .fH4noH=  inapoi,  ^j*tti\$HrrK=  indelung,  .{^amhhaSh*  =  indulcindu- 
ne,   4KpT\K4T'K  —  imbracat,     ..jviipcSirK  =  impreuna. 

Semnul  v  (ipsilon)  are  valorile  fonetice  t,  *>,  sau  u.  De  exemplu,  AVTSprYf 
=  liturghie,  ivtaY«  =  evanghelie,  evceKYt  =  Evsevie,  «vct4©Y«=  Evstathie,  vr=  ughi. 

In  ce  prive^te  metatezele  intilnite  in  pravila,  s-au  corectat  transpunerile 
de  litere  transcriindu-se  jertva  in  loc  de  jrdtvd,  nesfir§itd  in  loc  de  nesfrifitd, 
scirbit  in  loc  de  scribit,  sfirfit  in  loc  de  sfrifit,  tdrpitori  in  loc  de  trdpitori,  til- 
cue$te  in  loc  de  tlicue$te,  tirnositd  in  loc  de  trinosita,  tilkar  in  loc  de  tlihar, 
Tirgovifte  in  loc  de  Trigovifte,  virtos  in  loc  de  vrltos  etc.  De  altfel  cele  mai 
multe  dintre  aceste  cuvinte  sint  scrise  si  corect.  .    '  : 

S-au  pastrat  insa  jertdvnic  si  protivnic,  cu  derivatele  lui:  protwire,  proti- 
vitor,  protivind,  alaturi  de  potrwnic,  impotrwa,  asemenea  forme  avind  circu- 
late  §i  astazi. 

S-au  respectat  inconsecventele  pravilei  in  scrierea  cuvintelor.  De  exemplu, 
anafora-anafurd,  dinsul-dinsul,  zeastrele-zestrile,  ni$te-ne§te,  amenintd-amerintd, 
amdnunt-amdrunt,  poruncd-porinca-puruncd,  star  ef  a- star  if  a  etc. 

Obisnuitele  prescurtari  ale  scrierilor  vechi,  intilnite  in  text,  s-au  intregit 
scriindu-se  cuvintele  complete.  De  exemplu,  Ei(;i*  =  bogoroditd,  4iTcaY  =  apos- 
tolic AMHH*8  ■—  Dumnezeu,  c^kk  =  sdboare,  cr  =  sfintilor,  a\atk*  =  molitve, 
tiiCKma  =  episcopia. 

S-au  intregit  de  asemenea  orice  cuvinte  scrise  prescurtat  in  pravila,  fara 
a  se  indica  prin  paranteze,  ori  de  cite  ori  este  vorba  de  o  completare  asupra 
careia  nu  poate  fi  nici  o  discu^ie.  Aceasta  se  intimpla  in  cazul  numelor  proprii 
scrise  prescurtat,  in  special  in  trimiterile  marginale,  dar  scrise  §i  in  intregime, 
ca:  j^aax  sau  A<*M4C  =  Damaschin,  K4CAE  =  Vasile,  AI4CT  =  Leastvicinicul, 
nocTHHK  ass  Postnicul  etc. ;  sau  in  cazul  unor  nume  comune  carora  le  lipse^te 
litera  terminals,  penultima  fiind  aruncata  deasupra,  ca:  a\vkhh(a)  =  minile, 
fiHM04p«(A)  ==  picioarele,   rrhK'kTo(ui)  =  pdcdtofi,   CKinje(A)  =  singele  etc. 

S-au  scris  in  paranteze  unghiulare  numai  cuvintele  omise  in  original,  care 
au  fost  adaugate  pentru  in^elegerea  textului  (de  exemplu:  <nu>,  <au>,  <ce> 
etc.)  sau  intregirile  mai  importante  de  cuvinte,  ca:  kSkkii  =  cuvin<tdtoriul>, 
KOp  =  Cor<inteni>,   noc  =  pos<lanie>>    $&  =*  <ia>ra9    ta  —  ia<ste>    etc. 


■v 


'C      I 


][l 


J 


i 


i 


vi 


■  ^ 


/ 


\ 


! 


V- 


I 


30 


l.NDREPTARKA    LEGII 


Vlt 


:t 


I! 


* 


if 

Is    -•- 

! 


I 


S-a  corectat  in  citeva  cazuri  numerotarea  gresita  a  zacialelor  marginale, 
fara   a  se  face  mentiune  la  locul  respectiv. 

La  fel  s-a  procedat  si  pentru  greselile  de  tipar  care  piivesc  litere  lipsa 
(ceta  in  loc  de  certa,  p.  319,'  gl.  346,  zac.  27 ;  pocanie  in  loc  de  pocaanie,  p.  353, 
gl.  378),  sau  litere  inversate  (trai  in  loc  de  tari,  p.  334,  gl.  356,  zac.  2),  sau 
litere  schimbate  [civile  in  loc  de  vinile,  p.  55,  gl.  216,  tabla  de  materii ;  pateare 
in  loc  de  puteare,  p.  177,  gl.  179,  zac.  4;  vizi  in  loc  de  vezi,  p.  165,  gl.  159; 
scrisoare  in  loc  de  scursoare,  p.  170,  gl.  164;  cochini  in  loc  de  coconi,  p.  335, 
gl.  356,  zac.  5;  Ce  in  loc  de  De,  p.  262,  gl.  259,  zac.  37,  38;  adeverinta  in 
loc  de  adeverita,  p.  599,  Cat.,  gl.  31  etc.) ;  sau  litere  adaugate  (cercetare  in  loc 

de  certare,  p.  259,   gl.  259  titlu)  etc. 

In  mai  multe  cazuri  s-au  intilnit  tt\  (el),  till  (e§),  (H  (ei),  cu  sensul  de 
il,  respectiv  if,  ii  (p.  153,  gl.  131,  zac.  1;  p.  190,  gl.  193;  p.  352,  gl.  378; 
p.  389,  Can.  sf.  Ap.,  gl.  20,  tile;  p.  550,  Rasp.  Timotei;  p.  599,  Cat.,  gl.  30; 
p.  625,  Cat.,  gl.  52.  Desi  incorecte,  s-au    pastrat   aceste  forme,   fiind  folosite 

de  pravila  in  repetate   rinduri. 

S-a  men^inut  invis  pentru  invins,  intrucit  prima  forma  apare  invariabil 
(p.  296,  gl.  321;  p.  404,  Sob.  Nichea,  gl.  20;  p.  486,  Sob.  Cart.,  gl.  133, 
scris.  Attic  Jarigr.;  p.  514,  Sob.  Trulla,  gl.  86,  tile). 

S-au  despartyit  cuvintele  si  s-a  revizuit  punctuatia  tinindu-se  seama  de 
regulile  gramaticale  actuale ;  s-au  coborit  in  rind  literele  aruncate  deasupra ; 
s-au  lasat  de  o  parte  spiritele,  accentele,  ericul  si  paericul,  socotindu-se  ca 
aceste  semne  nu  au  in  textul  chirilic  decit  o  valoare  grafica.  Cuvintele  scrise 
in  editia  originala  in  intregime  cu  majuscule  (de  exemplu  gramatica,  Stefan, 
Tarasie,   stilpul  pravoslaviei)   au  fost  transcrise   cu  litere  de    rind. 

Parantezele  rotunde  intilnite  in  textul  edijiei  corespund  celor  din  textul 
original  chirilic,  iai-  cele  ascutite  cuprind  intregirile  noastre. 


\ 


% 


r 


■     ■ 


4 


ie,  * 


**y 


■  ■     4- 


.■        . 


'  ' 


. 


■  rr: 


1 


II 


INDREPTAREA      LEGII 


I  v 


,   v 


f     «  t    . 


>  * 


^ 


^    1 


l^ 


3^ 


" 
1 


! 


* 


- 


■ 

■ 
V 


Jh- 


«1* 


*TO=- 


■  rl 


**• 


*  k  s 


1 


■ 


'■ 


■        1 


• 


' 


/ 


I 


>        . 


m 


fctej 


i  \{£:-W\ 


S» 


ii«i-iff 


Kfyis.'ww 


THf 


Hi" 


,X  * 


/■ 


^•S 


«■       .ICA 


:*r* 


■a^T* 


% 


M6J 


fit 


fe 


tVT 


tv& 


esc 


l$fl 


PiMmEft 


V| 


wp- 


^l1 


Bf9MB 


% 


«~* 


ft 


•\ 


V\-i 


era 


3^ 


■ws 


•V, 


't 


ll  I 


PtW 


t         r       l  r 


LT/ifc- 


K    fl 


SfflJ 


i'>. 


S 


^  vitil 


^IN 


fi^ 


it;i 


p^ck^ 


/r 


«S 


v   - 


C^NTCONTfiT 


»C 


N 


L*.  r 


*-» ■; 

Si 


|W«1 


"*^~ 


.flftft 


;■? 


i  * 


I 

f*  i 


fW 


l^U 


^J 


itf 


>. 


wite 


^ 


r 


IX^ 


>  % 


Mn 


!lUt« 


r^^— _ 


scar 


vMOMJCf 


.  ,   1BMT4 , . 

KAliltfcWl'Ip'XTtlK*  AiTpATMMnit 


■■y 


■*r*.ftt 


B,Mjllfe 


rota 


tllti  TOAIMTf  *KX|l0PX  «iM  Aft! 


K 


I    - 


I  -I 


/  " 


r 


N 


s 


- 


S 


I 


■ 


.  i 


i 


INDEREPTAREA   LEGII 

CU  DUMNEZEU 


CARE  ARE  TO ATA  JUDECATA 

*  i         « 

ARHIEREASCA  SI   IMPARATEASCA 


DE  TOATE  VINILE  PREOTEgTI  §1  MIRENESTI 


■ 
V 


.   < 


PRAVILA    SFINTILOR    APOSTOLI,  A  CEALE  7  SABOARE 

SI  TOATE  CEALE  NAMEASTNICE.  LlNGA  ACEASTEA,  SI 
ALE  SFINTILOR  DASCALI  AI  LUMII:  VASILIE  VELICHI, 

TIMOTHEI,  NICHITA,  NICOLAE  f 
THEOLOGHIA  DUMNEZEESTILOR   BOGOSLOVI.    ., 
SCRISE   MAI   NAINTE   SI  TOCMITE  CU   PORUNCA  SI 
InvAtAtura  BLAGOCESTIVULUI   tMPARAT,  CHIR  IOAN 
COMNINUL,     DE     CUVIN<TATORIUL>     DIAC     AL     MARII 
BESEARICI  LU  DUMNEZEU  SI  PAZITOR  DE  PRAVILI,  CHIR. 
ALEXIE    ARISTINUL.    IAR    ACUM    DE     iNTll     PREPUSE 
TOATE  DE  PRE  ELLINEASTE  PRE  LIMBA  RUMlNEASCA,  CU 
NEVOINTA  SI  USERDIA  SI  CU  TOATA  CHELTUIALA  A  PRE- 
SFINTITULUI    DE    HRISTOS    CHIR     STEFAN,-    CU    MILA    LU 
DUMNEZEU    MITROPOLIT  TlRGOVISTEI,    EXARH  PLAIULUI 

SI  A  TOATA  UNGROVLAHIA. 

■ 

IN  TlRGOVISTE, 

IN  TIPOGRAFIA  PREALUMINATULUI  MIEU  DOMN,  10 
MATHEI  VOIEVOD  BASARAB  IN  SFlNTA  MITROPOLIE,  IN 
CASA  NAltARII  DOMNULUI  NOSTRU  ISUS  HRISTOS.  MARTIE 
20,  VALEAT  7160,  A  LUI  HRISTOS    1652,  V  POST  VELICHU). 


\?~>* 

U 


\ 

I 

i 


V* 


M 


tfH 


H 


(I 


■   \ 


x)  Partis  tiparite  cu  ro§u  in  editia  originala  sint  redate  cu  litere  aldine 
cind  sint  in  text  si  cu  litere  cursive  cind  sint  pe  margine* 


v 


■.,■ 


, 


. 


j 


:„-  . 


-      - 


B3fi^« 





V- 


/ 


■^ 


f 


s: 


V 


* 


- 


;0' 


*  *  •  ■ 

Preasfintitului  >i  preainteleptului  mieu  §1  cu  toate  feliurile  de  flori  ale 
darului  duhului  sfint  impodobit  t.ocma  apostolilor,  s.s.  Stefan;  mitropolit  al 
Tirgovistii,  exarhul  plaiului  §i  a  toata  Ungrovlahia.  Cel  ce  e  mai  jos  sens,  ca 
un  fiiu 'sufletesc  si  de  nemica  rob,  cu  tot  sufletul  ceare,  roaga  si  priaste  toata 
sanatatea  si  buna  petrecanie  de  la  unul  in  troika  Dumnezeu.  _. 

Multi  oameni  socotesc  pentru  omul  cela  ce,  cmd  se  naste  intr-o  cetate  cu 
multi  oameni  si  vestita,  de  in  parinti  de  buna  ruda  si  vestal,  ei  zic  ca  laste 
vrea'dnic  si  dastoinic  unul  ca  acela  sa  fie  laudat  si  sa  se  ciudeasca  si  sa  se 
mire  pentru  mosia  lui  si  pentru  inaltarea  rudemei  lui.  Ce  unn  ca  aceia  gresesc 
fara  seama  si  fara  de  socoteala  chibzuesc,  pentru  ca  bunatatea  nu  vine  nice 
se  trage  da  pre  mosneani  si  da  pre  stramosi;  asijderea  si  raotatea  si  via|a  cea 
rea  nu  mearge  sa  vie  sa  se  pogoare  pe  strenepoti,  ce  fiescine  de  m  lucrunle  sale 
(dupa  cuvintul  staptnului  nostru)  sau  se  rusineaza,  sau  se  slayeaste.   Pentru 
ca  omul  cit  de-ara  fi  sa  se  traga  de  parinti  si  de  ruda  de  oameni  mari,    vestiti 
si  imbunata^i,  iara  lucrurile  lui  sa  fie  proaste  si  fara  de  isprava  da   nemica 
si  grozave,  aceluia  atita  de  mult  i  se  cuvine  batjoconre  si  urgisire.    §1  iaras 
(impotriva),  cind  rasare  o  odrasla  de  buna  ruda  si  creaste  mtr-un  sat  prost 
si  da  nemica  de  intru  niste  oameni  oarecum,  si  sa  se  faca  cunevointa  lui  si 
cu  multa  socotinta  si  luarea  aminte,  minunat  intru  lucrun  si  intru  indreptan 
si  sa  procopseasca  intru  bunatati,  atunce  mai  virtos  se  cade  unul  ca  acek 
sa  fie  &udat  dastoiniceaste,  cum  se  cade,  de  toji,  si  luminat  sa  fie  laudat,  cum 
se  arata  chiar  si  se  veade  la  blagorodia  ta,  alesul  mieu,  de  Dumnezeu  cinstite 
parinte,  preainteleapte    chirie   chirie  Stefane,  mitropolitul  al  scaunului  cetati 
Tirgovistii,   exarhul  plaiului  si  a  toata  Ungrovlahia    Minndu-se  de  tine  toti 
vazindu-te  de  intr-un  loc  ca  acela  si   sat  de  jos  al  Ungrovlahiei,  carele  au 
crescut  odrasla  si  stilpare  ca  aceasta,  impodobita  cu  atita  bunata^  si  darure 
Aceasta  auzind  si  euf  mai  micul,  prostul  si  plecatul  prah  de  supt  picioarele 
cinstite  ale  sfintiei  tale  (o,  sfinte  creastete)  de  mul^i  lachedemoneam,  voiu  cu 
toata  inema,  cu  blagoslovenia  si  indemnarea  sfintiei  tale,  a  prepune  aceasta 
indreptare  de  leage   da   pre  limba   ellineasca   pre  limba  proasta  rummeasca 
Nu  doara   da   in   nevrednicia   prostimei   meale,   sau   da  ve  intr-o  mvatatura 
invatat,  fara  numai  cit  m-am  ispitit  a  linge  pre  dmafara    putmel  grammatica 
si  syntaxisul,  ce  cu.toata  mintea,  inteleptia,  aratarea    supunerea  si mdreptarea 
a  cuviosului  intru  ieromonasi,  chir  Ignatie  Petriti  si  a  lui  Panteleimon  Ligaridi,. 
dascali  desavirsit  amindoi  de  la  Hio,  vestiti  si  foarte  iscusiti  tern. toata  dupine, 
zeiasca  scriptura.  Drept  aceaia  (o,  sfinte  virhule)  pentru  multul  har  de  cucene 


\ 


V 


\ 


4. 


V. 


. 


V 


f 


r 


^ 

*  £* 


-   V. 


SGRISGAREA  LUI  DANIIL  PANONEANUL 


35 


a  nedastoinciei  meale,  carele  am  catra  sfinjia  ta  (macara  de  nu.sint  copti  stru- 
gurii  vijii  meale)  priimeaste  truda  si  osteneala  ea  unui  nedastoinic,  priimeaste 
acest  dar  mic,  cu  multa  proasta  a  mea  minte  neeuprins,  priimeaste  gradina 
cu  florile  raiului  impodobita  si  sadite  cu  buna  mirisma  a  darului  duhului  sfint, 
priimeaste  ca  eel  pumn  de  apa  ce  duse  eel  sarac  la  eel  imparat,  priimeaste  - 
si  pre  mine  blagos.loveaste,  ca  eu,  ticalosul,  pespe  blagoslovenia  si  ertarea  sfin- 
iiei  tale,  sa  dobindesc  ertare  multelor  meale  fumedenii  de  pacate.  Iara  pre 
sfintia  ta,  aicea,  domnul  Dumnezeu  sa  te  pazeasca  in  multi  ani  sa  petreci  pentru 
folosul  turmei  a  lui  Hristos,  carea  ti  e  data  in  seama ;'  iara  noaa  de  bucurie 
si  de  veselie  tuturor,  carii-^i  voim  binele  cu  tot  sufletul.  Iara  acolo,  sa  te  dastoi- . 
niceasca  sa  dobindesti  ceata  arhiereasca,  hora  drepjilor,  hrana  raiului,  bucuria 
nespusa  carea  ochiul  n-au  vazut,  la  inema  n-au  intrat,  dupa  cum  zice  fericitul 
Pavel,  sa  fie.  .  -  '         ' 

np-kwCijlHCTKa    b(w)    NEIIOT|HGHklH    piKTs,  2) 

Daniil  m<onah>  Panonian 


I 

'1 


? 


(  *  r      * 


S  ^ 


♦ 


*s 


- 


• 


' 


>'«*■* 


f 


l)  „A1   preasfintiei   voastre    rob   nevrednic". 


3* 


*  *■ 


f  I  * 


/, 


* 


s 


1* 


X? 


■ 


*** 


i       I      V 


^      —  ».' 
m 

4* 


4*nAffi«{*.R 

If 


mm  &«iATui&iHnA»Afihj*-.Kil*  MpttA**  «X«^Aj«f  K»B««i,if.| 


afc-t* 


/ 


I 


i  **  ■- 


*  s 


/*- 


V 


*$. 


.     /- 


' 


\ 


k 


t ' 


\ 


*    * 


.    I 


SEMNUL  CARELE  IASTE  DAT  DE  LA  DUMNEZEU 
PREASFINJILOR  MITROPOLIJI  jARll  UNGROVLAHIEI 


/ 


• 


/ 


V 


lnva^aturile  Athinei  a§a  nu  stralucesc 
Gum  ceaste  sase  numarure  aicea  izbindesc. 
De  la  rasarit  pin'  la  apus  tuturor  groaza 
$i  pre  nice  unul  nu  ya  lasa  fara  de  paza. 
Crucea  si  eirja  in  duhovnicescul  razboiu  tare 
Arhiereilor  Hristos  datu-le-au  puteare  mare, 
Cu  dinsele  cre^tinii  la  cer  sa-i  duca  se-au  dat 
$arpele  sa  sfarime  puteare  mare  au  luat. 
Capasul,  pletituri,  gherdanul  podobesc  capul 
Cu  umbrirea  duhului  nevoia§te  de  ia  vaeul 
Mitra,  semnul  tiarei  vechilor  arhierei 
Curat  purtindu-a,  multi  de  munca  izbavi-vei, 
0,  Stefane,  pastor  pravoslaviei  daruit 
De  la  Hristos  noaa  paza  tuturor  harazit. 
Doamne  Isuse,  pazea^te  in  sfinta  mitropolie 
Pre  al  nostru  parinte  si  in  veac  ce  va  sa  fie. 


r 


i 


V 


\ 


■  t  ^ 


1      ' 


' 


h   m 


a: 


^c 


* 


■' 


■■ 


I  IN 


'• 


' 


/. 


♦    ** 


ill 


■  STEFAN-.. 

v     ■  ' 

CU  MILA  LUI  DUMNEZEU  MITROPOLIT  AL  TIRGOVI§TII, 
EXARHUL  PLAIULUI  §1  A  TOATA  UNGROVLAHlIA. 
PREASFIlVpLOR  ARHIEPISCOPI,  MITROPOLITI,  IUBITORI-. 
LOR  DE  DUMNEZEU    EPISCOPI,    EGUMENILOR  §1  TUTUROR 
PARINTILOR    DUHOVNICI    §1    PROTOPOPI,    HIROTONITI    DE 
DUMNEZEU    PESPE   MINA   ARHIEREASCA,  A§IJDEREA  §1  A 
TOATE    RlNDUIALELE    CEALE    DE    AFARA,    SAnATATE    §1 

SPASENIE  ROAGA    §1  PRIA^TE. 


r  »- 


*    *        ' 


Toata  scriptura  carea  iaste  insyfle^ita  de  Dumnezeu  (o,  pravoslav-  Timotei  3,  i 
nicilor  cititori)  foarte  iaste  de  folos  de  nwa^atura,  de  infruntare,  de  za(?#  297'  . 
indreptare,  da  pedepsire  pe  dreptate,  cum  graiafte  dumnezeescul  apostol, 
ca  sa  poata  fi  omul  lu  Dumnezeu  desavirsit  si  bine  gatit  spre  tot  lucrul 
bun;  pentru  ca  mai  virtos  indrepteaza  naravurile  noastre  ceale  sufle- 
te^ti  si  de  in  leane  le  ridica  catra  bunata$i$i  ne  pornesc  catra  invata- 
turiTe  cealea  ce  plac  lui  Dumnezeu  si  ne  invata  sa  aleagem  binele  de  rau 
$i  raul  de  bine,  de  in  carea  si  aceasta  dumnezaiasca  indreptare  de  Ieage. 
Canoanele,  zic,  a  sfintei  $i  dumnezae^tii  pravile,  carele  au  incoltit  §i 
au  rasarit  si  se-au  ijderit  (cum  am  zice)  de  la  intruparea  §i  inomenirea 
cuvintului  pre  lume,  de  cind  au  strigat  trimbita  cea  cu  mult  glas,  aposto- 
leasca,  cu  bunatatea  darului  $i  se-au  auzit  in  toata  lumea,  cinstitu-se-au, 
adaosu-se-au,  crescut-au  §i  se-au  I5jit,  intarind  tocmealele  besearicii, 
care  se  facea  pe  vremi,  pina  la  sfintul  si  a  toata  lumea  §aptelea  sabor. 
Garii  in  tot  chipul  §i  in  tot  feliul  au  adunat  piatri  scumpe  de  au  tocmit 
p  au  facut  zidul  besearicii,  cariia  au  zis  mintuitoriul  nostru  ca  usile  ei  Mathei,  glava 
iadul  nu  le  va  birui  niceodata ;  pentru  ca  dupa  luminarea  poruncii  mintuito-  an 
riului,  iar  in^elatoriul,  carele  scornise  inchinarea  idolilor  drace^ti,  el  se 
ve^teziia  §i,  cumu-i  era  firea,  intru  nefiin^a  el  se  strica  si  fugia  ca  si  intur 
nearecul  de  lumina.  Iara  el,  hitleanul  nu  se  suferi  sa  fie  biruit,  nice  vru 
sa  §aza  in  pace,  ce  aducindu-s  aminte  de  vasmintul  sau,  imbr5ca-se  in 
pagini  fi  in  pierzatori  de  oarrieni  si  iaras  se  nevoia  sa  invinga  si-sa  biru- 


67 


y»-, 


•m 


\ 


Jf~ 


m 


=T 


■■■ 


40 


tNDREPTAREA   LEGll 


T- 


* 


\ 


Carele  sint  sa- 


Carele  sint  na- 
jnestnice. 


iasca  adeverinta  intr-alt  chip,  cu  inva^aturi  striine  si  inselatoare,  a  doa 
oara   sa  faca  'ca   si  mai   nainte.   Ce  nu  putu    lupul,   ca    ramase  ca  un 
spureat  rusinat  rinjind   pre  cuvintiil  in   zadar,  pentru  ca    cum   mai    de     .. 
graba  se  adunara  saboara  a  toata   lumea  de  impreuna  si  nameastmce, 
de     dumnezaesti    si    sfinti   parinti,    da    lepadara    si   stricara     raotatea 

nebuniei    lui.  '    -  „   ' 

uue»MW  Unele  asa  se  facura,  ca  cu  porunca  celor  ce  imparatea  pre  aceaia 

boare  a  toata  vreame  (iara  mai  ales,  cum  am  zice,  cu  a  sfintului  dun)  se  aduna,  da  se 
lumea.  jg/fe  ft  g-bor  intr.0  Cetate,  turma  arhiereasca  carea  era  supt  toata  oblastia 

greceasca.  Iara  cine  nu  putea  sa  mearga,  ei-si  trimetea  soli  exarsi  ai  lor 
si  ispravnici  in  locul  lor,  si  asa,  cu  tot  saborul  tocmna  indreptarea  a 
Wagocestivei  si  pravoslaynicei  credin^e,  si  asa  ingradmdu-se  cu  armele 

adeverintii,  raotatea  lor  goniia.  ,         ... 

Iara  altele  se  chemara  nameastnice  cace  ca  se  aduna  episcopn  numai 
de  intr-o  eparhie  la  mai  marele  lor,  iara  nu  era  chemaji  toji  de  in  toata 
lumea  si  nu  se  facea  cautare  de  toate  tocmealele,ce  sau  intarna  tocmealele 
saboarelor  cealea  ce  sa  f acuse  mai  nainte,  sau  surpa  pre  ereticu  cam 
incol^iia  sa  samene  zizanii,  sau  cauta  canoanele  cealea  ce  era  de  buna 
tocmeala  si  de  folosul  tuturor  besearicilor  pravoslaviei. 

De-acia  acestea  toti  nu  se  nevoira  sa  dezradacineaze  si  sa  rumpa  numai 
semintele  ale  inva^aturii  celor  striine,  ce  iric&  ?i  pravile,  canoane  si  legi 
au  facut  ca  sa  fie  de  folosul  traiului  oamenilor,  indreptind  sfinta  a  noastra 
viata  si  invatindu-ne  cu  tare  paza  sa  pazim  petrecama. noastra  cum  place 
lui  Dumnezeu  si  canoanele,  ca  noi  carii  sintem  sfinta  turma  a  lm  Hristos, 
ca  o  cetate  tare,  sa  ranim  pre  muncitoriul  indoit  si,  ca  o  pasare  proasta, 
cu  mestersugurile  lui  sa  fie  prins  si  legat  si  sa  se  cunoasca  rusmat.  Dece 
intr-acesta  chip  apuca  inainte  da  se-tocmi  foarte  ales  dumnezeiasca  pro- 
poveduire  si  cu  multe  tarii  se  intari  si  se  internee  beseancn.  De-acia  pas^ 
torii  sfintei  turme  oblicind  mestersugurile  hitleniei  lui,  cu  invatatura  cea 
adevarata  si  cu  bunatatile  vitejiei  lor  indaratnicia  srnevointa  luptei  lui 
nu  o  bagara  in  seama  ca  si  sageatele  copilaresti.  Asa  userdie  aratara 
pentru  cununi  ce  luara,  atita  petrecanie  buna  si  minunata  aratara,  cit 
le  era  toata  nevointa  pentru  buna  si  adeverita  cinste,  cace  ca  mbia  sa 
se  lupte  si  sa  se  bata  pentru  adeverinta  pin'la  singe.  Pin  la  atita  userdie 
si  viteiie  venira,  cit  multi-s  urira  trupurile  si  rabdara  intunearece  de  munci 
si  morti  pentru  adeverinta.  $i  inca  acestea  sfinti  mbitori  de  cmstea  lui 
Dumnezeu,  zabreala  blagocestiei,  atita  biruira  inselaciunile  cit  nu  baga 
in  seama  nice  in  dos,  nice  in  fata  frica  lor.  Drept  aceaia  adunmdu-se  toti 
impreuna,  cu  aceastea  vitejii,  sfintele  ?i  dumnezeestile  pravile,  cum  le-au 
f ost  suflind  si  amenintfnd  de  sus  porunca  lui    Dumnezeu,   pin-m  zioa  de     . 
astazi  asa  le  tine  si  le  cuprinde  si  le  cinsteafte  dumnezeiasca  besearica 
a  pravoslaviei,'  multe  de  in  dumnezeiasca  evanghelie,  ■  penteu  ca  si  acealea 
sint  adevarat  radacini  de  im  izvorul  ei ;  si  nu  numai  aceasta,  w  inca  si 
cite  poslanii  osebi  de   saboara,  tntrebari    si   raspuhsun  se-au   facut   cle 
bogati  barbati  sfinti  carii  se  afla  pre  aceaia  vreame,  carora  null  seputuse 
ascuiide  bunatatile.  Drept  aceaia  si  acealea  le  marturisira  si  le  mtarira 
si  bisearicii  le  deadera  ca  sa  lumineaze  intru  tana  pravoslaviei,  ca  stealele 
pre  tariai  ceriulm. 


r 


' 


^    '  * 


J 


- 


i 


i 


-  (.  t 


' 


vl 


1  J 


1 

/ 


\  ' 


■ 


PREDOSLOVIA  MITROPOLITULUI  §TEFAN 


41 


1       Aicea- se-au  pus  si  niste  inva^aturi  si  leage  den  afara,  da    de  r 
facuta  si  tocmita:  si'  gindesc  ca  si  aceaia  iaste  tocmita  cu  indrept; 


Aicea  graia§te 
pentru  leagea 
imparateasca. 


mult 
si  gmaesc  ca  fi  aceaia  iaste  xoeimia  cu  mureptarea 
dumnez'aiasca,  cum  ar  fi  o  floare  si  un  dar  a  lui  Dumnezeu  si  o  alca- 
tuire  de  obste  a  besearicii  tocmita  cu  porunca  nastavnicilor  si  indreptatori 
a  viteajilor  si  purtatorii  de  Dumnezeu  barbaji,  pentru  iridreptarea  a  gre- 
§alelor  celorde  voe  fi  celor  da  nevoe  si  de  traiul  bla  go  cestiv  carele  duce 
pe  pravoslavnici  fi-i  indrepteaza  catra  via^a  cea  nesfirsita. 

Drept  aceaia' smerenia  noastra  adunat-am  fi  am  strins  (cum  am  zice) 
toate  canoanele  impodobite  cu  toata  frimseatea  si  invatatura  si  hotarale 
ceale  tari,  carele  sint  de  spasenia  si  de  treaba  tuturor  bamenilor,  carele 
se-au  facut  si  se-au  tilcuit  cu  bun  narav,  cum  place  lu  Dumnezeu.  §i 
de  cum  ne-a'u  fost  putearea,  toate  la  un  loc  le-am  cusut,  nevojndu-ne 
nemica  a  lasa  sa  fie  lipsa  de  ceva.  $i  nu  numai  aceastea,  ce  inca  si  ett  au 
ramas  de  acei  dascali  nepuse;  si  noi,  aducindu-ne  aminte,  le-am  implut 
si  le-am  adunat.  Pare-ne  ca  vor  fi  de  treaba  si  de  dragoste  sufletelor  celor 
iubitoare  de  Dumnezeu,  si  carii  vor  citi  nu  li  se  va  uri,  ca  am  pus  toate 
leacurile  de  fiece  vina,  impartite  toate  pre  glave,  pre  lesne  a  le  alia.  De- 
acia  am  gindit  si  am  socotit  si  pentru  Pravila  imparateasca,  ca  va  fi  "si 
aceaia  de  treaba'  acestii  oblastii  si  micsoare  }ari,  de  toate  vinile,  cu  catas- 
'tihul  ei  deosebi,  ca  sa  poata  fi  si  sa  dea  cite  ceva  ajutoriu  si  ea  canoa- 
nelor  sfintilor  barbati,  marturisind  si  dind  raspuns  mai  tare  si  mai  virtos. 
Parintii  au  pus  numele  raspunsurilor  fi  invajaturilor,  lor  canon  sau 
pravila,  adeca  numele  de  la  lemnul  cela  ce  lucreaza  mesterii,  carele  se 
chiama  indreptariu,  cind  lucreaza  leamne  sau  pietri,  fiind  nodoroase, 
strimbe  si  coltoroase  si  neneatede.  Puind  acel  dreptariu,  le  tocmesc  fi  le 
netezesc  fi  asa  le  alcatUesc  una  cu  alta.  Pravila  se  ctiiama  si  alte  meftersu- 
gure  multe  ale  mesterilor  dascali,  adeca  carii  au  mestesugit  grammatichia, 
filosofia  fi  vraciuirea  si  carii  au  meftesugit  cintarea;  fi  nu  numai  acealea, 
ce  inca  f  i  ceia  ce  au  to'cmit  leagea  imparateasca  pusu-le-au  numele  pravile. 

Mai  sint  s-alte  impar^iri,  tocmeale  fi  hotara,  de  carele  bine  au  socotit 
Ippocrat  sa  le  fie  numele  asa,  adeca  despartind  si  alegind  si  indreptind 
ce  este  stricat  de  al^ii  fi  aducindu-le  iara  la  a  lor  buna  impreunare. 
Ce  insa  scripturile  altora,  carora  li  se-au  pus  numele  pravile,  acealea  tot 
trebue  altora  sa  se  dea  sa  le  caute;  iara  raspunsurile  ceale  blagocestive 
parin^efti  pusu-li-se-au  numele  mai  adevarat,  mai  tocmit,  mai  alcatuit 
decit  toate;  atit  cit  fi  pre  ceia  ce  se  pleaca  lor  ii  indrepteaza  catra 
dreapta  credinta  fi-i  t'rage  catra  viata  ceaia  ce  place  lui  Dumnezeu,  in 
toate  zilele,  fara  ratacire.  :-"',  . 

De  acuma  trebue  iara  a  arata  si  a  spune  pre  rind,  de  cit  ne  va  fi 
putearea,  eind,  de  cine  fi  cum  se-au  izvodit  fi  au  esit  la  lumina  fiesce 

pravila,  lumina  picioarelor  rr  — ~*~-  -'  '"~ :~ -  -"+"  «a,n«».  ^0=*™  «fa 

traiul  lumii  acestiia.  Ce  insa 

ale  celor  nameasnici  si  a  b 

pre    la    inceputul    saboarelor:    papii,    patriarsii,    mitropoliti, imparatii, 

ispravnicii,  si  asupra  cui;  iar§  aicea  numai  ce  ni  se  cade  a  spune  pentru 

ale  sfintilor  apostoli  pe  ^curt,  asijderea  si  pentru  pravila  imparateasca,  Pentrupravi. 

de  unde  au  e$it  §i  cine  .^i  pentru  ce.   Intii  se-au  izvodit  spre  buna  parte  la  g^ao,. 

pravilele,  adeca  canoanele  pre  numele  sfintilor  apostoli,  85,  serine  fiind  apostoli. 


X 


I 


-'■■ 


1. 


J 


V 


V 


V 


42 


INDREPTAREA-  LEGII 


- 


/  , 


i 


-/ 


' 


Pentru  Pravi- 
lele  impara- 
te§ti,  de  unde 
se-ati  inceput 
§i  cum  se-au 
tocmit. 


~\ 


f 

(cum  zisera  unii)  de  marele  mucenic  Climent,  —  cace.'ca  era  urmatoriu 
marelui  Petr,  asijderea  si  dumnezeescul  Pavel,  cum  singur  povesteaste 
oareunde  de  dinsul,  -  carele  au  f ost  episcop  la  Roma,  al  treilea  dupa 
inva^atoriul  Petr;  cace  ca-lin  au  luat  scaunul  si  se  incununa  cu  cununa 
mucenicilor  in  vreamea  imparatiei  a  lui  Traian  imparat.  §i  asa  socotira 
unii  ca  le-au  scrisyGliment,  eace-s  pomeneaste  numele  pre  urma  pravilelor, 
cum  arata  §i  dumnezeescul  Luca  la  deaanie.  Ca  nu  serie  necairea  sa  se 
fie  adunat  toti  sfintii  apostoli  la  un  loc,  sa  le  fie  scris  obste;  ce  sa  sti^i 
pa  multa  vreame  lacuind  si  indulcindu-se  impreuna,  zisu-i-se-au  de  bojiv-  : 
nicii  apostoli  sa  le  izvodeasca  §i  sa  le  scrie.  Ca  §i  poslania  carea  iaste  catra 
ovreai  iara  lui  au  zis  de  o  ail  prepus  pre  limba  ellineasca.  Pare-mi  ca 
unii  mai  denainte  vreame  au  fost  socdtind  §i  se-au  fost  sfiind  de  pravilele 
lor,  pin'ce  se-au  adunat  sfintul  si  a  toata  lumea  sabor  a  sasea,  de  au  luat 
seama  tuturor  pravilelor,  carele  facuse  saboarele  a  toata  lumea  si  nameast- 
nicile,  asijderea  $i  ale  unor  parinti  earii  au  procopsit  intru  bunatati  si  au 
facut  §i  ei  bogate  pravile.  Ce  mai  intii  §i  mai  naintea  tuturor  au  luat  seama  ' 
ale  acestora,  adeca  ale  apostolilor.  Ca  zice  acel  sfint  sabor:  panoanele  85, 
c&rele  sint  f acute  pre  numele  sfin^ilor  si  slavitilor  apostoli,  carele  sint 
priimite  si  intarite  si  adevarate  si  date  noaa  de  sfintii  parnrti,  poruncim 
§i  npi  sa  se  tie  intarite  si  adevarate  (insa  fara  de  poslaniile  §i  raspun-" 
surile  lui  Climent),  ca  intr-acealea  multe^taini,  zizanii  $i  gunoae  de  smin- 
teala  au  bagat  zlocestiviL v 

,.  Cade-se  a  sti  si  de  Pravilele  imparatesti,  de  unde  se-au  ijderit  §i  eale, 
pentru  ca  §i  eale  le-am  socotit  a  fi  ca  un  ajutoriu  celoralalte;  pentr-aceaia 
le-am   lipit   linga    dinsele. 

Intru  olimbiada  de  intii,  cind  etfa  cursul  anilor  lumii  4808,  atunce 
imparatia  la  Roma  Romil ;  iara  dupa  dinsul  altii  vreo  sase  unul  dupa 
altul  lua  scaunul,  pina  ce  trecuraaoi  244  de  cind  se  facuse  imparatia 
cetatii.  Iara  righii  carii  tocmia  cet&teanii,  avind  putearea  a  doa  dupa 
imparatul,  ei  cum  socotiia  asa  tocmia  £i  indrepta  pre  cetateani,  ca  inca 
nu  era  leagea  scrisa.  Iara  cind  fu  intr*a  68  de  olimbiade,  atunce  cazura 
asupra  imparatiei  putearea  oamenilor  celor  de  afara  §i  asa  gonira  pre  righii 
de  in  mijloc  si  pusera  obladuirea  auip,gtilor,  si  atunce  narodul  Rimului 
se  indrepta  cu  o  leage,  sau  mai  virtos,  cum  am  zice,  cu  un  obiceaiu  rau 
fara  de  tocmeala.  Iara  asa,  pina  mii&e*  impluse  20  de  ani,  iara  narodul 
alease  10  barbati  si  pre  dinsii  obladuia  Appie  Clavdie,  si  asa  poruncira 
lor  sa  faca  legi.  Iara  ei  adunara  obiceaiurile  ceale  ce  era  pre  leage  ale  rimr 
leanilor,  carele  era  rasipite,  si  mai  alcatuira  multe  §i  de  in  leagea  ellinilor 
de  la  Athina,  citi  se  l&uda  ca  tin  si  au  pre  Solon  si  pre  marele  sarpe  *) 
§i  pre  linga  acestia  si  citi  zicea  ca  au  §i  tin  tata  pre  Licurg  si  Mini,  si  altii 
impotriva  acestora.  ^i  a§a  alcatuira  12  car|i  de  la  aceftea.  Pentru  ca  Solon 
fi  Licurg  povestesc  ca  ei  au  scris  legile  mai  alease  ellinilor,  insa  unul 
athineanilor,  iar  Licurg  lachedemoneanilor;  ce  insa  Licurg  fusease  da 
demult,  tocma  intr-al  65  de  ani  de  la  spargerea  Troadei,  iara  Solon 
au   facut  legi   athineanilor  intr-al   46   de   olimbiade,   scotindu-le   de    la 


-\   + 


■'- 


*  4 

-    i)   Probabil  se  refera    la,   legiuitorul  lDra^(?o%  (Apixwv),  cuvint    care    inseamna  §i 
,balaur. 


■-    I 


■ 


v  ' 


' 


/  S  *  -  * 


v_ 


•  H 


PREDOSLOVIA  MITROPOLITULUI  §TEFAN 


43 


z  ■- 


§arpe  fara  de  ucideri.  §i  a§a  se  indrepta  narodul  cu  aceale  carji,  pina  ce 
se  ^inea  cu  puterea  ipatilor  fi  a '  ilarodului.  Pentru  ca  in  to^i' anii  alegea 
narodul  2  barbati  de  buna  ruda  sa  fie  de-a  tocmirea  lucrurile  cetatesti 
si  voinicefti,  §i  le  punea  numele  ipa^i.  $i  a§a  acesta  chip  al  ceta^ii  se-au 
$inut  364  de  ani.  Iara  Gaie  iara§  schimba  ipatia  §i  putearea  narodului, 
de  o  facu  imparatie.  §i  creseind  vremea  petrecaniei,  timplase  de  crestea 
si  vinile  si  judecatile,  cit  trebuia  sa  fie  ^i  sa  se  faca  leigi  ceta^eanilor  iti 
tot  feliul,  pre  vinile  lor. 

Drept-  aceaia,  dupa  Gaie,  lua  imparatia  Sevast  Avgust.  Acela,  cte 
era  si  chesar,  nu  lasa  sa  nu  pue  §i  sa  faca  leage,  ca  $i  ceia  ce  era  cu  inte- 
leptia  mai  buni  decit  mul^i,  ce  inca  de  la  to$i  intreba  §i  iscodia  §i  de 
narod  $i  de  voinici  §i  oricine  ce  zicea  de  la  toti  laniuria,  §i  ce-i  parea  3i 
socotia  ca  e  de  treaba,  indata  scriia  aceale  carti  ce  scrie  mai  sus. 

De-acia  dupa  multa  vreame  pre  urma  lui  Avgust  apuca  impara^fo 
Andrian,  si  acealea  toate  iara  le  aduna  la  un  loc,  §i  ale  altora,  a  tuturor  le 
scrise  deosebi  §i  le  facu  in  50  de  carfi  adeca  grane,  Dighestasim,  ce  sa 
zice  le  puse  numele  sabornic,  cum  ar  fi  adunate  de  in  multe.  Iara  cite 
facuse  imparatii,  el  le  scrise  deosebi  §i  le  facu  12  grane  §i  le  puse  numele 
Codicure,   ce  sa  zice  tocmire  imparateasca.     - 

De-acia  nice  a§a  nu  era  lesn6  sa  ajunga  leagea,  neputindu^-le  cuprinde 
cu  mintea  de  multe  §i  lungi  ce  era,  §i  mai  virtos  imparatii  carii  se  pusease 
dupa  vremi,  lor  ce  li  se  paruse  ei  adaosease  in  codicurile  lor  de  ni^te  lucrure 
de  cealea  ce  inca  mai  nainte  n-avusease  leage.  Nu  numai  acealea,  ce 
inca   si   pre  limba  latineasca   scrise,  ascunzind  legile   pina  acuma  intarite 

virtos,  lipsindu-se  de  Mosul  lor  aceia  ce  nu  putea  sa  le  inteleaga., 

:  Iara  Iustinian,  in^eleptul  imp&Tat  multirne  de  glavizne  alease,  carele 
era  numai  mai  de  treaba  de  lucrurile  vremii ;  si  nu  alease  numai,  ce  si  inca 
latimea  cit  putu  o  scurta  §i  d&  dosta  ori  scoase  dintr-aceale  doa  carti, 
adeca  d§  in  Codic  si  de  in  Dighest  da  prepuse  pre  limba  ellineasca,  si  a§a 
tocmi  leagea  ca  niste  tocmeale  d,e  intii  si  puse  numele  cartii  Istintunda. 
Iara  tocmirea  Dighestului  caefe  se  alcatuise  pe  scurt,  cum  am  zis, 
paruse  unora  a  zice  ca  pentru  grabirea  scurtarii  au  lasat  multe  nescrise 
de  in  ceale  ce-s  mai  de  treaba.  Drept  aceaia  iaras  porunci  de  scrisera  si 
pusera  acealea  siipt  cealea  ce  se  chiama  grane,  la  sfir^itul  tuturor  granelor 
lipind  lucrurile  ceale  de  treaba  ce  ramSsease.  Multi  dascali  cinstitul  imparat 
la  aceastea  cind  le-au  prepus  au  stfins;  Intii  un  Stefan  au  tilcuit  Dighesta, 
iara  Chiril  pe  scurt,  Dorothei  o  &w  facut  pre  tocmeala  mijlocie,  Thalilei 
ehensor  prepuse  Codichia  pre  lung,  iara  Theodor  Ermopolit  mai  pe  scurti- 
cel,  Anatolie  fi  mai  scurt,  iara  Isidor  mai  pe  scurt  decit  Thalilei.  Numai 
cei  2  ce  au  izvodit  mai  pre  lung.  Mai  vru  imparatul  inca  de  mai  facu  ni$te 
tocmiri  cu  multa  truda  de  in  tocmealele  ceale  vechi,  170  da  nearale,  §i."Ie 
puse  deosebi;  ca  schimba  pentru  flunte  §i  leagea  pentru  diataxe  §i  pentru 
ni^te  taini  ^i  altele  aseamene  acestora,  carele  poruncise  mai  nainte  marele 
Costandin,  iara  el  pentr-acealea  rnai  eu  mila  le  tocmi. 

Aceale  nearale  le-au  prepus  un  Pascal,  Tribunian,  foarte  dascal  mare; 
iara  nu  ftiu  cumu-1  supara  duhul  necurat,  ce-i  era  mintea  indoita.  Drept 
aceaia,  cind  le  scrisease,  el  intorsease<pnele  spre  folos,  iara  altele  le  scrisease 
neadeverite  si  indoite  cu  gindul  §i  cu  socotinta.  Drept  aceaia  oamenii  carii 


■  i 


'! 


:. 


rv  * 


J  * 


*v 


. 


L  * 


•v.. 


•^ 


I 

ft 


•    t 


■ 


- 


/ 


44 


INDREPTAREA    LEGII 


;• 


•L>' 


'  * 


Mathei, 
gl.  25. 

Psalm.  115. 


avea  pira  si  mergea  sa  se -  judece,  cu  acea  prinzare,  |i  indoire  rea  pre  multi 

pierdea.     '  <B« 

Iara  mai  pre  urma  de  to^i,  de  pururea  pomenitul  intru  imparati, 
Leu  preainteleptul,  el  facu  toate  alcatuirile  una,  si  cite  era  puse  rasipite 
toate  le  impreuna  intr-una.  De  in  Dighesta  $i  de  in  Codicure,  multe  §i  de 
ja  Istintunda  $i  de  intr-ale  lui  Iustinian  alease,  da  le  facu  60  de  carti, 
itnpreuna  cu  un  Savatie,  marele  spatariu  si  le  alcatui  in  sase  tocmiri.  $i 
scoase  de  lepada  toate  vrajmasiile  ceale  fara  de  treaba,  cealea  ce  nu  era 
rlice  de  un  folos,  pentru  ca  oamenii  cei  mai  da  pre  urma  se  indreapta  mai 
spre  bine  decit  cei  de  mai  nainte  vreame  carii  facuse  multe  legi. 

De-acia  alcatuirea  cu\intelor  de  in  ceale  ce  le  alesease  foarte  bine  le 
a§eza  si  cuvintele  cfealea  ce  da  raspuns  de  fiece  cuvint,  lucru  §i  vina, 
el  le  aduna  da  le  tocmi  §i  le  puse  toate  la  o  grana ;  si  au  f acut  §i  el  120 
de  nearale,  <ie  pina  acum  acealea  nu  se  tin  toate.       ' 

Drept  aceaia  si  smerenia  noastra  vazind  o  comoara  ca  aceasta  ascunsa 
si  ca  o  gradina  incuiata  plina  fiind  de  toate  florile  darului  duhului  sfint 
ale  purtatorilor  §i  insufle^ilor  de  Dumnezeu  paring  sfin^i  si  ai  lumii 
dascali  §i  luminatori,  carii  au  implut  toata  lumea  de  dulcea  blagovonie 
a  duhului,  gindiiu  zicind :  ce  folos  iaste  de  amindoao  sa  stea  incuiate,  cum 
zice  scriptura?  Mai  virtos  aducindu-mi  aminte  de  cuvintul  stapinului 
mieu,  Hristos,  pentru  sluga  cea  vicleana  ce  ascunse  talantul  in  pamint, 
zic:  sa  dau  si  eu  ceva  domnului  mieu  de  in  cite  mi-au  dat,  ca  sa  nu  ma 
arat  sa  zic  ca  voesc  numai  folosul  binelui  mieu ;  ce  voiu  cu  toata  inema, 
ca  cerbul  la  izvoarale  apelor,  sa-m  puiu  toata  nadeajdea  pre  maica  cuvin- 
tului,  fiiului  lu  Dumnezeu;  preaslavita  doamna  a  noastra,.  sfinta  nasca- 
toare  de  Dumnezeu  si  pentru  ruga  sfrntului  slavitului  apostol  $i  intiiul 
mucenic,  arhidiacon  Stefan,  §i  marele  Antonie  §i  sfintul  Grigorie  Decapo- 
lit  §i  Nicodim  Mirotocetul,  ca  sa  *iSu  l#s  comoara  ascunsa  nici  gradina 
incuiata,  ce  sa  zice  capetele  dumnezae^tilor  pravile  sa  le  aduc  $i  sa 
le  prefac  da  pe  ellinea^te  pre  cuvinte  proaste  ruminea^te.  $i  am  facut 
'  aleagere  de  in  multe  §i  bogate  pravire!rtrimetind  pin' si.  la  imparateasca 
cetate,  la  preasfintul  nostru  si  a  toata  lumea  patriarh  (ca  n-am  vrut  sa 
scriu  da  pre  ceale  tiparnice,  fiindvi-mi7  teama  ca  de  cind  au  incaput 
cartile  pravoslaviei  la  mina  ereticilor,  ei  n-au  lipsit  a  nu  baga  cite  ceva 
zizanii),  pin'ce  am  aflat  la  cinstitul  nostru  fiiu  sufletesc,  chir  Gheorghie 
„  Caridi  de  la  Trichis,  carele  au  fost  vtori  vistier,  scrisa  cu  mina,  judecata 
toata  arhiereasca  si  linga  dinsa  si  irrip&rateasca  cu  toate  canoanele  ale 
sfintelor  saboara  §i  apostoli  si  a  marelui  Vasilie  si  altor  dumnezeesti 
§i  sfinti  parinti,  impreuna  cu  teologhia  dumnezeestilor  bogoslovi,  scoasa 
§i  tocmita  cu  porunca  si  invatatura  blagoscestivului  imparat  chir  loan 
Comninul,  cu  mare  §i  multa  socotinja  de  pravoslavnicul  intru  dascali, 
diacon  §i  pazitoriul  de  toata  pravila  si  canoanele  marii  besearici,  chir 

Alexie  Radinu. 

^i  asa  cu  multa  userdie  §i  indemnare  o  am  scos  de  intunearec  la 
lumina;  §i,  cu  buna  voe  a  luminatulxi'i  '§i  blagocestivului  mieu  domn,  Io 
Mathei  voev&d  Bgisarab,  §i  cu  tot  sfatul  mariei  sale,  cu  blagoslovenia 
parintelui  mieu,  Paisie,  patriarhul  Iferusalimului,  ^i  cu  indemnarea  a  doi 
frati  iubitori  de  Dujmnezeu  ^i  tocma  slujitori  ai  oblastiei  smereniei  noastre, 


■ 


i 


* 


■ 


• 


j 


*  ■ 


*    ' 


. 


j** 


-^■^. 


>-._ 


■  ■ 


*»* 


l 


5 


t*       ■ 


V 


PREDOSLOVIA  MITROPOLITULUI  STEFAN 


45 


tiparitu-se-au,  ca  sa  fie  de  folosul  tuturor  de  ob§te,  ca'  o  gradina 
plina  de  flori  mirositoare  ale  raiului,  sau  ca  un  vistiariu  de  ob$te 
besearicii. 

v  Drept  aceaia  se  cade  sa  le-caute  si  sa  le  tie  virtostotdeaunaceia.ee 
sint  indreptatorii  pravoslaviei,  ca  sa  poarte  grija  pentru  sufletele  turmelor, 
sa  nu  cumva  sa  se  alunece  spre  invataturile  striinilor.^A^a  de  virtos  se 
cade  sa  se  tie  de  ceia  ce  au  rinduialele  lumii  acestiia  de  tndreptare*  csi  cu' 
aceastea  inva^aturi  vei  putea  aleage  adeverin^a  de  in  ratacirea  striina 
§i  dreptatea  de  in  strimbatate,  mai  adevarat  si  mai  ales  decit  piatrqt 
Lidiei.  I  , 

Aceastea  pun  leage  fi  legatura  si  hotara  imparatilor  §i  domnilor, 
patriar^ilor  §i  mitropolitilor,  egumenilor  §i  calugarilor,  popilor  §i  diaco* 
nilor,  boiarilor  §i  bogatilor,  stapinilor  si  slugilor,  celor  ce  obladuesc  si 
celora  ce  se  obladuesc,  parintilor  si  feciorilor,  barbatilor  si  muerilorj 
instira^ilor  §i  celor  neinsura^i,  celor  postniei  §i  celor  ce  nu  se  postesc, 
inifeleptilor  $i  celor  nedomiriti.^Aceastea  invata  §i  pre  imparatul  §i  pre 
domnul  sa  le  }ie  si  sa  le  cinsteasca  cu  toata  putearea ;  aceastea  nu-i  lasa 
sa  se  pleace  inva^aturilor  dobitocefti.  Mai  virtos  se  cade  sa  le  aiba 
aceastea  iparsii  sau  voivozii,  mitropolitii  §i  episcopii,  pentru  ca  lor  mai 
multa.  socotin^a  li  se  cade  sa  aiba  si  grija  sa  poarte  de  imparate^tile  si 
sfintele  besearici,  ca  sa  nu  cumva  sa  se  arate  nedastoinici  la  Dumnezeu 
caci  n-au  lacuit  pre  voia  lui,  ce  sa  vie  la  aceastea  bunata^i,  sa-s  impodo- 
beasea  bunatatea  sufletului,  ca  si.puterile  ingeresti  impregiurul  lui  Dumne- 
zeu. Acestiia  indreptari  de  leage,  cine-i  va  zice  vraciuitoare  de  obste,  nu 
va  gre^i,  pentru  ca  ameasteca  erbile  ^i  leacurile  da  le  da  bolnavilor  de 
tamaduia^te  pe  fiecarele  de  fiece  boala;  $i  nu  numai  pre  aceia,  ce  inca 
si  pre  ceia  ce  se  lenevesc  de  nu  poarta  grija  de  tamaduiala.  Insa  pre  unii 
.dindu-le  si  tinzindu-le  erbi  tari,  q$  r&dica,  iara  altora  aducindu-le  aminte 
de  fagaduin^a  ce  va  sa  fie,  aduce-i  $i-i  ridica  cu  mai  blinde  leacure.  Iara 
unii  sint  carii  nu  iau  nice,  erbi,  nice  leacure,  nice  invataturile  acelora, 
ce-s  ingradesc  pristanistea  pocaanieif  cu  neplecarea;  si  a^a,  facindu-se  mai 
tari  decit  imparatul,  ei-s  inchid  mosia  de  veaci.  ^     ..»•-.■ 

Pentr-aceaia  (o,  iubi^ii  smerQijje^.  noastre  fii)  la  cine  sa  va  timpla, 
au  de  rinduiala  noastra,  au  de  cea  de  afara,  priimiti-o  ca  o  hasna  impara- 
teasca  plina  de  toate  lucrurile  §£i*jppe,  ca  veti  afla  intr-insa  de  toate 
bunatatile  carele  indrepteaza  sufletul,  ca  intareafte  pre  cei  ce  stau  si  pre 
cei  cazuti  nu-i  lasa  in  oceaanie.  E^wl^e  iaste  blagocestivilor,  iara  zlocesti- 
vilor  infruntatoare,  groaznica  pacatosilor,  certatoare  de  toata  virsta  si 
de  toata  deregatoria  $i  rinduiala,  imparatilor,  domnilor,  boiarilor  si  celor 
ce  sint  pre  mina  mai  marilor,  v^inicilor,  pro^tilor,  bogatilor,  saracilor, 
calugarilor,  mireanilor,  barbatilor,  muerilor,  tinerilor  §i  batririilor.  Ca 
inteleptia  a  lui  Dumnezeu  iaste  n^ulta  in  tot  feliul;  ca  macara  si  cine  nu 
iaste  indreptat,  de  aicea  citind  cu  socotinta  §i  cu  luare  aminte,  lesne  se  va 
indrepta  si  se  va  intari.  Curvarii  se  invata  a-§  tinea  curatia,  eel  rau  se 
invata  binelui,  eel  fara  de  minte  se  Jntelepteaza,  eel  semet  smerit;  aceasta 
invata  pre  eel  nemilosird  milostiv  §i  pre  cei  ce  jehuesc  ale  altora  sa 
le  dea  ale  cui  sint  §i,  cum  am  z\gq  x§.ai  pe  scurt,  tot  feliul  de  bunata^i, 
cine  va  vfea,  acela  de  aicea  va  putea  sa  zleiasca  ca  de  intr-un  izvor. 


i 


L 


X*^ 


46 


"1 


[y- 


[>■ 


vS' 


r 


r      I    ,T    ■ 


■ 


HNDREPTAREA    LEGH 


*         V 


Drept  aceaia  rog  smerenia  noastra  pre  voi  pre  to^i,  fii  iubiti  intra 
duhul,  cautati  §i  ispititi  scriptura,  ca  asa  sbcotesc,  ca-m  pare  ca  intr-insa 
veti  afla  viata,  dupa  cuvintul  domnului,  §i  priimiti  cu  dragoste  §i  cu  user- 
die,  §i  citind  indrepta^i  via^a  voastra.  Iar&  pre  smerenia  noastra,  intru 
rugile  voastre,  fara  de  leane,  mi  uitariti.  $i  domnul  pacii  fie  cu  voi.  Amin. 

•  ■*■  ,  *  •*  * 

Ca  un  tata  tuturor  intru  pravoslavie  de  ob$te  §i  voitoriul  de  tot  binele* 
acela^  carele  iaste  mai  sus  scris. 


t  - 


•  *  * 


^15 


■c    i 


' 


»  « 


» 


■ 


v        ^ 


.  k  J 


*  i 


ft-S 


■   » 


tfttHi1 


't. 


- 


' 


.-^ 


.     -     ■      .  ■ 


/.. 


a    ..<v 


^vyj'iCj  v      P. 


*  b  # 


»o 


.: 


*•  . 


:o 


,r"  t. 


*  , 


-** 


v  :; 


aV>**  i 


*  < 


*  -. 


w  Aim* 


■ 


< 


♦ 


- 


■ 


Hf 

f 

* 

(t — ~^ 

=W== 

ft— = 

>< 

'! :c,     '   ,* 

* 

* 
* 

* 

• 

•     ( 

■-■■'■    :    8  r^y 

r 

i 

.       ■-    '  ■•:             ;.       .;.     .   ■            -:       ■ 

\  * 

* 

:■■    '■.  ■  £     rl     .   ■ 

* 

^ 

* 

I         *                 J                ^          i 

f  - 

T      *                          *                                Al 

-r       +x 

*•       • 

\             *           *  * 

>■  -                                   .  h                         J  -  ■                                     »"    ^     — » 

;     :.-                     ■■  ■    *j;       W      J 

* 

P    ■ 

^"" 

» 

*        . 

i 

* 

'       •          . 

.      ■       ■   .                     ...      ■ 

-    -         ,       ■ 

- 

i  - 

- 

- 

. 

* 

,-,;    *.            -       tf         .        y^               '     ; 

■                    :            *■ 

*'-:<-»• 

V 


f* ' 


CAPETELE  ClRTII  ACE§TIIA  DE  PRAVILA 


list1) 


Pentru  judecatoriu,  cum  i  se  cade  sa  fie  milosird  si  sa  nu  creaza 
cuvintele  nemanui  fara  de  iscodire  sau  intrebare.  Glava  1. 

Pentru  dreptatea  si  pentru  sa  faca  judecatoriul  dreptate.  Glava  2. 
n  Pentru  leagea  §i  ce  iaste  leagea,  $i  pentru  eel  fara  de  leage  ce 
inchipuia^te.  Glaya  3. 

Pentru  obiceaiul  besearicii  $i  al  ceta^ilor,  carele  nu  se  afla  scris. 
Glava  4.  - 

Pentru  patriarhul,  ca  iaste  obrazul  lui  Hristos,  si  cind  i  s-au  dat 
.  sa  hirotoneasca  mitropoli^i.  Glava  5. 

Pentru  ce  lucru  hirotonea^te  Iraclia  pe  patriarhul.  Glava  6. 

Pentru  arhierei  si  alfi-preoti  carii  nu  pomenesc  pe  patriarhul. 

Glava  7.  '  '+■". 

Pentru  cela  ce  va  sa  fie  arhiereu  sau  preot  sau  diacon  $i-i  va  piri 
pre  dinsii  cineva.  Glava  8. 

Pentru  cela  ce  ia  arhieria  sau  preotia  sau  alt  dar  bisericesc  au  cu 
.  galbeni  sau  cu  boiari,  §i  pentru  luarea  banilor  de  popie,  §i  pentru 
preotul  carele  ia  dar  la  sfinta  cuminecatura.  Glava  9.      • 

f^P     Pentru  preoti,  de  vor  curvi  sau  de  vor  fura  sau  de  vor  face  jura- 
mint  strimb.   Glava  10.  * 

Pentru  preotul  carele  va  avea  muiare  §i  se  va  face  arhiereu,  sa  se 
dasparta  de  dinsa  si  hirotonia  lui  sa  se  faca  cu  voia  ei.  Glava  11.    . 

Pentru  episcop,  §i  ce  sa  chiama  episcopul,  si  cum  i  se  cade  sa^fie 
volnic  pre  toate  lucrurile  besearicii.  Glava  12.   ^&  4%  %^0i/C^t 

Pentru  arhiereu,  ca  sa  nu  faca  hirotonie  afara~de  eparhia  lui,  nice 

sa  hirotoneasca  pe  nimenea  deintr-alta  norie  striina.  Glava  13. 

Pentru  arhiereu,  de-sva  lasa  scaunul  sau  si  se  va  duce  intr-alt 
loc  sa  se  zaboveasca  §ase  luni.   Glava  14. 
'        -    Pentru  preotul  carele  n-are  muiare.  sa  nusaza  cu  alta.  Glava  15, 

Pentru  pira  episcopilor  si  a  cliricilor,  si  carii  sa  priimesc  la  pira. 
Glava  16. 


1 

3 
4 

r    - 

4 

* 

5 

* 

6 

■. 

6 


9 

io 

10 

11 
n 

12 


f 


pag, 


79 


.79 


80 


'  .81 


-•     i 


\        4 

N 


I     6 


■41 


I 

rl 


ft-i 


1 


"#-. 


0% 


x)   Cifrele  din  coloana  intii  reprezinta  paginafia  din  edi^ia  originala^iar  cele  din  coloana 
a   doua,  pagina^ia   din  edi^ia   de  fatar. 


■/fett !  v 


j* 


■j 


i 


- 


*^      v* 


\ 


.    . 


f 


-  *« 


- 


■ j. 


— -  oa 


r—^ ; 


v   ■ 


i  ti 


F 


4. 


/ 


I 

g 


\ 


■ 


■  ■  '-.     i        :' 


48 


iNDREPTAREA    LEGII 


v 


list 


^ 


+ 
I 


' 


Pentru  ca  ceia  ce  pirasc  pe  arhiereul  trebue    sa  fie-  nevinovati; 

aVpentru  citi  arhierei  trebue  sa  fie  cind  judeca  pe  arhiereu,  si  ci}i 
la  preot,  si  citi  la  diaconi.  Glava  18.  *        ;  "■     "-; 

Pentru  arhiereul  carele  sa  judeca,  si-i  va  trimeate  saborul  o  data, 
a    doa    oara    si  a  treia  oara  veaste,  si  nu  va  mearge  sa  se  judece.- 

^Pentru  da  se  va  afla  arhiereul  ve  intr-o  pira,  pina  nu  i  se  va  face 
iudecata  nu-1  scot  de  in  scaun.  Glava  20.  - 

Pentru  cela  ce  piraste  pre  episcop  intru  multe  lucrure  protivmce, 
si  apoi  nu  poate  sa  dea  de  fa}a  nice  unul.  Glava  21. 

Pentru  ca  la  judecata  nu  se  cade  sa  aduca  marturie  eretic,  nice 
pagin,  nice  iara  numai  un  crestin,  ce  doi  sau  si  trei  erestini  credinciosi, 
iara  la  pira  cinci.  Glava  22.  _     ••  " 

Pentru  pirisi,  sa  n-aduca  marturn  casnici,  adeca  de  in  casa,  nice 

rudenie.   Glava  23.  \  .     .     .      ■.•..* 

Pentru  ca  marturiile  trebue  sa  fie  oamem  credinciosi,  si  cam  sa 

opresc  sa  nu  marturiseasca  si  earii  nu  se  opresc.  Glava  24. 

J<~>  Pentru  preotul,  de  va  marfurisi  strimbu  sau  va  prmde  taga  .de 

iscalitul  lui.   Glava  25.  ._—-——      ^  _ 

Pentru  preot  sau  diacon,  de-i  va  pin  cineva.  Glava  2b.  * 

Pentru  preot  sau  episcop  sau  alt  sfintit,  ce^i  vor  lua  darul,  laia 

el  va  face  liturghie.  Glava  27.  .  •    ,     -■'  ™         oq 

Pentru  judecata  patriarhului,  ca  nu  se  mai  judeca.  Glava  28. 
Pentru  arhiereul  carele-i  iaste  luat  darul;  acela  are  voe  sa  mai 

chiame  a  doa  oara  saborul,  sa   se   mai  judece   de  lucrul  pirai  lui. 

Glava  29.  '         '         U  .      ,  •  •  A   _* 

Pentru  arhierei,  da  se  va  f i  luat  darul  vreunui  arhiereu  si  dupa 

aceaia  se-au  aflat  nevinovat  si  de  cind  se-au  inceput  a  se  luarea  darul 
arhiereului  si  iara  se-au  ertat.  Glava  30. 

Pentru  schimbarea  arhiereilor,  si  pentru  lepadan,  si  pentru  ca 
se  da  scaunul  arhieresc  catra  alt  arhiereu  exarsesc.  Glava  31. 

Pentru  episcopi  si  preoti2  de  nu  vor  pomem  pe  mitropohtul  lor, 
?i  pentru  ca  gresalele  preotilor  de  arhiereu  se  canonesc.  Glava  32. 

Pentru  anathema.  Glava  33.  .  ;  -_ 

Pentru  cela  ce  sa  afuriseaste  de  arhiereu  drept  sau  nedrept. 

Glava  34, .  .  .      •  ■■     .  .  ■,.-».'.-■.•>' 

Pentru  arhiereul,  de  va  opri  pe  preot  sau  va  afurisi  pe  mirean  ca 

sa  ia  mita,  sau  va  inchide  besearica,  sau  pe  alt  preot  sau  sfmtit,  sau 
pre  altcineva  de  va  afurisi  fara  vina.  Glava  35.  ■ 

•  Pentru  ceia  ce  sa  impreuna  cu  eel  af unsit.  Glava  3b.  ,  . 

wimif Pentru  afurisitul,  cum  jse^eunoaste  dupa ■  moarteajui^de  unde 

| se-au  afurisit.   Glava  37.     >"""^  z  •'.:       .  .        .   .  . 

*4      Preojii  sa  gi^u^seascj  p™  mmenea  fara  voia  arhip,rc»lm  lor. 

Glava  38.    ^  .-"•-.      »•-'.  ,  •        i    •    -   j  '    * 

•*      Pentru  cei  afu^s^pe^ari-i    afuriseaste    arhiereul,  iara  dupa 

.^10 arte  se  afla  trupugTelor  dazlegate.  Glava  39. 


13 


14 


14 


15 


15 


*   , 


15 


16 

16 

19 
19 


20 
20 


20 


21 

22 

23 
23 


23 


pag. 


24 
25 

26 

26 

27 


82 
.  82 


8? 


83 

4 

83  ' 


83  • 

84 

84 

86 

87 

87 
87 


87 


88 
88 

89 
89 


90 


\ 


7\ 


, 


f      4  * 


rl 


*  ■ 


*t   '  * 


»i 


I*'- •—  * 


# 


V- 


t 


Al 


'  ■ 


90 
91 


- 


m 


93 


r 


i 


, 


*' 


-  » 


/:t 


■ 


*i 


W  *- 


C! 


- 


■  ■-* 


:V 


*> 


J 


'   : 


-"» 


*v 


■    . 


■*** 


» 


.   4 


_<A 


&    ' 


SCAR  A  PRAVILEI 


Pentru  mortul  ce  sava  afla  intreg  trupul  $i  par  neavind  nemica. 

Glava  40. 

Pentru  preotul  ce-1  va  opri  arhiereul  lui  de  liturghie,  iara  el  va 
indrazni  de  va  sluji.  Glava  41. 

Pentru  cliriei  §i  calugari,  de  vor  faee  sfat  sau  inso^iire  asupra 

arhiereului.  Glava  42.  -  .  -    \ 

Pentru  eliricul  de  va  injura  pe  arhiereul  luij  sau  popa,  sau  diaco- 
nul  §i  mireanul  de  va  injura  pe  preotul,  sau-1  va  bate.  Glava  47. 

Pentru  arhiereul,  de  va  face  liturghie  singur.  Glava  51. 
,     Pentru  odejdiile  arhierefti,  cu  carele  se  imbraca  arhiereul  cind 
slujaste,  ce  inchipuesc  una  si  alta.  Glava  52. 

Pentru  ce  se  chiama  patriarhul  bogonoset,  §i  ce  inchipuia^te 
mantia  lui  $i  leaspezile,  riurile,  capasul  §i  tunderea  capului  si  lumina. 

Glava  53. 

Pentru  numeie  lui  Isus  Rristos,  unde  iaste  semnat  intru  sfintul 
trup  al  arhiereului  §i  ce  inehipuia^te  cind  blagosloveaste  cu  amindoo 

minile  lui.   Glava  54. 

Pentru  arhiereu  sau  pteot,  da  se  vor  schimnici  sau  unde  se  vor 

tunde  in  sila.  Glava  55. 

Pentru  preotul  carele  se_va  afla  in  pacate  §i  oamenii  sa  fuga  de 
la  dinsuj;  si  pentru  sa  nuosind^raso,a  mireanul  pre  popa  si  n^ntru 
s&  nu  osindeasca  nestine,  §i  pentru  cinstea  preo|ilory^jl 

Pentru  cartea  sau  zapisul  arhiereului,  $i  dupa  moafle  unde^§! 
i  se  dca  hainele  sau  unealtele.  Glava  57.  • 

Pentru  virsta  hirotoniei  preotilor,  si  care  pacate  apara  de  preotie. 

Glava  58. 

Pentru   podoaba   arhiereasca   sau   preoteasca, \ce  inchipuiaste. 

Glava  59.    x 

Pentru  preot  carele  'vajhyi  si  nu  se  va  price^tui  dumnezae§tilor 

taini.  Glava  60.      *** 

Pentru  cela  ce  va  sa  se  preoteasca  mai  nainte  pina  nu  ia  fameae. 

Glava  61.  s  v     .  :      ■ 

Pentru  preotul  ce  va  avea  vra j ba  cu  cineva  §i  de  va  varsa  in 

zioa  ce  va  face  liturghie.  Glava  62. 

Pentru  preotul,  sa  nu  sarute    niort  cind  va    vrea    sa    sliijasca 

liturghie,  nice  deaca  va  face  liturghie  sa  nu  sarute  sfintele  icoane. 

Glava  63.  V       "  • 

.      Pentru  preotul,  de  va  sluji  liturghie  fara  antjmis  sauviiu  va  purta 

grija  de  besearica  lui  Dui?inezeu,  ce  o  va  urgisi  sau  va  arde  vas  al 

besearicii.  Glava  64. 

Pentru  prgptuj,  de  va  fi  vinatoriu  sau  prinzatoriu  d<?  pasari,  sau 
de  va  vraji  sau  va  mearge  sa-i  vrajasca,   sau  de  vafi  vinzatoriu  de 

altul.   Glava  65. 

Pentrti  preotul,  de  nu-s  va  citi  ceasurile  £i  va  face  liturghie  §i  de 

va  face  singur  maslo.  Glava  66. 

Pentru  preotul,  de  va  muri  fara  coconi.  Glava  6?* 
Pentru  preo^i,  ca  sa  nu  judece  pe  arhiereul  lor.  Glsrva  68. 


m 

48 

49 

50 : 


I 


50 


51 

1 1     1 


52 


52 

52 
53 
53 


m 


list 

pag. 

i 

4*1 

28 

F        '■ 

4 

94 

* 

29 

94 

29 

.  94 

38 
42 

102 

t      » 

42 

103 

43 

v     **        f 

103 

44 

104 

45 

105 

'r 

Mi 

/am 

107 


107 


108 


108 
109 


109 


■ 


110 


110 


^- 


no 


111 
111 


I     * 


p  i 


I 

i 

I 

II 


X 


\L 


r    m 

i 


i 


3 
ft 


' 


, 


>      v 


'L  ■  , 


.1    \ 


\.l 


%' 


til 


'V-    ^-  * 


■ 


■£ 


4— C.    1201 


>  * 


,-r 


* 


-  ^ 


:::- 


-. 


* 


^ 


& 


I  & 


%-■ 


T" 


' 


- 


- 


a 


*■  -^, 


50 


1NDREPTAREA    LEGII 


id 


L  ■:- 


!    ■■ 


■ 


o  * 


! 


;,.'■      Pentru  preoti  §ii  diaconi,  de  nu  vor  pomeni  pe  arhiereul  lor. 

Glava  69. 

V>*    Pentru  ca  preotii  sint  in  chipul  celor  saptezeci  de  apostoli,  if 
arhiereii  in  locul  celor  12 ;  si  nu  numai  cite  dazleaga  arhiereii  sint 
dazlegate,  ce  cite  dazleaga  si  pre  cei'ce  au  luat  pe  nedreptate.  Glava  70. 

#  Pentru  preoti  si  calugari,  ca  sa  nu  se  ameastece  si  sa  poarte 
grija  de  luerurile  si  grijile  mirenesti,  nici  sa  vraciuiasca.  Glava  71. 

•  Pentru  toti  sfin^ii,  adeca  preotii,  de  nu-s  vor  citi  toata  pravila, 
adeca  slujba  lor  si  pentru  de  sapte  ori  in  zi:  laudaiu-te,  doamne,  si 
carele  sint  7  laude.   Glava  72.  ^ 

Pentru  mireanul  ce  sa  va  sfii  a  se  cumineca  de  preotul  mirean 
carele  va  avea  preoteasa.  Glava  73. 

Pentru  preotul  carele  sa  va  rusina  a-s  cumineca  preoteasa  lui. 

Glava  74.. 
4}  Pentru    preot    da  se  va  insura,    sau    preoteasa  da  se  va  marrta, 

sau  mireanul  cliric  a  doa  oara  da  se  vor  insura.  Glava  75, 

Pentru  cela  ce  va  sa  se  preoteasca  si  va  lua  muiare  sau  vaduo  sau 
slujnica  sau  alta  ce  va  fi  avind  via^a  rea.   Glava  76.  • 

i  '    Pentru  cela  ce  sa  afla  in  pacate  carele  apara  da  preotie,  iara  el 
se  va  hirotoni.  Glava  77. 

Pentru  ovreaiu,  da  se  va  boteza,  se  face  preot.  Glava  78. 
Pentru  preotul,  de  va  ispovedi  pacatul  sau  de  voe  carele  au 
facut  mai  nainte  de  hirotonie.   Glava   79. 

>    !    Pentru  diacon,  de  va  curvi,  sau  pina  la  sarutare  va  gresi  preotul 

sau  diaconul.   Glava  80. 

S*  :     Pentru  muiarea,  de  va  face  copil  si  va  napastui  pre  popa  ca  1-au 

C  facut  cu  dinsul.    Intrebarea  lui  Costantin  episcopul  catra  sfintul 

(~    mitropolit  de  la  Iraclia,  chir  Nichita.  Glava  81. 

■?*        Pentru  de  sa  va  insura  cineva  si  sa  va  preoti,  iara  insurarea  se  va 

afla  fara  de  leage.  $i  de  cliricul  mirean,  de  va  avea  fameae  iara 

intr-acelasi  chip.  Glava  82.        •  :  '  '.    ' 

Pentru   preotul  ce  e  oprit"  si  dasparjit  de   popie,  de  va  zice 

b(c)ak((h)  b?k  Hiirh1)    si    Br^iptApHHki 2)  si  pentru    de    va    sluji 
preotul  cu  popa  cela  ce  e  oprit  de  liturghie.  Glava^83.  _     _ 

rtii.J^—Pentru  preotul,  de-i  va  curvi  muiarea  lui  sau  a  mireanului  si 
va  vrea  sa  se  preoteasca,  £i  de  preoteasa,  da  se  va  apuca  cu  da  sila  sa 
o  curveasca  cineva.   Glava  84. 

Pentru  arhierei  carii  vor  priimi  preoti  striini  fara  de  carji  de 
pace  si  de  ertaciune,  si  ce  inchipuesc ;  si  de  preotul  robit  de-1  vor 

priimi  fara  de  carte.   Glava  85.  ^ 

Pentru    preotii   carii   iau    camata,    sau    calugari    sau   mireani. 

Glava  86. 


list 

pag. 

53 

fill 

•  •   * 

— 

54 

t         *             T 

112 

■-■'■.*                  *" 

55 

112 

55 

\            4 

t 

:;  113 

* 

56 

* 

114 

-57 

114 

57 

114 

57 

58 
58 

59 

60 


60 


61: 


v- 


62 


62 


64 


65 


115 

115 
115 

116 

* 

116 


117 


117 


118 


119    \ 


120 

120 


V 


I 


L 


" 


'* 


fa* 


4* 


t  ■ 


*)   „Binecuvintat  este  Dumnezeut  nostrum. 

Tefctele  slavone  au  fost  traduse  de  tov.   Damian   P.   Bogdari. 

Cuvintele  slavone  cu  terminate'  romineasca,     socotindu-le  intrate 


explicate  in  indicele  de  cuvinte. 

2)   MDoamne,  milostiveste-te  spre  hoiil. 


1  »,      • 

in    limba,    au    lost 


■ 


*     i 


' 


-& 


A  r 


-a 


t+ 


» 


'7^ 


:*- 


* 


v.. 


i 

j. 


- 


^ 


I 


f 


\t 


SCARA  PRAVILEI 


61 


list 


72 

72 
73 

74. 
74 


74 


75 


75 
75 


76 


Pentru  clirici,  de  vor  inWa  cheza^i.   Glava  90,  72 

Pentru  clirici,  ca  sa  nu  mearga  la  circiuma,  nici  s5  tie  circiuma. 

Glava  91.  -~     S — '  '•■ 

Pentru  cei  indraciti,  ca  sa  nu  fie  clirici,  §i  pentru  preo^ii  carii 

cad  si  le^ina.   Glava  92. 

Pentru  ca  iau  preotie  si  ceia  ce  nu  sint  de  ruda  de  preojie; 

a^ijderea  §i  ceia  ce  sa  nasc  de  in  fameae  curva.  Glava  93. 

Pentru  da  se  va  hirotoni  episcop  sau  altul  de  in  rindul  preotiei 
si  va  avea  semn  sau  alta  betejiine.  Glava-94. 
-=SR*Pentru^prevotulh  de  ya^bl^goslovi  nunta  fara  de  leage.  Glava  95. 

Pentru  preotul,  da  seVa  spala  in  zioa  ce  va  vrea  sa  slujasca 
liturghie,  sau  mireanul  ce  va  vrea  s&  se  cuminece  si  va  mearge  la 

bae.  Glava  96.  r 

j*   Pentru  preot,  de-i  va  curge  singe  de  in  nas  sau  de  in  din^ipind 

va  vrea  sa  slujasca  liturghie.  Glava  97. 

Pentru  preotul,  de  sa  va  timpla  s&  se  sablazneasca  in  zioa  ce  va 

sa  slujasca  liturghie.   Glava  98.  >;    'V^ 

♦  Pentru   preot,  sa  se  fereasca   de  muiarea  lui  6ind  va  sa  slujasca 

liturghie.  Glava  99.  /'  '  „    ^ 

Pentru  preotii  carii-s  scot  fameile  sale  socotind  pentru  smereniia, 

sau  sa  urasca  nunta  cea  pre  leage,  sau  vinul,  sau  carnea.  Glava  100. 

^      Pentru    muiarea    p.arfta.s    va    M^,  fofobatul.    sau    barbatul    pre 

muiare-^i  pentru  uriciunea  nuntei,  §i  pentru  muiarea  carea  nu  va 

s&  se  culce  cu  barbatulu-f ,  Glava  101. 

Pentru  sfintele  vase,  si  de  furarea  sfintelor  carele  sint  ale  besea- 

ricii.  Glava  102. 

Pentru  ca  sa  se  judece  toti  cliricii  si  calugarii  de  arhiereul  lor. 

Glava  103.     . 

.  Pentru  episcopul  §i  de  al}i  clirici  carii  joaca  in  harje^i  sau  se 

leapada  de  numele  lui  Hristos.  Glava  104. 

jF  Pentru  preotul    carete  va  zice  de  minie  sa  fie  pagin    sau    alt 

mirean,   sau  de  va  blastema   sau  va  huli    preotul  sau    mireanul. 

Glava  105/  \  ... 

Pentru  oamenii  mireani  in  vreame  de  goana,  de-i  vor  prinde  §i-i 

vor  face  p£gini,  iar  apoi  vor  vrea  sa  se  preo^easca.  Glava  114. 

Pentru  ceia  ce  iau  a  doa  hirotoiiie  §i  carii  se  hirotonesc  a  doa 
oara,  §i  carii  sa  boteaza  a  doa  oara;  §i  pentru  arhiereul  ce-i  e  luat 
darul,  de  va  face  hirotonie.  Glava  115. 

Pentru  ceia  ce  va  sa  zideasca  minastire  sau  besesfrica,  sa  nu  o 
obladuiasca,  nice  fara  de  voia  arhiereului  sa  le  facS.  Glava  116. 

De  va  inchina  cineva  niscare  lucrure  la  besearica  sau  la  minas- 
tire si  va  vrea  sa  le  i-a  inapoi;  §i  iara  ca  lucrurile  §i  bucatele  §i  toate 
ce  are  minastirea  §i  besearicile,  sint  neschimbate  si  nemutate. 
Glava  117.        :  v  98 

Pentru  barbatul  sau  fameaia  carele  va  sa  mearga  la  chipul  calu*' 
garesc,  pina  in  cita  vreame  sa  se  ispiteasc^^^fara  de  stare$  sa  nu 

se  tunza.  Glava  118. 


98 


77- 


77 


78 


78 


79 


96 


124 

■  - 

I   125 
125 

"l26 

'  -  -  .  " 

126 
127 


V 


127 


** 


•  127 


130 
130 


96 


97 


130 


*s  r 


141 


142 


■      .  * 


142 


. 


■.*. 


*V 


■ 


- 


-■■/  - 


v.* 


■i 


' 


\<~ 


Y  ' 


"-> 


■  ■ 


&> 


. 


■  '.*= 


m 


j*£ 


:*, 


r^ 


-,   .-        -' 


-.--    -% 


■^T,        - 


" 


§ 


f        • 


/■ 


*    \ 


52 


INDREPTAREA    LEGIT 


.   **T 


v 


<<y 


*    ^ 


\v 


■ 


5-. 


■ 


list 


pag. 


a: 


M        A 


114 
114 


*  Pentru  ca  nimenile  n-are  puteare  sa  faca  calugar  fara  de  yoia 
arhiereasca ;  si  pentru  popa  mirean  ca  sanu  faca  calugar.Glava  119.  100 
^  Pentru  podoaba  calugareasea  si  a  camilavcn  si  ce  inchipuiaste 
<ind    zic    metanie,    si    pentru    ce    sa    chiama    calugarul    calugar. 

Glava  120.  •,  •     *,*••         V 

^nna^   adeca  ,popa__calugar;   si  calugarn  ca  sa  nu        . 

in  mine   si  pentru  care  vim  esa  da  pre  in  minastin.  Glava^l.,  1U1 
,  Pentru  bolnavii  carii  se  fac  U  moartea  lor  calugari,  si  pentru 

calugarul  carele  nu-s  citeaste  toata  slujba  lui.  Glava  111.  M" 

'  Pentru  calugarul  sau  calugarita  de  sa  vo^sya^s^^^WQwl 

sau  neschimnicul  de  va  curvi.  Glava  123.  ^fCW****™/  103 

Pentru  calugarit;a,  sau  mjreana,  de  va  fi  supuitoare  sau  voatre. 

Glava  126.  **"" ".    ,  ,  ■,      „       w^ts 

Pentru  buc,ate  ce  va  avea  calugarul,  cum  se  cade  sa  se  imparja 

de  nu  va  avea  feciori,  sau  de  va  si  avea.  Glava  132.     W-~  n* 

Pentru  tatal  ca  sa  nu  opreasca  fiiului  sau  partea  de  mosie  de 

sa  va  face  calugar.  Glava  133.  *****  .  .       _      lld 

Pentru   preotii   si    chipul   calugaresc,    carele   laste   mai   mare.  -^ 

Glava  134.  ; ,   %  i'-i      «i  ' 

A<  Pentru  calugari  si  calugarit.e  ca  sa  nu  se  faca  cumetri    nice 

ermonahul,  adeca  popa  calugar,  sa  nu  cunune  nunta   Glava  135 

Pentru  besearica  in  carea  nu  se  face  slujba  40  de  zile;  si  ce 

iaste  besearica.  Glava  136..  ...         .     '.'•'•'"  i 

■^   Pentru  ca  sapte  sint  darurile  duhului  sfint  si  sapte ,  taini  ale 
/^Searicii  si  sapte  bunata^i  mari  si  sapte  pacate  de  moarte.  Glava  137.  115 
I     .       Pentru  sa  nu  se  ingroape  mortul  inlauntru  m  besearica,  mce  sa 
mute  de  in  mormint  trupul  omului,  nice  macara  farina.   Glava  13S.  11D 

Pentru  ca  in  besearici  sa  nu  se  faca  bauturi  si  mmcari,  nice  cir- 
eiume  si  vmzari  pre  in  sfintele  gradim.  Glava  139.       ~,  - 

Pentru  ca  sa  nu  bage  dobitoc  in  besearica,  -  nice  sa  mie,  nice  sa 
..   manince,  nice  sa  bea  intr-insa.  Glava  140. 

Pentru  cum  trebue  sa  boteaze  preo.tul  copilul  mie.  Glava  141. 
:      Pentru  preo^i  carii  boteaza  in  trei  paring,  in  trei  fn  si  in  trei 
duhure ;  si  pentru  cei  ce  nu  boteaza  in  trei  afundan.  Glava  1AI.  ^ 
1    Pentru  ca  copilul,  cindu-1  bagi  in  scaldatoare,  sa  eaute  spre    . 

rasarita.  Glava  143.  •    ,       '  /•'.'      .,  . '  ..,      '  11Q 

Pentru  ce  inchipuiaste  cind  desfasa  copilul.  Glava  144.  ii» 

Pentru   ce  inchipuiaste  intoarcerea   carea  intors  copilul   spre 

apus.  Glava  145.  .     .^q 

Pentru  unsoarea.  Glava  146.  4/7  4  94 

Pentru  ce  ne  botezam  intru  numele  sfmtei  troi^e.  Glava  14  / .  .         i«si 
#  Pentru  crucile    coconului,  ce  inchipuesc  si  tunderea  ?1  scuteciie 
ceale  noao  cu  carele-1  imbraca.  Glava  148.         ,    ~,  , .-  •     ;       . 

Pentru  cei  ce  sa  boteaza,  sa-i  unga  cu  sfintul  si  marele  mir;  §i     _ 
scaldatoarea  ce  inchipuiaste ;  si  cind  sa  se  boteaze  copilul.  Glava  149.  12,5 

-    Pentru    coconii,  de  va  fi  indoire  ca  nu  s-au  botezat  sau  se-au 
botezat.  Glava  150.  '  .  ■  :  :-    111 


116 

rr 

116 

m- 

118 


144 


•\  f*Xx 


145 
145 
146 
147 
148 
153 


; 


154 
154 
154 
155 


455 

t 

156 
156 


^ 


156 
157 

157 

158 

158 

158 
159 
159 

160 


160 

t 

161 


t 


?*aa 


"^^^ 


■ 


■    ^ 


f 


'.'. 


** 


/ 


m 


■' 


'r^ 


1  *•  T. 


\: 


-  m 


: 


i 


vc 


1* 


Hi 


\t 


% 


—■  X 


A 


•     . 


■  I 


1 


2  && 


v-: 


v*< 


SCARA  V^RAVII^I 

Pentru  copilul,  da  se  va  afla  la  sfirsit  s&  moara  §i  preotu-1  va 
boteza  §i  nu  va  apuca  sa  zica  cealea  ce  sa  leapada  de  satana,  nice 
molitvele,  ce  va  face  de  aceaia;  zice-le-va  dupa  aceaia,  de  va  trai 
copilul,  au  ba?   Glava  151.  123 

Pentru  preo^ii  carii  boteaza  copiii  agareanilor,  sau  se  fac  lor 
cumetri,  sau  priimesc  jertva  a  ereticului;  $i  pentru  riepreotii  carii 
boteaza   copii.    Glava   152.  V  123 

Pentru  ca,  da  nevoe,  boteaza  si  mireanul;  si  pentru  coconii  ere$- 
tinilor  carii  mor  neboteza^i,  unde  merg.  Glava  153.  124 

Pentru  ca  indoit  iaste  omul^i  pentru  ca  ceriurile  sint  inchise 
celor  nebotezati.   Glava  154.  *  125 

Pentru  preotul,  de  va  boteza  pre  copilul  lui  ca  un  preot  §i  de  va 
blagoslovi  nunta  fiiu-sau.  Glava  155. 

Pentru  preotul,  c&  deaca  m&ninea,  s&  nu  boteaze,  ce  numai 
naintea  dumnezae^tii  liturghii;  nici  in  postul  eel  mare  sa  nu  boteaze.  - 
Glava  156.  126 

W  Pentru  preotul  sa  nu  boteaze  in  easa  ;  si  pentru  copilul  mic  de  va 

"^  muri  nebotezat  da  leanea  preotului  sau  a  p&rintilor.  Glava  157.  126 

^     Pentru  care  pacate  sa  iarta  dupa  moarte  pentru  liturghii 
§i  milostenii  carele  se  fac  pentru  cei  ce  mor.  Glava  158.  ^iflMC^'*  127 

♦  Pentru  ca  nu  numai  mortilor  sint  de  folos  si  de  ertarea  pacatelor 
dumnezee^tile  liturghii,  ce  inca  §i  viilor.  Glava  159.  -         128 

Jt*    Pentru  litrughiile   ce   daii   preo^ilor,   pentru   saracuste   pentru 
cei  vii  £i  pentru  cei  mor$i.  Glava  160.  129 

Pentru  cesturile,  ce  sint?  §i  pentru  mueri  carele  au  barbati 
eretici  sau  pagini,  cadea-li-se-va  sa  duca  prinoase?  Glava  161.  133 

<qf  Pentru  ce  lucru,  dupa  moartea  omului,  fac  pomeane  a  treia  zi, 
a  noa  zi  $i  a  patruzecile ;  §i  cind  se  apara  sa  nu  se  faca.  Glava  162.   -     133 
yr  Pentru  sufletele  dreptilor  si  ale  pacatosilor,  unde  se  afla  in  zioa  de 
astazi.  Glava  163. 

^^Pentru  preotul  carele  va  sluji  si  se  vor  varsa  sfintelc,  sau-i  va 
SPcadea  dzveazda;  si  cind  sint  sfintele  obirfite;  Si  pentru  prescurile . 
\  proscomidite  da  le  vor  minca  ciinii.  Glava  164.  135 

Pentru  cinstitele  darure  de  se  vor  strica ;  §i  preotul  cum  i  se  cade 
sa  aiba  loc  de  spalat  in  oltariu;  si  mireanul  sa  nu  intre  in  launtru. 
Glava  165.  '  136 

Pentru  anafora,  drept  ce  o  iau  cre^tinii;  §i  pentru  cind  se  afla     -- 
cu  muerile  lor  sa  nu  o  ia,  nici  icoane  sa  sarute.   Glava  166.  137 

W  Pentru  bolnavi,  de  vor  muri  necuminecati  pentru  leanea  preo- 
tului.  Glava  167.  .  '  137 

m  Pentru  cela  ce  are  vrajba,  sa  nu-i  priime^ti  prescurile  la  besea- 
rica,  nici  sa-1  pricestuie^ti  §i  de  va  muri  cineva  neertat.  Glava  168.  138 

Pentru  mireanii  carii  nu  asteapta  pin'  se  va  sfirsi  slujba,  ce  es 
afara.  Glava  169.  '  138 

Pentru  cela  ce  va  sa  se  pricestuiasca,  ca  sa  nu  se  afle  eu  i^uiarea 
lui;  sau  da  se  va  timpla  sa  se  sablazneasciwn  vis,  si  de  va  varsa; 
deaca  se  va  price^tui.   Glava  170.        '  •*BPr  138  f 


1 


i 


mm 


pag. 


161 


172 


y 


■^ 


.', 


V 


^•T 


■T 


-   ■ 


■   ■  -t 


~:\  - 


. 


K  ■ 


X: 


**>> 


■MnAMP* 


-~~~ 


-V 


V 


■ 


54 


INDREPTAREA    LEGII 


' 


list 


V 


*  \ 


■ 


:! 


I 


rf 


V 


if 


r    '  Pent™  care  a  a  saptaminii  si  se  pazeascS  muiarea  ?i  b&rbatul   .^ 

de  tt^SSSS  logldite    intru  carele  si  pent™  logodne 

»  pent™  eaTgodna  iaste  afeamene  si  fagadmala  nuntelor  ee  vor  _ 

S&  IS*;  ca  sa  fie  barbatul  de  14  ani  5i  fameaia  de  doi-  ^ 

•^ffijSS^i  -a  logodi -muiare  si  el  va  muri,  apoi  ^ 

"  «S£ SST  ef  ^i  ^e  logodna  e     oarecare  roan,. 

^  tt  fa^e^  St**  io^i  earele  sa  dau    iara 
apoi  o^Li  pare  rau ;  si  de  .a  muri  vreunul  de  in  ee, ^ogod^  sa«  ^ 
seP  va  face  calug&r ;  apoi  ?r  pent™  sarutare    Glav a 177       , 

ass  ^m^m  |p& ,  Si.  ?*»  - 164 

trei:  si  pentru  trei  neamure.   Glaya  194.  ,    _  ,g7 

vor  putea  sa  se  impreune  intru  nunta,  si  aiteie       g  ^ 

?!^^^^^^^^»^  W*  »re  17o 

"rS^S^^Sl^^  -  e  si  curn  se  cade,  ?i  de    . 

*p:r  ras  s  tmmm^  *  ^  & 

GlaV<ain >rfintul  si  marele  post  sa  nu  se  faca  nice  o  nunta.  Glava  20%  193 
pint™  n«nt?a  2 a  de  Itiiu,  ?i  ee  iaste  nunta,  «  pent™  nunta  _ 

ce  x£&ffi-S.  P-te  :d«  ~  «-.  *  «■  p-  «?  194 

nunte  *  neiaeindu-se-  mohtvele^re  dm^  guva  ^  ^ 

Pent™  cum  se  c^"^  cXr  eL  eu  rei  nunte.  Glava  205.  194 
pent™ eanonu  eelor  eu 2 nunt «P^^a      s&  stie       tine  tocmirea 

^SL^#^  *  paW  nunt&>  Wu-se-au  ^ 
va  leat  6428.   Glava  206.   j  —  /  M-/  A 


174 


1  - 


174 
174 
175  „ 
175 


V*-* 


tV 


»  Kb 

*  . 

i 

w^       i 


'J  ■ 

r 
I  I 

k 


.1- 


212 
213 

■ 

213 


fy^K. 


, 


f 


i    \. 


V  - 


L» 


s. 


SCARA    PRAVILEI 


5£>; 


list 


s*     * 


pag. 


215 

215 

216 
210 


s  220 


221 

F    .    *         .*      '■ 

224 


-^W^TAi 


225  :>^ 


225 

226 


Pentru  bogati  copii,  carii  se  chiama  adevarati  $i  carii  hiresi,  §i 
carii  copili  §i  carii  intuneca^i.    Glava  .207.  -  196 

Pentru  nunta  fara  de  leage  $i  canonul  ltii  si  pentru  ceia  ce  pn. 
posadnice.  Glava- 208.  .  ■•} 

Pentru  cela  ce  sa  va  cununa  cu  trei  mueri  §i  una  de  intr-insele  sa 
se  afle  fara  de  leage,  de  va  putea  sa  ia  alta.  Glava  209.  .         197 

Pentru  ceia  ce  sa  prind  frati,  ca  sa  nu  se  faca.  Glava  210.  .198 

Pentru  urgie  toemita  asupra  celora  ce  daspart  barbatul  de  muiare ,. 
§i  muiarea  de  barbat  fara  cuvint  de  vina;  $i  pentru  cartea  cea.de.. 
daspar^eala  ce  inchipuiaste.  Glava  213.  [.    204 

Pentru  despartealele  nuntelor,  si  vinele  muerii  de  carele  o  das-, 
parte  barbatul' §i-i  dobindea^te  zeastrele.  Glava  214.  .    204 

Vinile  barbatului  de  carele-1  lasa  muiarea  lui'$i-§  ia  zeastrea  ei 
§i  darurile  carile  i  le-au  dat  pentru  nunta.   Glava  216.  .  209 

Dasparte-se  nunta  sau  eununia  cind  barbatul  nu  se  afla  trupeaste 
cu  muiarea  hiiJ  Glava  217.  210 

Desparfirea  niintfei  cind  barbatul  nu  afla  pre  muiarea  lui  fata 
curata.  Glaya  218.,  >   ^    .—     — - -■~" « ' ■ — ^^=533^ -    211 

Daspar^irea  nuntei,  cind  se  face  ne^tine  calugar;  iar  muiarea  lui       V 
sa  se  marite  si  el  dupa  vreame  sa  se  faca  arhiereu.  Glava  219.  211J 

Pentru  muiarea  de-s  va  bate  barbatul,  ca  sq.  dasparte.  Glava  220.  21^2 
Pentru  barbatul,  de  va  hi  fur,  se  dasparte  de  dinsul  muiarea 

lui.  Glava  221.  mi  212 

Pentru  omul  rob  sau  muiarea  roaba,  ca  se  dasparte.  Glava  222.  212 
Pentru  muiarea  care  va  fi  fost  roaba  si  o  vor  hi  spurcat,  pre 
aceaia  sa  nu  o  despar^a  barbatul.  Glava  223.  212 

-    Pentru  barbatul  ce-s  va  goni  muiarea  §nrd  vor  spurca  aljii,  sa 
nu  o  desparta.  Glava  224.  213 

Pentru  barbatul  sau  muiarea  de  va  hi  mi^a  sau  gubava,  ca  se 
daspart,  Glava  225.  213 

Pentru  rudenia  sfintului  botez,  se  dasparte.   Glava  226.  213 

Pentru  rudenia  fecioriei  de  suflet,  se  daspart.  Glava  227;  214 

Pentru  nunta  cea  fara  de  leage,  se  dasparte.  Glava  228.  214 

Pentru  a  patra  insurare,  ca  se  dasparte.  Glava  229.  214- 

Pentru  nevirsta  nuntei,  ca  si  aceaia  se  dasparte.   Glava  230.  214 
Pentru  barbatul  carele  se  va  afla  cu  muiarea-s  afara  de  fire,  se 
dasparte;  §i  pentru  canonul  lui.  Glava  231.  214 

Pentru  barbatul  cu  muiarea,  carii  vor  hi  vreunii  de  intr-insii 
eretici,  $e  dasparte.  Glava  232.  215 

Pentru  barbatul  ce  va  avea  muiare  sa  se  indrac.easca  §i  va  sa 
o  lase.  Glava  233.  —  ^215 

p*-  Pentru  patima.  sau  lovitura  ce  loveaste  pre  om  si  cade  jos  de 
sa  bate  sau  se  t&valea§te  §i-i  merg  spumele,  cum  se  judeca  la  adeverita 
mare  besearica  pina  astazi.   Glava  234.  ,    215 

De  sa  va  timpla  cuiva  sa  se  duca  intr-alt  loc  si  acolo  sa  tie  posad- 
nice sau  sa  nu  trimeata  muierii  lui  cheltuiala  de  hrana  vietii  ei,  sa 
se  desparta.   Glava  235.  216       23Q 


9 


s 


iflftCMtf;  juA  .in.1— timaMU 


226 
226 

227 
227 

a 

227  " 
227- 
228 
•228 

228  ■ 
228 

228 

* 

229 
229 


229 


> 


i     I 


toj 


'-       .1 


^i~ 


:«r- 


c, -- 


I 


w 


m 


*  ^ 


56 


lNDREf>T\RF.A    LEGII 


* 


■ 


■ 


<&> 


:■: 


a  - 


-. 


< 


list 


pag. 


y 


<-   ■ 


■i 


230 

233 

233 
233 


234 


c~«=s.       Pentru  muiarea  cariia  i  se  vaduce  barbatul,  sau  se  va  face  rob, 

\    sau  se  va  duce  la  oaste  si  se  va  face  perit  fi  ea  va  vrea  sa  se  mante.  _ 

A   Glava  236.  ..    -  ,  ,.      ?** 

Pentru   cela    ce   sa   va   afla   cu   soacra-sa,   si  de   canonul  lor.   -■ 

^Pentru  cela  ce-s  va  lasa  muiarea  de  raul  sau  de  vina  altii  mueri. 

Glava  239.  .  _r  99/1 

Pentru  curvie  si  de  canonul  ei.  Glava  240.  »« 

Pentru  omul  ce-s  va  afla  muiarea  curvind  |i  va  ucide  pre  dinsa 
si  pe  curvariu,  sau  o  va  ucide    fara   de  vina,  sau  fara  de  voia  lui.    >_ 

Glava  241.  '  _  ,    +   ;  :         .         2i2 

'        Pentru  cela  ce-s  face  moarte  de  voe,  sau  barbat  sau  muiare.     _ 

Glava  250.  -  .       '.'',"".  -         •    . 

.  Pentru  fata,  de  o  va  sili  nestme  sa-i  strice  fetia,  sau  ma  car  si  cu 

.      .       .    p,         251        -  •sa(frwM*«««8Hr":'  .  250 

y0iapeentru   stricarea   copilelor  si  canonul  barbatului;.    Glava  255.  256 

€,  Pentru  calugarita,  de  o  va  apnea  cineva  cu  de  sila,  sau  copila 
stapinu-sau,  sau  alta  muiare  de  cineva.  Glava  256.  256 

Pentru  muiarea  ce  ramine  Vaduo  si  Va  sa  se  mante  m  anui  acela.   . 

•   Glava  261.-  ^        .  „  .         g         2b* 

Pentru  muiarea  carea  va  raminea  vaduo  si  se  va  manta,  ca  nu 

ia  de  in  bucatele  barbatului  ^i  nemica,  fara  numai  de  la  copn,  de  _ 
vor  muri.  Asijderea  si  barbatul.  Glava  262.  .    t  ** 

Pentru  muiarea  maritata  carea  va  avea  mscare  hame,  unealte 
si  nu  va  spune  unde  le-au  aflat.  Glava  263.  2by 

Pentru  muiarea  carea  va  raminea  vaduO  si  nu  se  va  manta,  ce  va 
lua  de  in  bucatele  barbatului  ei.  Asijderea  si  barbatul.  Glava  264.  2W 

Pentru  pretuirea   zeastrelor  si  neprejuire;    si  pentru  zestnle  de 

.      afara.   Glava  265.  .    \      .   ,       .       ;  .  ^  iby 

Muiarea  se  pretuiaste  de  tot  datormcul ;  si  de  va  intra  muiarea 

chezasa  pentru  barbatul  ei.  Glava  266.       '  ■      .  ..  4W 

1      Pentru  barbatul  carele  va  face  cheltuiala  la  boala  mueru  lui 

si  la  moarte.  Glava  267.  ;  **?*  fi  «* 

Pentru  pretuirea  zeastrelor  de  intii  §i  de-a  doa.  Glava  2oS.  -AM. 

Pentru  tocmirea  barbatului  si  a  muerii  si  pentru  darure  ce  sa  vor 

"    faceintre  ei.   Glava  269.  /  •    "      "  _ft  «» 

•    Pentru  darurile  ce  sa  fac  namtea  nuntei.  Glava  270.  ^  A« 

Pentru   darure,   si   pentru   ce  lucrure   se  Intorc   darurile  lara 

tndarat.  Glava  271.  *      -■,••,  i*    ^QO 

Pentru  barba^i  si  mueri,  de  vor  raminea  vadui  si  le  va  raminea 

cocon  si  va  muri ;  sau  si  de  nu  vor  face  si  va  muri  barbatul  sau  muiarea 
fara  de  coconi,  cum  sfe  vor  imparti  hainele  lor.  Glava  III.  _      ^         */a 

Pentru   pretuirea  mosiilor,   ?i  pentru  mosul    de-i  va  raminea     _ 
feciori  si  nepo^i,  cum  vor  mosteni  pre  dinsul.  Glava  273.  SW» 

Pentru  cela  ce  moare  fara  de  zapis,  au  barbat  au  muiare,  si       ^ 
copii  n-are,   ce  numai  paring  si  frati  carora  li  sfe  va  cadea  sa-1 
mosteneasca.  Glava  274.  Z/D 


/ 


*/ 


252 


252 
256 

257 

264 


265 

265. 

265 

266 

266 

267 
267 

268 
268 

268 


269 

270 


270 


';; 


'.. 


3 


■- 


■:- 


if' 


*  'V- 


■*2 


■ 


A 

J 

■ 


W 


^«  t 


.-* 


■  # 


* 

.  '  ■ 


i 


\  i 


U 


„»■ 


M? 


/ 


. 


T* 


r 


* 


m 


>> 


v, 


L  - 


-• 


t    H 


.  SCARA    PRAVILEI 


<f 


57 


«  ' 


* 


list 


I    " ' 


* 


■ 


[> 


i 


■ 


• 


i. 


■*,* 


Pentru  Cela  ce  va  muri  §i  va  avea  frate  de  doaa  mumani  si 
nepoti  ai  fratine-sau  carii  vor'  hi  lost  cu  tatal  lor  de  un  tata  si  de 
o  muraa,   carii  de  intr-insii-1  vor  mosteni.    Glava  275.  276 

Pentru  cele  ce  moare,  de  nu  va  avea  fra$i  sau  nepoti,  cum  se 
va  cadea  sa-1  mosteneasca ;  si  pentru  mo§tenirea  barbatului  si 
a  muerii.  Glava  276.  .  f*      276 

Pentru  aducerea,  adeca  de  va  hi  dat  tatal  fie-sa  zeastre  si  au 
fa  cut  si  au  tocmit  ca  sa  nu  mai  ia  de  in  bucatele  lui.  Glava  277.  277  i 

Pentru  care  copii  se  chiama  adins  eis  obladuitori  si  carii  neobla- / 
duitori.  Glava  278.  .      277; 

Pentru  parjile  a  feciorilor  carii  au  luat  de  la  tatal  lor  parole 
lor,  si  murind  el,  iara  vor  sa  ia.  Glava  279.  "  278 

s~>  Pentru  eela  ce  va  vrea  sa  ia  mostenire,  pina  in  ci$i  ani  sa  se 
asculte  si  pentru  datorii  pina  cind  se  vor  ceare  si  altele  bogate  pentru 
datprn.  (GKvago^  ■■-.  ^'y 

—    Pentru  camatS.  Glava,  281.  280: 

Pentru  falchidiu.  Aceasta  falchidia  Se  chiama  o  leage  de  judecata. 
Glava  282.        '  '        •  •     280 

Pentru  feciorii  ca  sa  cinsteasca  parintii  lor  si  ca  parintii  sa  nu-s 
desparta  feciorii  si  sa  dea  unuia  mai  mult,  altuia  mai  putin. 
Glava  '283.  ~*         -    ^  v      281 

Vinile  carele  f  ac  pe  f  eciori  fara  de  mostenire  de  in  bucatele  parin- 
tilor.  si  pentru  feciorul  carele  se  va  insura  fara  de  voia  tatine-sau. 

Gla^a'284.  .        a  .  282 

Pentru  tocmeala  ce  sa  face  ca  sa  fie  si  dupa  moarte;  si  in  ciji 
ani  sint  volnici  feciorii  si  featele  sa  faca  acea  tocmeala  ;  si  cite  marturii 
sa  fie;  si  pentru  frajii,  de  vor  hi  bucatele  lor  neimpartite;  si  pentru 
codiche'l,  adeca  zapis  sau  ravasel.   Glava  285.  283  : 

Pentru  tocmeala  sau  cartea  celora  ce  sint  supuse  la  un  loc,  si 
pentru  darile  ce  da  omul  ca  sa  stea  la  un  loc.   Glava  286.  285 

Pentru  ispravnici  si  pentru  virsta  micilor  si  mai  marilor  f eciori. 

Glava  287.  ■  .  || &  j 

Pentru  unealtele  sau  zaloage.   Glava  288.  '  286 

Pentru  raspunsul  sau  judecata  judecatorilor  alesi.  Glava  289.  286  i 

Pentru  tocmiri.   Glava  290.  '  ^  287 

Pentru  doao  sotii,  unul  de  intr-amindoi  de  va  prinde  pre  alta 

sotie  fara  voia  celuialalt.  Glava  291.  287 

Pentru  juramint.  Glava  292;  287 

Pentru  feciori,  ca  sa  hraneasca  pe  parintii  lor.   Glava  293.  288 
Pentru  plugariu,  de  va  ara  vreo  farina  fara  de  voia  celuia  ce 

a  cui  iaste.  Glava  294.  ,         .  .  ■  288 

'    Pentru  cela  ce  va  lua  boul  sa  are  sau  sa  lucreaze  fiece  si  va  muri ; 

si  pentru  moara  earia  eumu-i  va  cura  apa.  Glava  295.  289 
Pentru  cela  ce  va  lua  cal  sau  vita  cu  ehirie  sau  cu  naem  si-1 

va  incarca  sau-1  va  impovara  greu.   Glava  310.  ,■•-■'  303 

Pentru  cela    ce  va  lua   vie  sau   farina,  sa  o  lucre  in  parte;  si  '• 

pentru  cela  ce  face  cheltuiala  la  un  lucru  striin.  Glava  311.  303  i 


pag. 


271 


271 
271 


272 


275  • 


275 


X 


276 


277 

■■>  ■ 

278 
278 

. 

279 
279 


279 
280 
280 

280 

i 

281 


r 


291 


~i 


.*/. 


"291 


X 


i 


t 


■ 


; 


r\ 


*   .v*;. 


*.   V 


-  ■■—   L 


-"  *\ 


SB 


^ 


■ 


*fi** 


•  oh 


*■ 


\.<"    p 


.    - 


: 


t^i 


WMI 


* 


- 


ae 


i 


•68 


INDREPTAREA    KEGII 


^ 


'    * 


list 


Pehtp'u  socoteala  zilii;  si  pentru  dumnezeestile  pasti;  si  pentru 
postul  sfin^ilor  apostoli,  cite  zile  sint ;  si  pentru  an,  cite  saptamini 
si  cite  zile  are.   Glava  312.  ,     _  304 

Pentru  care  zile  sa  chiama  calande,  none  si  idi.  Glava  313.         304 
Pentru  24  de   slove;  adeca   buchile   ceale  grecesti,   cine,  le-au 

aflat.  Glava  314:  _  .  .  •  „  ;  304 

Pentru  cite  mile  }in  ostroavele  ceale  mari  ale  marii  a  toata 
lumea.   Glava  315.  .';        305 

Pentru  ci}i  munji  mari  si  nalti  sint  si  curau-s  numele  lor. 
Glava  316.  ,  ^        .        -.    305 

Nomocanon  si  cum  ca  arhiereilor  se-au  dat  voe  si  blagosloveme 
sa  inmutyeasca  si  sa  impupneaze  canoanele ;  si  pentru  ceia  ce  sa 
pocaesc,  sa  nu-i  intoarca,  nice  sa  se  leapede  da  dinsii  a  nu-i  priimi. 
Glava  317.  .  •        w-     306 

Pentru  preotul  de  va  ispovedi  fara  de  voia  -arhiereulm  sau; 
saii  se  va  timpla  vreo  nevoe  de-1  vor  chiema  la  vreun  bolnav  si 
nu  va  mearge  sa-1  ispovedeasca.  Glava  318.  _'    306 

Pentru  ca  se  da  si  preojilor  mireani  si  iermonasilor  sa  fie 
duhovnici ;  si  ce  sa  chiama  duhovnicul ;  si  duhovnicul  de  va  spune 
cuiva  pacatul  celuia  ce  i  se  spovedeaste.  Glava  319.  307 

Pentru  bolnavi,  de  vor  fi  si  mincat,  sa  se  pricestuiasca ;  si  pentru 
cei  canoniti,  ca  da  le  va  fi  la  moarte,  sa  se  cuminece.  Glava  320.  308 

Pentru  de  citi  ani  se  cade  a  se  ispovedi  barbatul  si  muiarea; 
si  cum  se  cade  tuturor  sa  ne  pocaim,  si  preotii  si  mireanii.  Glava  321.  308 

Pentru  ci}i  se  ispovedesc  de  a  lor  buna  voe,  cum  li  se  cade  sa  se 
canoneasca.   Glava  322.  .  309 

Pentru  ceia  ce  sa  leapada  de  Hristos  de  voe  sau  da  nevoe. 
Glava  323.  ,  ,  .    309 

Pentru  de  in  ce  virsta  se  socotesc  la  Dumnezeu  pacatele  omului. 
Glava  324.  312 

Pentru  omul  pacatos  carele  va  face_imiucru  bun,  putea-va  lua       ; 
p.rtaoiune  de  toate  pacatele  lui.  Glavji32y  .  312 

Pentru  de  va  face  un  tilhar  o  100  deTicideri,  de-acia  sa-1  pnnza 
sa-i  tae  capul;    putea-va   fi   izbavit   de   uciderile   ce   au   facut? 
Glava  326.  •  .  ■■'.  ■  §12 

Pentru  duhovnic,  cum  i  se  cade  sa  aiba  loc  cinstit  si  sfmt  pentru 
ceia  ce  i  se  ispovedesc;  si  ce  sa  zica  catra  dinsji;  si  pentru  ceia  ce 
sufar  da  tin  canonul  lor,  si  pentru  ceia  ce  nu  sufera  a  tinea. 
Glava  327.  n  .  313 

Pentru  vraji;  si  pentru  ceia  ce  merg  pre  la  vrajiton;  si  pentru 
ceia  ce  poarta  baere.  Glava  328.  ;  •  •  ^15 

Pentru  malachia,  adeca  cine-si  bate  madulariul  in  mini ;  si  pentru 
curvie;  si  pentru  ceia  ce  sa  culca  cu  fameae  nebotezata.  GlavaJ329,  315 

Pentru  amestecarea  de  singe.    Glava  330.  "        "315 

Pentru  muiarea  carea  se  afla  intru  mueria  ei.  Glava  331.  317 

Pentru  ceia  ce  zace  cu  barbat  si  face  cu  dobitoc.   Glava  332.   317 

Pentru  uciderea.  Glava  335.  -  321 


pag. 


> 


292 
292 

292 

293 

*    ■ 

293 


293 


V 


294 


294 


■ 


295 

295 
296 


296 


299 


300 


300 
302 

» 

302 
303 
303 
303 
306 


"* 


%  ^ 


v 


■ 


*■ 


■- 


* 


* 


■ 


r  -v 


IT 


| 


-i 


*  '  / 


' 
, 


% 


^i 


*   "" 


F  *- 


\  \ 


w 


; 


'    "i 


■ 


■•-,■ 


• 


1      , 
• 


- 


a 


A 


' 


* 


- 


- 


i 


*- 


■*,-*      , 


_^n 


SCARA    PRAVILEI 


69 


\ 


list 


Pentru  cliric  sau  mirean,  de  vor  bate  sau  vor  lovi  pre  un  om 
si  va  muri;  si  cei  sfin^i  adeca  ci^i  au  rinduialele  preo^iei,  de  vor  bate 

pre  cineva.  Glava' 336.  '_  .      .      A        . 

Pentru    fur  si    pentru   ceia    ce    priimesc    pre    f uri    si    tilhari. 

Glava  343. 

Pentru  sapatoriul  de  morminture  §i  furul  de  sfinte.  Glava  344. 

Pentru  juramintul  si  marturia  strimba,  si  de  ceia  ce  va  lua  un 
lucru  asuprit  cu  juramint.  Glava  372.   -•'.•■ 

Pentru  clevetirea  si  tiitoriul  de  minie  si  ascultatoriul  la  fereastra 
si  vinzatoriul  sau .  pirisul.  Glava  373. 

.  Pentru  muiarea  carea  va  purta  erbi  sau  va  minca  ea  sa  nu  faea 
feciori,  sau  de-s  va  omori  copilul  sau  de-f  va  urgisi  copilul  carele 

va  naste.  Glava  374. 

Pentru  calugari^e,  de  va  sti  pre  alta  calugari^a  ca  face  pacat 
si  nu  va  spune  standi ;  si  de  va  sti  vreun  mirean  pre  altul  gresind 

si  nu-1  va  opri.,  Glava  375.  •  v_ 

Pentru  ceia   ce  maninca  carne  a  fiescarii  jiganii  moarte  sau 

mursecata.  Glava  376. 

Pentru  muiarea  care  va  muri  facind,  sau  deaca  va  face,  si  pentru 

moasa,  cind  se  priimesc  la  besearica.  Glava  377.  , 

mmt  Pentru  mortul  de  sa  va  afla  strj«oi#,  caruia-i  zjc  .vircolac„.,ce~ 

trebue  sa  i  se  faca.  Glava  378. 

Pentru  spurcaciune,  de  va  cadea  in  put,  sau  intr-alt  vas,  sau  in 
faina,  sau  in  griu,  sau  in  untdelemn.  Glava  379.    / 

Pentru  postul  ajunului  nasterii  a  lui  Hristos  si  al.  bobotezii, 
si  de  sa  vor  timpla  aceastei  praznice  miercurea  sau  vinerea.  Gla- 
va 380.  •  ... 

Pentru  postul  sfintelor  si  marilor  paresemi  si  a  toate   miercu- 

rile  si  vinerile,  si  cind  se  slobozeaste  ajunarea  acestor  doao  zile; 
si    cum    se    cade    calugarilor    si    lunea    sa    o    pazeasca    cu    post. 

Glava  381. 

Pentru  muiarea  ce  va  naste  in  postul  mare,  si  pentru  oameni 
si  mueri  bolnave,  cum  sa  nu  tie  a  nu  minca  untdelemn  si  vin,  ce 
numai  de  carne  sa  se  tie  a  nu  minca.   Glava  382. 

Pentru  blagovestenii  de  sa  vor  timpla  in  saptamina  cea  mare, 
minca-vom  peaste  au  ba?  Glava  383. 

Pentru  postul  craciunului  si  al  sfintilor  apostoli.    Glava  384. 

.        Pentru  postul  de  in  luna  lu  avgust,  al  doamnei  noastre,  sfintei 
nascatoare   de   Dumnezeu.    Glava    385.  V 

Pentru  postul  inaltarii  cinstitei  cruci.    Glava  386. 

'   '  Pentru  simvol,  adeca  g-fcpSw  k-k  eAH"<*  Ba1),  cind  se-au  facut. 
Glava  387.  ; 

Pentru  ceale  7  sfinte  si  a  toata  lumea  saboara,  cind  se-au  facut 
si  pentru  ce.  Glava  388.  . 


321 

335 
335 

381 

381 


382 


383 
383 


383 

-'■  ■"  •■;.   Jjv---- 


384 


pag. 


*  *■ 


307 

I         ■        i     * 
\ 

316 
316 


* 


349 


387 


388 


/ 


392 


392 


351 
353 


354 


3* 


388 

■ 

354„ 

* 
l 

389 

*\                                                                                                                                                                  L 

* 
• 

355 

t 

390 

290; 

■ 

•      T 

356    • 
356 

^  ■      ! 

• 

i 

'      1 

j 

391 
392 

■  * 

356 
357 

< 

1 

358 


^      *i      - 


358 


fc  5 


? 


x)  ,,Cred  intr-unul  Dumnezeu" 


%  _* 


* 

-; 


' 


v   \- 


i 


-J-.V 


■ 


V 


* 


v>' 


* 


60 


IKdreptarea  legii 


list 


Pentru  sfintele  icoane,  carele  vor  fi  foarte  veehi  si  strieate,  ce 
drebue  sa  se  faca  de  dinsele.  Glava  389.  399 

Pentru  cum  sa  zice  pohvala  arhiereului  la  ceasurile  ceale  mari. 
Glava  390.  '  '  .    :  400 

Tocmeala  sederii  nainte  (sau  mai  sus)  a  cuviosilor  patri»r|i  si 
mitropoli^ii  si  a'rhiepiscopii,  carele  se  afla  pina  in  zioa  de  astazi  de 
sint  supuse  impara^iei  Jarigradului.  Glava  391,  400 

Pentru  cari  mitropoliti  }in  pina  in  zioa  de  astazi  episcopii.  Gla- 
va 392.  '  ....    .       ..  .  403 

Pentru  mitropolitii  carii  sa  zic  preacinstiti  si  exarsi  si  earn  numai 

preacinstiji.  Glava  393.  ;--.    •  .  ...  405 

•     Boeriile  sau  cinstile  sau  deregatoriile  arhiereilor  si  tocminle  lor. 
Glava  394.  ^  ai  .  .    406 

Pentru  cum  scriu  arhiereii  la  papa,  tangradeanului,  Alexandria, 
Antiohiei  i  Ierusalimului  si  Ohridului.   Glava  395.  .    408 

Pentru  cum  scrie  mitropolit  catra  mitropolit  si  cum  catra 
arhiepiscop  si  cum  catra  episcop.   Glava  396.  410 

Pentru  cum  scrie  episcopul  catra  mitropolitul  lui  si  cum  catra 

alt  episcop.  Glava  397.  •    .        411 

Pentru  cum  scrie  arhiereul  la  boiarii  ceia  de  la  marea  beseanca. 

Glava  398.  ^  .  .    .  .      .  .  411 

Pentru  cum  scrie  arhiereul  la  cneaziul  Sirbiei  si  la  suprujnrja  lui. 

Glava  399.  .    .         .    .     .  412 

Pentru  cum  scrie  arhiereul  la  jupini,  la  boian  man  si  la  om 

cinstit.   Glava  400.  .  ...        412 

Pentru  cum  scrie  arhiereul  catra  mai  marele  Sfetagorn  si  la 

egumeni  si  la  stare^i.   Glava  401.  .     413 

Cartea  de  marturia  duhovnicului  pentru  cela  ce  va  fi  harnic 

de  preojie.  Glava  402.  .  ,   •     •  413 

Pentru   cum    scrie   arhiereul   cartea   cea   tocmita   preotului   si 

cartea  de  slobozie.   Glava  403.  414 

Cartea    de    duhovnicie    a    duhovnicului,    cind    se     face.    Gla- 
va 404.  ■.>•-..    415 
Cartea  de  ertaciune  carea  scrie  arhiereul.  Glava  405.  415 
Pentru     cum     scrie     arhiereul     stavropighion,     si     autimisul. 

Glava  406.  ;      ^--        .  .  416 

Pentru  cum  scrie  arhiereul  carte  cind  se  face  sabor  si  el  nu 

mearge,  ce-s  da  sfatul  catra  alt  arhiereu.  Glava  407.  417 

Pentru  cum  se  scrie  praxia  episcopului.   Glava  408.  417 

Pentru  cum  scrie  arhiereul  carte   celuia   ce  va  sa  treaca   pre 

in  }ara  sau  preste  mare,  care  se  chiama  pandete.  Glava  409.  418 

'  Cartea    de    cearerea    manastifii,    carea    scrie    arhiereul.    Glava 

410.  •  419 

Cartea  robului.  Glava  411.  420 

Pentru   cum   scrie   arhiereul   cartea   de   dasparteala    carea   da 

muerii  cind  o  piraste  barbatul  si  nu  poate  sa  o  dea  de  faja  si  va  sa  f. 

o  lase.   Glava  412!  >  420 


\ 


pag. 


362 


363 


363 
365 


367 


367 


369 
370 
371 
372 


373 


373 


374 


374 
375 

375 

376 

» 

376 


377 


378 

379 
379 


380 


' 


H  , 


> 


. 


/ 


,- 


L 


:      ' 


_: 


-      V 


• 


/ 


T  5 


• 


:.- 


V* 


. 


. 


I    S 


'-    SCAR  A    PRAVILEI 

f 

■ 

:  .  .    *-  '  list 

,      *  /  - 

Cartea  de  daspar^eala,  de  curvie.   Glava 413.  421 

Carte  de  daspar^eala,  cindu-i  barbatul  legat.  Glava  414,  422 

Carte  de  daspar^eala^  cind    se    duce    barbatul    $i    nu    se  mai 

veade.   Glava  415.  422 

Carte  de  dasparteala  omului  indracit.  Glava  416.  423 
Carte  de  dasparfeala,  ci^id    nu    trimeate    barbatul    cheltuiala 

de  hrana  vietii  muerii  lui.  Glava  417.  424 


V 


Canoanele  sfin^ilor  apostoli. 

Canoanele  sfintului  sabor  a  toata  lumea  intii  de  la  Nichea. 

Canoanele  sf.  sabor  nameastnic  de  la  Anchira.  ■ 

Canoanele  sf.  sabor  nameastnic  de  la  Neochesaria. 

Canoanele  sf.  sabor  nameastnic  de  la  Gangra.  . 

Canoanele  sf.  sabor  nameastnic  de  la  Antiohia. 

Canoanele  sf.  sabor  nameastnic  de  la  Laodichia. 

Canoanele  sf.  sabor  a  toata  lumea  2,  de  la  Yarigrad. 

Canoanele  sf.  sabor  a  toata  lumea  3,  de  la  Efes. 

Canoanele  sf.  sabor  a  toata  lumea  4,  de  la  Halchidona. 

Canoanele  sf.  sabor  nameastnic  de  la  Sardichia. 

Canoanele  sf.  sabor  nameastnic  de  la.  Cartaghen. 

Pentru  Agapie  si  Gavadie. 

Canoanele  sf.  sabor  a  toata  lumea  5,  de  la  Jarigrad. 

Pentru  sf.  sabor  6  a  toata  lumea  de  tn  Jarigrad. 

Pentru  sf.  sabor  iar  a  6  a  toata  lumea,  de  la  Trulla,  carele  se 
chiama  5  a  sase. 

Canoanele  sf.  sabor  a  toata  lumea  7,  de  la  Nichea,  a  doa  oara. 

Sabor  sf.  1  si  2  de  in  beseafica  Sf.  Apostoli  de  in  Jarigrad. 
jj  Saborul  de  in  Sfinta   Sofie. 

Canoanele  sfintului  si  marelui  Vasilie. 

Timothei  patriarh,  intrebari  si  raspunsuri  foarte  de  folos. 

Nicolae  patriarh,  intrebari  si  raspunsuri  foarte  de  treaba. 

§-alte  intrebari  si  raspunsuri  iar  ale  lui  Timothei  Alexandreanul. 

Costandin  episcop,  intrebari ;  raspunsurile  Nichitei  mitropolit 
Iracliei. 
I,  jjfntrefearea  unui  arhimandrit. 

Porurica  marelui  Vasilie  catra  preoti,   pentru  liturghie. 

loan  Zlatoust  catra  preot. 

Nichifor  patriarh  catra*  preQfc£-'?;     - 

Marele    Vasilie,   pentru'  priceastenie.   JUBHB* 

Theologhia  dumnezaestilor  si  sf.  inva^atori  si  dascalij  si  intre- 
bari si  raspunsuri  ale  sf.  Anastasie  patriarh,  de  lucrure  ale  ceriului 
si  ale  pamintului,  vazute  si  nevazute,  de  tot  folosul  foarte  de  treaba, 
tocmita  pre  53  de  glave. 

Alte  inva^aturi  pentru  preoti  si  pentru  liturghie,  foarte  de 
folos;    •..•■ 


425 
445 
455 
466 
471 
477 
488 
502 
509 
514 
527 
537 
588 
589 
592 

593 
635 

648 

653 
654 

683 

691. 

693 

699 

702 

.704 

705 

t&m 
tarn 


706 


788 


61 


Pag- 

380 
381 

381 
382 


382 

r—    ■  — 

384 
397 
403 
410 
414 

\  416 
424 

'  433 
436 

•  439 
447 
453 
486 

F  487 

488 

* 

489 

,517 

523 
527 

527 

548 
553 
554 

559 
562 
563 
563 
563 
563 


564 


V       - 


' 


■ 


N. 


■■ 


■■ 


625 


1 


Sfir^itul  catastihului  a  pravilii  arhiere^ti  de  intii 


+. 


\i 


A    I 


i 


62 


iNDREPYAREA    LEGII 


CATASTIHUL  AL  DOILEA 


«;  mwMor  imparatesti,  abase  de  in  sftiocul  Imp&ratului  Justinian  pentru 
tjeMhZi  dTfudecSi,  ou  tot  raspunsul  tor,  tot  pe  rind  aratate,  free  glaoacu 
W  inc7patZle  el,  dupa  gresalele   fieseui ;  cine  m  cduta  de  graba  sa   poata 

afla   carea  in   ce   loc  ?i   foae   se   afla.  • 


■    ,    i 


_     Pentru  cela  ce  va  svatui  sau  va  trimite  pre  altul  sa  faca  vreO  J|_ 

r&otate.   Glava  43.  ■      w    ,     w     ~ 

Ce  pedepsa  vor  lua  ceia  ce  sf  atuesc  pre  nestine  sa  faca  rau. 

^^Seamnele  carele  arata  pre  eel  gref it  cumu  e  vinovat.  Glava  45. 
■     Ce  pedepsa  vor  lua  ceia  ce  ajutoresc  pre  altul  spre  vreo  raotate. 

Pentru  ceia  ce  vor  suduj.pre  judecatoriu  sau  pre  oamenn  cei 

domnesti.   Glava  48.  ,   ■  ,  . 

Pentru  ceia  ce  vor  sudui  pre  sol.  Glava  4tf.  . 

Pentru  ceia  ce  vor  sudui  pre  mai  mam  lor    Glava  oU. 

Pentru   ceia   ce  vor  face  bani  rai.    Glava   87. 
;         Pentru  ceia  ce  imbla  cu-bam'rai.   Glava  8». 

Pentru  ceia  ce.  gasesc  comoara.  Glava  89 

Pentru  certarea  celora  ce  injura  pre  altul.  Glava  10b. 


32 
35 

35 

38 
40 
41 

66 
68 
68 
80 


Pentru  sudalme,  cind  se  vor  chema  mici  si  cind  se  vor  chema 

mari.   Glava  107.  «'-'■     s     riQ,,Q  10R 

Cind  va  putea  scapa  de  certare  cela  ce  injura.  Glava  1US.    _ 
Cind  va  putea  sa  vie  sa  se  plinga  la  judecatoriu  pentru  sudalma. 

GkVCind  se  va  chema  sudalma,  de  va  zice  nestine  altuia:  minti. 

^^Pentru  ertarea  sudalmei  cum  si  in  ce  chip  se  face.  Glava  111. 

'entru  ceia  ce  graesc  de  rau  si  injura  sau  ^ustrajre  domnul 

%m.  Glava  112,        "'" 


\, 


113. 


.  uiava  ii^.  -^  .  .      r-i^xrc 

Pentru  ceia  ce  injura  si  ocarasc  pre  nestine  cu  sensoare.  Glava 


84 
86 

88 

90 
91 

92 

.93 


pag.. 

95 

96 
98 

98 

* 

100 
102 
102 

121 

122 

123 
131 

* 

134 
135 

i 

136 

137 

138 

139 


liQ 


HtMg^WBNMVP 


;alugarna  s 


-."  .  .    . 


»»«# 


-  *c\r        ■'-sr™—"^.  ..    ..JBi— — lwnwi—  104 

^Pentru  pedeapsa  celora  ce-s  vor  lepada^ugariia.,  Glava  125.  105 
Pentru   certarea  votrului.    Glava   127.J^«||«t  *  ^0 

Carele  se  chiama  votru,  si  cind  se  vaWepsi?  Glava  128.  107 

Cela   ce-s  ^^^^^^^^^J^^   ^^  m 

GlaVpentru  paring  ceia  ce-s  vor  vdtri  sau  supune  featele.  Glay^||0.  110 
Pentru  barbae  ce-s  vor  votn  muerile.   Glava  133.  Ill 

Pentru  care  vini  se  despart  casnicn,  barbat  de  muiare.  Glava 

(t7Q 

'  Pentru  preacurviia  unuia,  ca  se  va  tocmi  si  a  celuialalt,  si  nu 
se  vor  despar^i.  Glava  180.  145 


f  * 


147 
148 
149 

150 

151 
152 
153 

177 

9    ■ 

178 


* 


' 


■ 


-■ 


* 


- 


■ 


1> 


*.C 


r 


T 


SCARA    PRAVILEI 


63 


V 


:& 


I 


list 


Cum  si  in  ce  chip  se  desparte  Jmrbatul  de  muiare  pentru  so-        ; 
.  domia.  Glava  181.  ■•■  ■  **S*SB.  ^ 

Cind  se  vor  desparji  casnicii  pehtru  eres,  de  va  fi  unul  eretic. 
Glava  182.  147 

Cind  se  va  desparti  muiarea  de  barbat  pentru  vrajmasiia  bar- 
batului.   Glava  183.  .''"  ■  7'  '     ■  .  149 

Cum  si  in  ce  chip  se  va  putea  arata  vrajmasiia  barbatului. 
Glava  184.  X        .  152 

\     Cind  are  voe  barbatul  sa-s  bata  muiarea.   Glava  185.  152 

Care  cind  trebue    sa-s.  pue  barbatul  chezas  ca  nu-s  va  -omori 
muiarea.   Glava  186.  •'  '  '     •  154 

Pentru    cite   feliuri    de   lucruri    poate    barbatul    sa-s    goneasca 
muiarea.   Glava  187.  •  '  "155 

Cind  iaste  muiarea  datoare  sa  imble  dupa  barbat.  Glava  188.  157 

Pentru  singe  amestecat,  ce  feliu  de  certare  li  se  va  da.  Glava  211.  198 

v  Pentru  amestecarea  de  singe  ce  sa  face  cu  nunta.  Glava  212.  200 

Cindu-s  va  piiarde  zeastrele  muiarea  ce  va  fi  facut  preacurvie 


fi  cind  nu  le  va  piiarde.   Glava  215. 

Pentru  barbatii  ee  vor  lua  doao  mueri.    Glava  237. 
Pentru  Ucidere  si  cite. feliuri  sint.  Glava  242. 
Pentru   pedepsa   ucigatorilor   de   oameni.    Glava   243. 
Pentru  cela  ce-s  va  ucide  pre  tata-sau.  Glava  244. 
Pentru  ceia  ce  vor  face  ucidere  cu  otrava.   Glava  245. 
Prepusurile  otravii  cum  se  vor  creade. 

Pentru  ceia  ce  ucig  pre"  ceia  ce  vor  sa-i  uciga.   Glava  246. 
Pentru  ceia  ce  ucig  pre  ceia  ce-i  gasesc  furind.   Glava  247. 
Pentru  ranele  ceale  de  moarte.  Glava  248. 
Cind  se  va  pedepsi  cela  ce  au  ranit  pre  altul.  Glava  249. 
:  Ceia  ce  fac  sila  featelor  da  le  strica  fetiia.   Glava  252.     ., 


205 
218 
253 
224 
229 
236 
237 
239 
243 
247 
248 
251 

*       Cind  iaste   datoriu   cela   ce  face   silafeatei   sa    o  inzestreaze. 
Glava  253.  ■>     !mm     ~  253 

In  ce  chip  se  va  putia  arata  cum  sa  se  fie  facut  sila  featei. 

Glava  254.  -.■"■   '"   "" '  "'  255 

;     Ce  certare  se  va  da  celuia  ce  rapeaste  calugarita.  Glava  257.  256 

^g^Pentru  ceia  ce  fac  curvie  cu  calugari^e.   Glava  258.  257 

Pentru  rapiri  §i  ce  certare  li  se  va  da.  Glava  259.  259 

Ce  pedepsa  se  va  da  celuia  ce  rapeaste  muiare  curva.  Glava  260.  266 

Pentru   plugari   ^i   pentru   alti   lucratori   de   pamint.    Vina   1. 

Glava  296.  .    "  289 

Plugariul  sa  nu  tae  cu  plugul  de  in  hotarul  altuja  sa-s  mai 
la^easca  pamintul  sau4  Zacialo  1.  '**mmm0Bmmt»:       .'  tij; 

1  Pentru  plugariul  ce  va  intra  in  hotarul  altuia.  Zacialo  2.  ty 

Cela  ce  va  ara  pamintul  altuia  neintrebat.  Zacialo  3.  «j 

Plugarii  ce  sa  vor  tocmi  de-s  vor  schimba  paminturile.  Zacialo  4.  tomujde 
Plugariul  ce  sa  va  insela  la  schimbul  pamintului.  Zacialo  5.  290" 
Plugarii    ce-s.    vor    schimba    paminturile    denaintea   oamenilor. 

Zacialo   6.  •  .     -  tomujde 


V  _ 


pag. 


178 

it 

179 

.  180 

i  182 
182 

V 

183 

184 
186 
216 
218 

** 

221 
231 
234 

_  235 
i  '238 

.  243 
244 
245 
248 
250 
251N 
253 

255 ' 

j 

256 
257 
257 
259 
2o3 


'    * 


281 

281 
281 
281 
281 
281 

* 

281 

»    . 


- 


I 


~v 


V] 


_7 


/ 


. 


*    I 


*-  ^ 


■  . 

B 

t 


■ 


*  ■ 


x 


*,* 


■ 


i      \ 


^ 


-■•■ 


^T3=^"   r.-r.   ^r*z*mm* 


s 


\ 


-- 


. 


*    A 


a- 


64 


1NDREPTAREA    LEGII 


list 


pag, 


* 

Plugariul  ce  va  avea  pira  cu  altul  pentru  semanatura  si  va 
mearge   de  va   sicera   fara   ?tirea(judecatonulu,   Zacialo   7.  »«* 

'  Pentru  ceia*ce  vor  face  lazuri^  sau  curatun   pre  loc   strnn.    Za-  ( 

toinujcl© 

Cial°Cind  se  vor  tocmi  niste  lueratori  sa  lucreaze  impreuna la  fiece       . 

lucru,  de  vor  vrea  pot  sa  strice  acea  tocrneala    Zacialo  9.  ...    ..      omu4de 

.  Doao  sate  ce  vor  avea  price  pentru  hotar.  ***&?      <     — 

Ceia  ce  vor  samana  in  parte  intr-o  aratura.  Zacialo  11.  ,«w* 
Cela  ce  va  lua  vie  in  rupt  sa  o  lucreaze,  dup-aceaia  se  va  cai     ■ 

§i  Se(^^"t°n^cini  pamint  striin.  Zacialo  13.  ^  i£i 

'      .  Pentru  vecinul  sau  ruminul  ce  va  fugi  de  in  sat.si-i  vor  raminea 

°Cintia"  v^rani  pre  ocinile  celui  Mt  Zadalo  15.  t-*. 

Ceia  ce  vor  lua  ocine  pentru  datom.  Zacialo  16.  :      M* 
Cela  ce  va  gasi  in  cale  dobitoc  vatamat.  Zacialo  17.  ^  .     292 

T&ranul  ce  va  fugi  de  in  sat  sa  nu-1  prumeasca  necam.  M-  ^ .    ^ 

"ial°Cel8a  ce  va  lua  de  la  altul  bou  sa-s  are.  Zacialo  19.  W 
Cela  ce  va  lua  dobitocul  altuia  fara  stirea  stapmului  si  se  va 

dure  cu  dinsul  in  cale.  Zacialo  20.  ■  /■  tam 

Pentru  ceia  ce  vor  imparti  roada  ce  vor  fi  samanat  in  parte.  ^ 

^lug^r'iul  ce  va  samina  in  pamint  striin.  Zacialo  %%  Md. 

Partea  celuia  ce  samana  pre  locul  altuia.  Zacialo  22.^  293 

Pentru  cei  ce  samana  in  parte,  acelora  cum  U  se  cade  sa  impar^a. 

PI  298  ■  tomujde 

'         Cela  ce  va  lua  pamint  striin  in  parte  si  nu-1  va  lucra  h™> 

cum  se  cade.  Zacialo  23.  w  •  irt  o/B 

Cela  ce  va  lucra  vie  striina,  ca  sa  imparta  roada.  Zacialo  24.     tlJ 
Plugariul  ce  va  lua  pamint  striin  sa-1  lucreze,  s-apoi  se  va  parasi 

si  nu-1  va  lucra.  Zacialo  25.  •-,.  -  .«*e 

f"      Plugariul  ce  va  lua  pamint  sa-1  are  de  la  vreun  om  ce  va  fa 
dus  in  cale,  si  apoi  nu-1  va  ara.'  Zacialo  26  ,  *»«* 

Pentru  furtisaguri  ce  vor  face  lucratom.  Vina  a  doa.  Glava  299.  293 
„   Cela  ce  va  fura  sapa  sau  hirlet  de  la  vnariu.  Zacialo  27,  tan, 

/    Cine  va  fura   clopot  de  la  vreun   dobitoe.   Zacialo   28.  294 

**    Viiariul  ce  va  fura  roada  de  in  yiia  ce  luqreaza,  sau  gradinarml 
de  va  fura  legumi  sau  poame.  Zacialo  29.    .      .         . 

Pastoriul  ce  va  mulge  oile  sau  vacile  furis,  fara  de  stirea  stapi- 

nului.  Zacialo  30.  ■  -    .         ',.'-    •«..;>  ■     01 

Cela  ce  va  fura  miristea  altuia,  ce  sa  zice  spicele.  Zacialo  31. 

Cela  ce  va  fura  cal  sau  bou.  Zacialo  32. 
Cela  ce  va  fura  bou  de  in  cireada.  Zacialo  64. 
Cela  ce  va  fura  snopi  sau  va  freca  spice.  Zaciak ,34 •  _ 

:    Ceia  ce  vor  intra  in  vie  sa  manince,  lara  sa  nu  fure.  Zacialo  35. 
Ceia  ce  vor  fura  plug  sau  her  de  plug  sau  jug.  Zacialo  3b. 


281' 

282 

282 

282- 

282 

282 
282 

282 

282  \ 
282 
283 

283  ' 
283 

283 

283 
283 
283 


tam 

tij 
tij 
tij 

tii 
tij 

tii 

tij 


283 
284 

284 

I 

284 
284 
284 
284 

284 

284 
284" 
284 
284 
284 
285. 

285 


■ 


.  \ 


I1 

■  ■ 


■ 


■       i 


■ 


. 


■ 


a$ 


r' 


1 


1 


. 


f  - 


*** 


■ 


- 


llT*3»J 


L"  " 


tt*^ 


r 


^^\ 


V  '  ' 


SCARA  PRAVILEI 


Ceia  ce  vor  fura  c-arul  altuia.  Zacialo  37. 

Gind  vor  fi  intr-un  sat  niste  furi  multi.  Zacialo  38- 

Cela  ce  va  imbla  furind  noaptea  bauturi  de  in  tirg.  Zacialo  39.  295 

Pentru  tot  f  eliul  de  pastori.   Vina   a   treia.    Glava  300. 

Cind  va  nemeri  vita  de  la  plug  In  cireada.  Zacialo  30. 

Vacariul  ce  va  lua  dobitoc  sa-1  pasca  fi-1  va  piiarde.  Zacialo  41. 

Dobitocul  cu  pastoriu   de  va  face  vreo   paguba.   Zacialo   42. 

Vacariul  ce  va  lua  bou  de  la  plugariu  sa-1  pasca  intr-acea  zi 
si-1  va  piiarde.  Zacialo  43.  . 

3  Vacariul  ce  va  lua  bou  diminea^a  de  la  plugariu  si  va  fi  sanatos, 
iara  seara  se  va  afla  bolnav.  Zacialo  44. 

Pentru  vacariul  ce  va  jura  strimb  si  va  fi  vinovat.  Zacialo  45. 

Vacariul  ce  va  arunca  cu  toiagul  §i  va  vatama  vreo  vita,  sau 
§i  intr-alt  chip.  Zacialo  46. 

Pentru  paguba  ce  vor  face  dobitoacele  in  tarina  sau  in  vii. 
Vina  a  patra.  Glava  301. 

h     Cind  va  afla  nestine  dobitoc  in  vie  sau  in  farina.  Zacialo  47. 

V    Dobitocul  a  fata  de  va  paste  pre  locul  altuia.  Zacialo  48. 
Gind  va   gasi  nestine  dobitoc  facind   paguba.   Zacialo   49. 
,  ,j     Cind  va  afla  nestine  rimatoriu  sau  dulau,stricind  niscare  bucate. 
Zacialo  50.  ~ 

,  <■  Dobitocul  ce  va  intra  in  vie  sau  in  pomeate  §i  va  cadea  in  vreo 
grioapa  sau  se  va  impara.  Zacialo  51. 

Dobitocul  ce  va  vrea  sa  sara  preste    gard    §i    se   va    impara. 

Zacialo  52. 

Cela  ce  va  ucide  dobitocul  ce-i  va  fi  facut  paguba.  Zacialo  53.  297 
Cind  vor  gasi  dobitoc  in  vie  facind  paguba.  Zacialo  54.  tomujde 

Pentru    pagubele    ce   sa    vor   face   in    farina.    Vina    a   cincea. 

Glava  302.  297 

Cela  ce  va  sicera  si-s  va  cara  snopii  §i  de-aciia  va  baga  dobitoc 

in  farina,  §i  vor  fi  paminturile  altora  nestrinse.  Zacialo  55.  tomujde 

Cela  ce  va  baga  dobitocul  in  vie  §i  vor  fi  neculease.  Zacialo  56.  tomujde 
Ceia  ce  vor  avea  obroace  sau  veadre  sau  alte  masuri  hicleane. 

Zacialo    57.  tomujde 

Pentru   uciderea    dobitoacelor.    Vina    a    sasea.    Glava   303.         297 

Cind  va  darima  nestine  in  padure  si  va  cadea  padure  de  va 
ucide  vreun  dobitoc.  Zacialo  58.  tomujde 

Darimind  nestine  un  copaci,  de  va  scapa  securea  si  va  ucide 
vreun  dobitoc.  Zacialo  59.  ...  tij 

Aducindu-§i  nestine  vitele  de  in  cimp,  de  sa  va  lua  cu  dihsele 
vreun  dobitoc  striin.  Zacialo  60.  298 

Cela  ce  intinde  curse  sau  laturi  la  vreun  pomet  §i  de  sa  va  prileji 
sa  se  prinza   dobitoc  dumeastic.   Zacialo   61.  tomujde 

Pentru  luptarea  a  doao  dobitoace  si  pentru  vatamarea  lor. 
Glava  304.  '•  298 

Cind  se  vor  lupta  doao  dobitoace  si  va  vatama  una  pre  alta. 

Zacialo    62.  '  tomujde 


list 

Pag- 

tij 

285 

* 

tij 

285 

295 

285 

295 

285 

tij 

285 

tij 

285 

tij 

285 

tij 

285 

tij 

285 

'  *' 

285 

296 

286 

296 

286 

tij 

286 

tij 

286 

tij 

286 

tij 

286 

tij 

286 

tomujde 


286 
286 
286 

286 

286 

287 

287 
287 

287 

287 

287 

287 

287 

287 


■ 


- 


: 


B  I 


.-■* 


? 


?*#?. 


5  —  0.  1201 


0 


y 


■    r«! 


•ffrrr 


* j  *■ 


i  ** 


■ ,  i 


-   i 


4   .       * 


/     _ 


I 


* 


r 


A 


I 


R  : 


ll 


-    .* 


V 


66 


1NDREPTAREA    LEGII 


f  '- 


w 


*s 


list    I  pag. 


Cind  va  veni  un  dobitoc  asupra  altuia  si  cela  nu-i  va  da  cale. 

7       *    1      63  tomujde 

aC1a°nd  se  vor  sfadi  doi  dulai  si  stapinii  nu-i_  vor  desparti  si  va 

vatama    unul    pre    altuL    Zacialo    64.  .  w     ■  i     ft* 

De  va  avea  nestine  dulau  simet  si  va  birui  pre  tog.  Zacialo  65.  tn*. 
De  va  ucide  nestine  dulau  pastoresc.   Zacialo  66.  tomujde 

Cela  ce  va  omorl   dulau    de   turma.    Zacialo    67.  *»** 

Cela  ce  va  strica   dobitocul   altuia.    Zacialo    68.  tag* 

Pentru  pomi.   Vina  a  saptea.   Glava  305.  /■*       q   ^y 

Cela  ce  va  pazi  un  pom  si-1  va  creastein  loc  strim.  Zacialo  69.— 
De  va  sta  pomul  in  marginea  viei.  Zacialo   /0.  ow 

Cind  se  vor  prici  nestine  pentru  niscare  tufe  de  vie   Zacialo  71.    * 
Cela  ce  va  taia  vie  roditoare  sau  si  sadun.  Zacialo   U.  w 

Cine  va  taia  pomi  dumeastici.   Zacialo   73.  t,] 

Pomul  ce  va  fi  batrin  sau  uscat.  Zacialo  74.  tenure 

•    Cela  ce  invata  pre  altul  sa  mearga    sa   tae   pom     Zacialo    75.tomu.de 
Pentru  arsuri  si  de  toate  feliurile  de  pirjoale.   Vina   a  opta. 

n       306  tij 

aVCind  va  lasa  nestine  pirjol  in  pometul  sau.  Zacialo  76.  tomujde 

Cela  ce  va  slobozi  pirjol  in, padure  strnna.   Zacialo    77.  tomujde 

Cela  ce  va  arde  gardul  viei.  Zacialo  78  *«*■ 

Ceia  ce  vor  aprinde   casa   omului.    Zacialo   79.  •*>»»*• 

,      Ceia  ce  vor  pune  foe  la  grajd  sau  la  alt  loc  unde  va  sta  **** 

pae  si  altele  ca  aceastea.  Zacialo  80.      ■  *omui  e 

Pentru  naemiti.   Vina  a  noa.    Glava  307.  tomu.de 

Naemitul  sau  argatul  ce  va  strica  dobitocul  cuiva,  ca  sa  pla- 

teasca    stapinu-sau.    Zacialo    81.  .       /  tomuJ  e 

Naemitul    ce   va  imbla   noaptea   furmd.    Zacialo   82.  tan* 

Naemitul  cuiva  de  va  fura  de  multe  ori  si  de  va  scoate  turma 

sau   cireada  si  vor  peri  niscare  vite.  Zacialo  83.  •        tomu.de 

Cela  ce  va  da  dobitoc  la  pastorm  fara  stirea  stapmului. 

7     "  1     84  •         tomuJde 

301  pLtoriul  cind  va  lasa  de  va  paste  dobitoc,  oi  sau  vaci  sau  iape,        ^ 

cu   stirea   stapinului.    Zacialo   85.  omu3  e 

■J       'Pentru  ceia  ce  vor  zidi  sau  vor  rasadi  pre  locul  altuia.  Vina  a  ^ 

zeacea.  Glava  308.  ,       »„  •  irt  oc      tH 

Un  om  ce-s  va  face  casa  sau  altceva  pre  locul  altuia.   Zacialo  8b.    t,, 

Cela  ce  va  zidi  sau  va  rasadi  pre  loc  strain.  Zacialo  87  AU 

Cela  ce  rasadeaste  pomi  pre  pamintul  altuia.   Zacialo  88.        tomu.de 
Cela    ce    rasipeaste    casa    altuia    fara    de   voia    judecatormlui. 

.  on  x        '  tomujde 

aC1De  sa  va  cheltui  nestine  sa  faca  fiece  nameastii  sau  olate  pre 

loc    striin.    Zacialo    90.  „™  5ra" 

Pentru  pomi.   Vina  11.    Glava   309  -  .  ^ 

De  va  face  nestine  moara  pre  locul  a  multi.  Zacialo  91.         tomujde 
Cindu-si  va  face  nestine  moara  dupa  ce  sa  vor  imparl  megiasn 

carii  sint  cu  dinsul  in  sat.   Zacialo  92. 


288    • 

288  ■ 

288 

288' 

288 

288 

288 

288 

288 

289 

289 

289 

289 

289 

289 
289 
289 
289 
289 

289 
289 

289 
290 

290 

290 

290 

290 
290 
290 
290 

290 

290 
291 
291 

291 


! 


! 


" 


* 


. 


■v  t 


J 


\ 


■  v 


e— .   » 


f. 


\ 


SCARA  PRAVILEI 


67 


■ 


list 


■  i 


.' 


! 


I 

4 


Cind   va   neca   apa   morii   niscare   paminturi.    Zacialo   93.  tij 

Are    puteare   cela    ce   i   se   vor   strica    paminturile,    cind    se   va 

indrepta  apa  morii  pe  intr-insele,  sa  opreasca  moara  sa  nu  imble. 

Zacialo  94. 

Pentru  sodomie,  orice    feliu    va    fi,    si    cite    feliuri    sint.     Glava 

Pentru  ceia  ce  vor  face  curvie  cu   dobitoace.    Glava  334. 

Ce  pedeapsa  vor  lua    ceia  ce  se  gasesc   la    sfada.    Glava    337. 

Seamnele  carele  arata  pre  eel  cu  arme  ce  se-au  aflat  la  sfada. 
Glava  338. 

Pedepsa  ce  vor  lua  ceia  ce  vor  ajuta  vinovatului.  Glava  339. 
•  Pedepsa  celora  ce  sint  gazde  de  furi  si  de  tilhari.  Glava 
340. 

Ce  certare  va  lua  cela  ce  da  puteare  cuiva  sa  faca  vreo  raotate. 
Glava  341. 

Certarea  ce  se  va  da  celora  ce  mul^imesc  vinovatului.  Glava  342. 

Pentru   alt   feliu   de   furtisaguri.    Vina    12.    Glava   345. 

Vorba    pentru   rindul   furtisagului.    Zacialo    1. 

Cum  se  cade  judecatilor  sa  dea  mare  certare  furilor.  Zacialo  2. 

Furti^agurile   sint   de   multe  feliuri.    Zacialo   3. 

Un  feliu  de  furtisag  iaste  mare,    iara    altul    mic. 

Cade-se  sa   stim   ca   doao   certari    se    dau    furului. 

Pentru  omul  ce-i  vor  fura  bucatele.   Zacialo  6. 

Paguba^ul  de  va  ceare  la  judecatoriu  sa  cearce 
Zacialo  7. 

Pentru  furii  ce  tin  drumurile  fara  arme.   Vina  13.   Glava  346. 
*  Pentru  ceia  ce  vor  pazi  drumurile  fara   arme,  numai  pentru 
furti^agul.   Zacialo   1. 

Cela  ce  sa  va  face  a  vina  pre  linga  drum  pentru  sa  apuce  ceva 
furtisag.  Zacialo  2. 

Furul  ce  va  sparge  zid  sau  usa    sau    tron,    racla.    Zacialo    3. 

Cela  ce  sa  va  ascunde  la  vreun  loc  ca  sa  fure.  Zacialo  4. 

Cela  ce  Va  fura  haine  de  la  bae.  Zacialo  5. 

Cela  ce  va  fura  lucru  pu^in.  Zacialo  6. 

Cela  ce  va  fura  de  in  casa  stapinu-sau.  Zacialo  7. 

Cela  ce  va  fura  de  in  besearica  lucru  sfintit.  Zacialo  8. 

Cela  ce  va  fura  gaini,  ginste  si  de  alte  pasari.  Zacialo  9. 

Cela  ce  va  fura  furtisag  mare  intiia  data.  Zacialo  10. 

Cela  ce  va  dezbraca  oameni  pe  drum  noaptea.  Zacialo  11. 

Cela  ce  va  face  trei  furtisaguri.  Zacialo  12. 

Pentru  tilhariul  de  drum.  Zacialo  13. 

Cind  vor  fi  niste  so^ii  multe,  de  vor  tilhari.  Zacialo  14. 

Pentru   vinzatoriul    de    oameni.    Zacialo    15. 

Vinzatoriul  de  oameni  dupa  moarte  ce-i  vor  face;  inca  sa  dea 
§i  pretul  ce-au  luat.  Zacialo   16.  • 

Cela  ce  va  fura  dobitoc  de  in  padure  sau  de  in  cimp. 
Zacialo  17.  t. 


Zacialo    4. 
Zacialo    5. 

casa  cuiva. 


ty 

317 
321 
322 

tomujde 

324 

325 

326 
333 
335 

tomujde 
tij 

336 

tarn 
tomujde 
tomujde 

tomujde 

337 

* 

tomujde 

tomujde 

tomujde 

tomujde 

tomujde 
tomujde 

338 

tomujde 
tomujde 
tomujde 
tomujde 
tomujde 
tomujde 
tomujde 
tomujde 

339 

tomujde 


Pag- 

291 

291 
304 

306 
307 

307 
308 
310 

310 
314 
316 
316 
316 
317 
317 
317 
317 
317 
317 
317 

317 
317 

317 

317 

317 
318 
318 
318 
318 
318 
318 
318 
318 
318 
318 
318 
318 

319 
319 


\ 


V 


f 


rP 


I  ■ 


: 


*>  » 


*v 


m 


■■ 


/  . 


v 


. 


r 


/  J 


REK* -: 


:.. 


f 
I 


^ 


'A- 


t  L  > 


■ 


s 


68 


*    "  r  * 


INDRKPTAREA    LEGII 


list 


pag. 


Cela  ce  va  fura  dobitoc    ce   va    gasi    slobod   linga    un   drum. 

.  _  tomujde 

^'Pentru  cela  ce  trage  apa  si  o  scoate  de  in  matca.  Zacialo  19.  tomujde 
Cela  ce  strica  adapatorile  da  pe  drumun.  Zacialo  20.  tom«]de 

Clnd  va   grabi  nestine  de  va  intoarce  furtisagul.   Zacialo  21.     * 
Tiganul  sau  tiganca  de-1  vor  prinde  furind.   Zacialo  22  *«**. 

Cind  va  ceare  nestine  vreun  lucru  si-1  va  tagadui.  Zacialo  23.  tomujde 
Cind  va  trimite  nestine  pre  altul  sa  fure.  Zacialo  24.  «ie 

Cela  ce  va  sfatui  pre  nestine  sa  fure.  Zacialo  25.  6W 

Cela  ce  va  da  ajutoriu  furului  ori  in  ce  fel    Zacialo  26 
Cind  se  va  afla  intr-o  ruda  numai  unul  sa  fie  fur.  Zacia  o  27. 
Cela  ce  va  gasi  ceva  pe  drum  si  nu  va  marturisi    Zacialo  28.  ****. 
Cine  va  gasi  ceva  pre  marginea  apei.   Zacialo  29.  torn*. 

Cindu-s  va  rasturna  nestine  carul  in  vreo  apa  mare.  Zacialo  dU.     faj 
Cine  va  apuca  ceva  de  la  casa  ce  arde,  si  de  nu  1-ar  fi  luat,  ar 
fi  scapat  de  n-ar  fi  ars.  Zacialo  31.  *»»*• 

Cind  va  lua  nestine  lucru  de  la  casa  ce  arde,  ca  de  nu  1-ar  ii 

luat,    ar    fi    ars    acolea.    Zacialo    32. 

'Pentru  cela  ce  va  muta  hotarul.  Zacialo  33.  tam 

Cela  ce  va  lua  piatra  hotarului.  Zacialo  34  tomujde 

Cela  ce  va  trimite  pre  altul  sa  mute  hotarul.  Zacialo  35.  t.j 

Cine  va  lua  bani  imprumut  si  nu-i  va  da.  Zacialo  36.  tomujde 

Cela  ce  va  ceare  un  dobitoc  sa  mearga  la  cutare  loc,  si  va  mearge        ^ 

mai    departe.    Zacialo    37.  #      .  «^m„  „„ 

Cela  ce  va  da  altuia  sa-i  tie  mscare  lucruri^si^el  va  imbla  cu 

dinse  ca  si  cum  ar  fi  ale  lui.  Zacialo  38         -f^  *-> g» 

Cine  va  lua  bani  sa-i  tie  si-i  va  cheltui.  Zacialo  39.  tomujde 

Cind  va  lua  nestine  avutie  sa  o  tie  si  sa  o  pazeasca  si  o  va  fura.    . 

Zacialo  40.  ,    ,       ,     ,     .    *  •  i    .rt  j« 

Cind  va  ceare  nestine  un  lucru  de  la  altul,  si  deaca  i-l  va  da, 

atunce  i-l  vor  fura.   Zacialo  41. 

Cela  ce  va  zice  ca  i-au  furat  avutna  ce-au  fost  pre  mma  mi. 

7       '    1       AO  tomujde 

aC1Negu^atoriul    ce-i    vor    da     bani    sa-i    }ie    si-i    vor    numara. 
aCiais°pravnicul  cuiva  de  va  lua  bani  de  la  niscare  datornic  acelor 

.   "r,       •    i        /  /  "  tomujde 

saraci.  Zacialo  44.  .  .-.     -       , ..     ./K 

Cela  ce  sa  va  lega  de  altul  zicind  ca  laste  datoriu.  Zacialo  45.  tomujde 

Cind  vor  avea  niste  sotii  bani  impreuna.  Zacialo  46.  tomujde 

^Cela  ce  va  cheltui  banii  besearicii.  Zacialo  47  tomnjd. 

Cela  ce  va  fura  lucru  sfintit  de  in  loc  cmstit.  Zacialo  48.  343 

Cela  ce  va  fura  lucru  nesfintit  de  in  loc  sfin£it.  Zacialo  49.  tomujde 
Pentru  cela  ce-1  vor  certa  pentru  furtisagul-  Zacialo  50.  tomujde 

Care  lucru  se  chiama  sfintit.  Zacialo  51. 
Cela  ce  va  fura  moaste.  Zacialo  52. 

Cela  ce  va  fura  cruce  de  in  beseanca.  Zacialo  53.  . 

Pravila  pentru  vama  cea  domneasca.  Vina  14.  Wava  6tl. 


tomujde 
tomujde 
tomujde 

343 


319 
319 
319 
319 
319 
319 
319 
319 
319 
319 
'320 
320 
320 

320 

320 
320 
320 
320 
320 

320 

320 
320 

320 

320 

321 

321 

321 
321 
321 
321 
321 
321 
321 
322 
322 
322 
322 


;-*-- 


x 


:*** 


-^ 


\ 

i 


m*> 


: 


£K 


* 


> 


/ 


■■ 


v 


♦  i 

i 


i 


- 


: 


3^> 


! 


/ 


\ 


SCARA  PRAVILEI 


69 


/ 


\ 


■ 


f 


i 


s 


■ 


I 


/ 


Cine  va  imbla  cu  inselaturi  si  nu  va  plati  vama  domneasca. 
acialo  1. 

Cela  ce  va  zice  ca  n-au  stiut  unde  este  vama.  Zacialo  2. 

Cine  nu  va  mearge  drept  pre  la  vama.  Zacialo  3. 

Carau^ul  ce  va  ocoli  vama.  Zacialo  4. 

Vamesul  ce  va  afla  nego^ul  singur  fara  stapin.  Zacialo  5. 

Vamesul  ce  nu  va  lua  negotul  eel  ascuns.  Zacialo  6. 

Vamesul  ce  nu-s  va  lua  vama  pina  in  5  ani.  Zacialo  7. 

Cine  va  sari  pre  vamesi  cindu-i  vor  ceare  vama.  Zacilo  8. 

Vamesul  ce  va  lua  mai  mult  de  cumu-i  adetul.  Zacialo  9. 

Vamesul  ce  va  ceare  vama  de  niscare  lucruri  ce  nu  se-au  dat 
alta  data  vama.  Zacialo  10. 

Vamesul  ce  va  napastui  pre  negutatori.  Zacialo  11. 

Vamesul  ce  va  fi  vina  sa  nu  treaca  negutitorii  pe  la  vreo 
schila.  Zacialo  12. 

Cela  ce  va  face  vama  noao,  carea  n-au  fost.  Zacialo  13. 

Cum  nu  poate  face  nimenilea  vama  noao  carea  n-au  fost,  fara 
numai    singur    imparatul    sau    domnul.    Zacialo    14.  tomujde 

Cela  ce  va  fi  ertat  de  nu  va  plati  vama.  Zacialo  15.  tomujde 

Pentru  ceia  ce  fura  in  pizma  cuiva  cu  batjocura.  Vina  15. 
Glava  348.  345 

Cela  ce-s  va  face  ris  de  altul  de-i  va  fura  ceva.  Zacialo  1.        tomujde 

Cela  ce  va  mearge  sa  fure  §i  nu  va  fura.  Zacialo  2.  tomujde 

Cela  ce  va  apuca  slujnica  altuia.  Zacialo  3.  346 

Cind  va  avia  nestine  vreun  lucru  la  altul  si  nu-1  va  putia  scoate. 

Zacialo    4.  tomujde 

Cela  ce  va  scoate  §i  va  lua  pietrile  de  la  viia  altuia.  Zacialo  5.  tomujde 
Cela  ce  va  fura  de  saracie.  Zacialo  6.  mm*******        tomujde 

tela  ce  va  fura  de  la  vrajma^ul  lui.  Zacialo  /.  tomujde 

Naemitul  ce  nu-s  va  lua  simbriia.  Zacialo  8.  tomujde 

Cine   va   fura   hiara   sau   pasare   sabatica.    Zacialo   9.  tomujde 

/      Cela  ce  va  fura  de  la  tata-sau.  Zacialo  10.  tomujde 

Sluga   ce  va  fura  pre  stapinu-sau.   Zacialo   11.  tomujde 

Muiarea  ce  va  fura  de  la  barbat.  Zacialo  12.  tomujde 

Cela  ce  va  sfatui  pre  muiare  sa  fure  de  la  barbat.  Zacialo  13.  347 
Muiarea  ce  va  fura  de  la  cela  ce  curveaste  cu  dinsa.  Zacialo  14.  tomujde 
Calugarul   ce  va  fura   pre  egumen.   Zacialo   15.  tomujde 

Cela  ce  vat ura  vreun  lucru  ce-i  va  fi  fagaduit  nestine  sa-i  dia,    . 

fi    el    nu   va    a^tepta.    Zacialo    16.  tomujde 

Cela  ce  sa  va  indatori  la  altul.  Zacialo  17.  tomujde 

Cela  ce  va  zice  cum  1-au  ertat  piri^ul.  Zacialo  18.  tomujde 

Cela  ce-§  va  prinde  un  lucru  de  furat  si-1  va  lua  fara  de  stirea 

judecatoriului.  Zacialo  19.  tomujde 

^aranul  de-§  va  gasi  pamintul  ^iindu-1  altul,  sau  casa-§,  §i  va 

vrea   sa    o   ia    fara    stirea   judecatoriului.    Zacialo    20.  348 

Un  om  are  un  cocon  micsor,  ce,  pina  a  create,  s-au  lasat  avutiia 

pre   mina   fratine-sau   sa   se   braneasca.    Zacialo   21.  tomujde 


323 
323 


324 


325 


325 


*^ 


N    ' 

list 

pag. 

* 

344 

322 

tomujde 

322. 

-  *     ; 

tij 

322 

I 

L 

tomujde 

322 

tomujde 

322 

tomujde 

322 

^ 

tomujde 

322 

* 

tomujde 

322 

tomujdo 

322 

■ 

j 

345 

322 

*       * 

* 

■ 

tomujde 

323 

4 

) 

* 

tomujde 

323 

■"§1 

* 

tomujde 

323 

323 

* 

323 

323 

»        .  _       »     . 

323       % 

* 

- 

323 

■  -      i 

323 

j 

323 

323 

_ 

324 

1 

- 

324 

^^ 

324 

324 

- 

324 

\ 

324 

* 

324 

324 

■ 

324 

■ 

324 

_ 

324 

♦                                      ■■*         * 

s 


« 


> 


-        ' 


- A    ' 


■ 


..;„,„,_-.  ..■.■-..: 


I 


70 


iNDREPf  AREA    LEGII 


list 


pag 


k 


■■ 


■ 


.  -  • 


:; 


' 


-  r 


5!  *  ' 


-> 


F 


I 


^    Un  orn  ce  ar  lua  un  lucru  a  oarecui  si  1-ar  da  altuia  sa  se  hra- 
^easca,   cela    cu    lucrul    nu    poate    sa-1    ia    fara    de    J^ecatonu 

^Cela  ce  sa  va  apuca  de  va  lucra  o  vie  pustie  si  o  va  innoi,  si 
Viia  va  avea  stapin.  Zacialo  23.  "— ■ **  „    a  .  tomu,de 

Cind  va  muri  cela  ce-au  innoit  viia  si  nu-i  vor  ramima  feciori. 

aC1Deaca'  va  cura^i  nestine  viia  si  o  va  dreage,  dup-aceaia  o  va 
lasa  iarasi  de  sa  va  pustii.   Zacialo  25.  a 

in^ ^Poi  oameni  de  vor  avea  pira  pentru  o  vie,  si  pina  a  se  pin,  va 

/^etrge   unul   si  va   culeage  viia,  Zacialo   26.  .  ^a*™* 

^—     Cela  ce-s  va  lua  lucrul  de  la  altul  smgur  cu  voia  sa  fara  stirea 

iudecatoriului.  Zacialo  li.  ,     , 

3        Doi  oameni  cind  se  vor  certa,  vrind  sa  scoata  unul  pre  altul 

de  intr-un  loc.   Zacialo  ^o.  w  .  .     OQ 

Cela  ce  sa  va  teame  ca-1  vor  scoate  de  intr-o  casa.  Zacialo  29.  tomu,de 
Cmd  ^foflleltmTpre  stapin  de  la  bucatele  lui.  Zacialo  30.  *** 
Tata  cu  fecior,  va  sa  scoata  unul  pre  altul  de  m  ocine  si  de  in^ 

bucate.  Zacialo  31.  '  ,  w  .      .        -.  *      -j 

Vladica  sau  egumenul  vor  lua  unde  vor  gasi  vreun  lucru  de-al 

besearicii    si    fara    stirea    judecatoriulm.    Zacialo    32.  tomu]de 

Egumenul  cu  saborul,  singuri  cu  voia  lor,  vor  lua  avearea  vladicai 

dupa  moarte.  Zacialo  33.  »  ;  w  „    omul  e 

Cela  ce  va  imprumuta  cu  bani  pre  nestine,  sau-i  va  naemi  casa, 
T7  va  putea  sa-s  ia  al  sau  fara  stirea  judecatoriulm.  Zacialo  34.  to^de 
De  va  avea  nestine  un  ispravnic  la  bucatele  sale.  Zacialo  35.  o^d 
Cind    va    judeca  un   judecatoriu    strimb.    Zacialo    36.  tomu.de 

Oare  ce  va  sa  zica  sa    dia    de    doa    on    pre^ul    acelm    lucru. 

ZftC1  De  va  avea  nestine  la  altul  ceva  vreun  lucru  si-1  va  ceare,  si  ^ 

oela  nu  i-1  va  da.   Zacialo   38.  .  n  ^omU].^ 

Un  om,  de  bunavoia  sa,  de  va  lasa  ceva  unui  sarac.  Zacialo  39.  *«*. 
Cela  ce  va  avea  datorie  la  cineva  si  vor  avea  tocmeala  sa  ia  si  ^^ 

altceva  in  pret.  Zacialo  40.  .  .         /A   .     ... 

Cela  cePva  face  tocmeala  cu  altul   pin'    1*0   in.    Zacialo    41.  **, 
Un  om  de  sa  va  tocmi  cu  altul  sa-i  dea  un  dobitoc.  Zacialo  42  *ȣ 
•  0  Un  om  ce-s  va  lasa  la  moarte  avearea  sa  cm  va  vrea  Zacialo  43.    -  £ 
*Pre  cela  ce-1  vor  lasa  sa  mo^teneasca  pre  urma.   Zaeialo  44.  w 
Cela   ce  va  fi  ispravnic  vreunui  mort.   Zacialo  45  *— £ 

.Cind  va  lasa  nesLe  ceva  altuia  sa  se  hraneasca_  Zacialo  46.  = 
■  .     De  vor  lasa   cuiva   ceva   drept   suflet.   Zacialo  47  to»n,d. 

Cine  va  apuca  mainte  de  vreame,  de  va  lua  de  aceale  bucate 
ce  i  se-au  dat  drept  sufletul  celui   mort.   Zacia  o  48.  - 

Pentru  fiece  lucru  ce  sa  va  da  drept  suflet.   Zacialo  49.  t»*. 

Pentru    seamnele    furtisagului.    Vina    16.    Glava    349.  dM 

Pentru  furtisagul,  cum  iaste  cu  nevoe  a-1  arata    Zacialo  1.      tomujde 
Veastea  si  fuga  tuturor  arata   furtisagul.   Zacialo   Z. 


'tomujdel 


325 

325 

325 

325 

325 

325 

325 
326 
326 

326 

326 

326 


326 
326 
326 

326 

327 

327 

327 
327 
327 
327 
327 
327 
327 
328 

328 
328 
328 
328 
328 


4 


I 


"  i    ■ 


■^ 


fc  >% 


■      i 


r  a. 


**      r 


X 


■ 


I 


! 


* 


* 


* 


\ 


SCARA   PRAVILEI 


list 


Unde  se  face  furtisagul,  trebue  sa  arate  locul,  iaste  stricat  pre 
unde   va   fi  intrat   furul   de-au   furat.    Zacialo    3.  tomujde 

^jp    Nu  se  va  creade  pagubasul   pre   cit   va    zice  ca  i-au  furat,  ce 
trebue    sa-i    dea    juramint.    Zacialo    4.  tomujde 

Sa  se  dea  juramint  si  celuia  de  la  carele  s-au  furat.  Zacialo  5. 

Inca  se  da  juramint  ^i  celuia  ce  muta  hotaruL  Zacialo  6.         tomujde 

Doi  vrajmasi,  scriind  unul  o  carte,  parind  celuilalt  cum  scrie 
ceva  de  rau  de  dinsul,  el  va  apuca  cartea  §i  o  va  sparge-  Zacialo  7.     tij 

Pentru  ovreaiu,  cum  nu  i  se  da  juramint  si  pentru  juramintul 
'ce  se  da  impotriva   furului.   Zacialo  8.  tomujde 

Omul  rau  face  prepus  de  furtisag.  Zacialo  9.  tomujde 

Face  prepus  de  furtisag  si  cela  ce  va  treace  pre  un  loc  pre  unde 
nu   va   fi   mai   trecut.    Zacialo    10-  tomujde 

Prepusul  se  face  inca  §i  cind  vor  gasi  pre  ne§tine  intr-acel  loc 
unde    se-au    facut    furtisagul.    Zacialo    11.  tomujde 

Carele  va  fugi  intr-acea  zi  den  casa  ce  se-au  furat  face  prepus 
sa    fie    acela    vinovat.    Zacialo    12-  tomujde 

De  sa  va  gasi  vreo  haina  a  cuiva  la  locul  unde  se-au  furat. 
Zacialo  13.  tij 

Omul  sarac  de    va    cheltui    niscare    bani    multi.    Zacialo    14.  tomujde 

La  care  casa  vor  gasi  niscare  mestesugure  de  treaba  furtisagului. 

Zacialo    15.  tomujde 

Un  om   ce  imbla   amestecindu-se   acolea  fara   treaba   si   pirind 
pre   unul   $i    pre    altul,    acela    face    prepus    sa    fie    el    vinovat. 

Zacialo   16.  tomujde 

Cind    ar    putea    nestine    sa    sminteasca    furtisagul.    Zacialo    17.     tij 
Aceaste  prepusuri  nu  sint  nice  de  o  treaba  impotriva  omului 
eel  bun.  Zacialo  18.  *         "  .  tomujde 

Face  prepus  de  furtisag  §i  cela  ce  zice  altuia  ca  e  vrajitoriu. 

Zacialo    19.  "  tomujde 

Omul  ce  va  fi  vestit  de  rau,  acela  face  prepus  sa-1  munceasca. 

Zacialo   20.  tomujde 

La  cela   ce  vor   gasi  lucru  de  furat.   Zacialo   21.  tomujde 

\    Unde  vor  gasi  lucru  de  furat  fi  va  fi  om  bun.  Zacialo  22.       tomujde 
Pre   cela   ce   vor   munci   pentru   prepus.    Zacialo   23.  tomujde 

Cela  ce  va  cumpara  lucru  de  furat.  Zacialo  24.  tomujde 

Cela  ce  va  cumpara  lucru  prea  eftin.   Zacialo  25.  tomujde 

Celuia  ce-i  vor  darui  lucru  de  furat.  Zacialo  26.  tomujde 

Cine  va  cumpara  lucru  ce  nu  iaste  de  mestesugul  lui.  Zacialo  27.  tomujde 
Cine  va  cumpara  lucru  de  furat  si-1  va  intoarce.  Zacialo  28.  tomujde 
Cine  va  cumpara  lucru  de  furat  si  va  fi  lucrul  de  in  besearica. 

Zacialo    29.  tomujde 

Cela  ce  va   pune  zalog  lucru   de  furat.   Zacialo  30.  tomujde 

Cine  va   cumpara  vreun  lucru  de  furat.   Zacialo  31.  tomujde 

Cela  ce  va  cumpara  furtisag  $i  va  spune  tuturor.  Zacialo  32.  tomujde 
Cela  ce-s  va  rascumpara  lucrul  eel  furat,  cu  bani,  unde-1  va 
gasi.  Zacialo  33.  ,  tomujde 


71 

Pag- 
328 

'* 

328 
328 
328 

329 

329 
329 

329 

329 


329 

330 

330 
330 
330 
330 
330 
330 
330 
330 
330 

330 
330 
330 
330 

330 


/- 


329 

■ 
*      1 

329 
329 

/ 

329* 

V     i 

\    ■    \ 

t 
\ 

329 
329 

•  j 

1            J 

1 

1  '  Kl 


4 


i 


•^_ 


\ 


i 


**   * 


\f     t 


'    - 


I-  ^ 


■ 


72 


1NDREPTAREA  LEGII 


list 


Sip 

m  ■ 


■ 


• 


■ 


y 


- 
■ 


■ 


*      ' 


Cine  va  cumpara  lucru  de  furat  si-1  va  da  al  cui  au  f.ost. 
Zacialo  34.  #mmmm~m~-->* 

Vina  intii,  pentru  carea  se  indeamna  judecatoriul  de  mai  mic- 
soreaza pedepsa   §i  certarea.    Glava  350. 

Pentru  o  seama  de  gresale  ce  sa  chiama  ca  se  fac  fara  de  inse- 

laciune.  Zacialo  351. 

Oare  care  gresale  se  chiama  cu  inselaciune?  Glava  352. 
Pentru  a  doa  vina,  ce  micsoreaza  pedepsa  si  certarea.  Glava  353. 
Pentru  a  treia  vina,    ce  sovaiaste    eel    vinovat.    Glava    354. 
Certarea..  celor  tineri.    Glava  _  355. 


Certarea   cocomlor.    Glava 

Cum  se  micsoreaza  certarea  celor  ce  sint  inca  nu  de  virsta. 

Glava  357.  '      ''»  "">  _ 

Vina  4,  ce  micsoreaza  certarea  si  pedepsa  vmovatului.  Glava  358. 
A  cincea  vina,'  ce  micsoreaza  judecatoriul  certarea  celui  vinovat. 

Glava  359. 

Seamnele  nebunului  pre  ce  se  va  cunoaste.   Glava  dOU. 

A    sasea   vina    aseamenea.  celorlalte.    Glava    361. 

Vina  a  saptea,  pentru  carea  se  micsoreaza  pedepsa.  Glava  362. 

A  opta  vina  ce  micsoreaza  certarea  dupa  voia  judecatoriului. 

Glava  363. 

*        Vina  a  9  asijderea  tot  intr-acesta  chip.   Glava  364. 

Pentru  a  zeacea  vina  ce  iaste    ca   fi    cealealalte.    Glava    365. 

Vina  11,  pentru  micsorarea  certarii.  Glava  366. 

A  doasprezeacea  vina,  asijderea  asa.   Glava  367. 

A  treiasprezeacea  vina,  asijderea  asa.   Glava  368. 

A  14  vina,  ce    micsoreaza   judecatoriul    certarea. 

A  15  vina,  tot  intr-acesta  chip.   Glava  370. 

A  16  vina,    tot    intr-un    chip,    pentru    micsorarea    pedepsn. 

Glava  371. 

Sfirsitul  catastihului  Pravilei  imparatesti. 


Glava    369. 


tij 

tomujde 

tomujde 
tomujde 
tomujde 
tomujde 
tomujde 
tomujde 

tij    ' 
tomujde 

tomujde 

*' 

tomujde 
tomujde 
tomujde 

lam 
tomujde 

373 
375 

377 

378 
379 


tomujde 


pag 


330 
331 

m  * 

331 
331 
332 
333 
334 
334 

335 
336 

337 
337 
338 
338 

■ 

340 
343 
343 
344 
345 
346 
347 
347 

348 


\ 


<_ 


' 


■ 


; 


t  ■ 


i 


I 


■ 


\ 


v 


<i 


I; 


i 


ii  a1-1 


a 


r 
.  f 

■ 


** 


■ 


*^W 


^  1 


m 


->  / 


\ 


y-      >--'  - 


'*<^&J&& 


& 


-J 


35 


s 


* 


(J 


W 


*?* 


\ 


\ 


. 


PENTRU    JUDECiTORIU 


L 


CUM  I  SA  CADE  SA  FIE  MILOSERD  §1  SA  NU  CREAZA  CUVINTELE 

NEMANUI    FARA  DE  INTREBARE. 

I 

G  L  A  V  A  PERVAIA. 


51 


\ 


•I        Cade-se  iudecatoriului,  adeca  arhiereului  sa  fie  aseamene  iudecato-  Maihei.  tocrni- 

riului    celui    drept    §1   marelui    arniereu,    domnului    nostru    lsus    Hnstos :  ioriul  de  leage 

sa  fie  tuturor  miloserd,  neaducatoriu  aminte  de  rau,  neminios,  nefatarnic,  §i  ierornonah, 

neluotoriu  de  mita,  dreptu,  sa  nu  creaza  lesne  si  fara  de  intrebare  pre-  carele  an  fost, 

punerile  §i  pirile  si  banuialele.  Ca  de  va  asculta  §i  va  creade  adeca  ceale  foarte  injelept, 

ce  stau  impotriva  celor  bune,  nu  iaste  drept;  pentru  ca  multi  de  multe  pre    porecla 

ori  sa  pedepsesc  fara  dreptate  cace  nu  eauta  judecatoriul  vina.  Ylastarii. 

Graiaste  si  dumnezaescul  Zlatoust:  nu  se  cade  sa  crezi  pre  nimenea  Zlatoust. 
fara    de    iscodire. 


r  v 


«t>  «- 


.. 


JUDECATORIULUI  I  SE  CADE    SA-§  ADUCA    AMINTE  DE  CEASTE 

TREI  LUCRUREi 

Intii,  ca  e  pre  leage  incepatoriu. 

A  doa,  ca  pre  oameni  obladuia^te. 

A  treia,  ca  in  vecie  nu  e  incepatoriu,  ce  §i  el,  ca  un  om,  va  sa  moara. 


Preainieleptul 
Agaihon. 


f- 


PENTRU    DREPT ATEA 
§1  PENTRU  SA  FACA  DREPTATE   JUDECATORIUL. 


GLAVA    A    DOA. 


Dreptatea  iaste  un  lucru  mai  adevarat  de  toate,  carea  da  fiescui 
dreptate.  Adeverinta  dreptatii  iaste  sa  lacuiasca  ne^tine  frumos  si  drept 
ca  sa  nu  vinuiasca  pre  nimenea, 

ln$elep$ia  dreptatii  iaste  sa  vaza  lucrurile  dumnezae^ti  §i  omene§ti,  Mathei 
adeca  dreptatea  §i  nedreptatea. 


■ 


■ 


\  1 


4  t 


,_y. 


K  .  ^ 


' 


■ 


w 


m 


-  w 


■*  1 


m 


.*r 


< 


74 


INDREPTAREA    LEGII 


Prea    intelep- 
tul  Sirah. 


Prea    infelep- 
tul  Epictet. 


i . 


V 


Svintii    apos- 

toli. 

Armenopul. 


A  domnului. 


Pandecta    se 
chiama  ca  au 
scris   de  loate 
de  ale  sfintei 
scripturi. 


Vasilie    Veli- 
chi. 


Carele  n-are  dreptate  zacatoare  intru  sufletul  lui,  ce  iaste  stricatu, 
sa  ia  galbeni,  ori  pentru  vreo  prietenie,  ori  pentru  vrajba  si  osindeaste 
pre  eel  ce  e  drept  de-1  da  omului  nedrept  si  nu  veade  dreptatea,  acela 
foarte  va  sa  fie  muncit  de  Dumnezau. 

Da  ti-e  voia  sa  judeci  judecatile  drept,  cade-ti-se  sa  nu  cunosti  pre 
nice  unul  de  in  ceia  ce  judeci,  ce  sa  zice  sa  nu  fataresti,  adeca  sa  nu  mi 
mita  de  la  cineva,  nice  sa-^i  fie  priatin,  sau  de  va  fi  si  boiariu,  sa  nu-Ji 
fie  rusine  de  el ;  aceasta  arata  sa  nu-1  cunosti,  ce  numai  sa  cauti  dreptatea, 
si  cine  are  dreptate,  aceluia  sa  i-o  dai. 

Care  judecatoriu  face  dreptate,  acela  iaste  judecatonu  drept  la  Dum- 
nezau ;  iara  carele  nu  face  dreptate,  acela  indrazneala  la  Dumnezau  n-are. 

Cind  face  judecatoriul  dreptate,  face-i-se-va  si  de  dinsul  mila  dreptul 
si  adeveritul  judecatoriu,  Hristos  Dumnezau  la  groaznica  zi  a  judecatn. 
Ca  Dumnezau  de  alt  nu-i  pare  bine  ca  de  dreptate,  nice  de  post,  nice  de 
purtari  smerite,  adeca  sa  poarte  nestine  haine  proaste,  ca  de  cela  ce  face 
dreptate,  cum  zice  proorocul   Isaiia.  , 

m  Graiaste  si  domnul  nostru  Isus  Hristos  la  dumnezaiasca  si  slinta 
evanghelie:  nu  judecareti  fa^arniceaste,  ce  pe  dreptate;  si:  cu  ce  masura 
veti  masura,  masura-se-va  voaa ;  si:  ferice  de  cei  goniti  pentru  dreptate, 
ca  acelora  iaste  imparatia  ceriurilor. 

Graiaste  si  cuviosul  calugar  Antioh  Pandecta:  ceia  ce  vor  sa  judece 
drept,  intii  sa'ceara  de  la  Dumnezau  sa  le  dea  inteleptie  si  priceapere  sa 
cunoasca  dreptatea  si  nedreptatea,  sa  judece  drept,    sa    nu   osindeasca 

pre  nimenea.  .  ..    M  „        A 

Porunceaste  si  dumnezaiasca  senptura:  judecatorn  sa  nu  laca  stnm- 
batate  la  judecata  lor  si  de  sarac  sa  nu-i  fie  mila  de  el  la  judecata,  cum 
am  zis,  de  va  avea  nedreptate,  sa  nu-1  indrepteaze  pentru  saracia  lui 
adeca  sa  nu-i  caute  cace  e  sarac,  ce  sa-1  judece  pe  dreptate. 

Graiaste  aratatoriul  de  ceriure,  marele  Vasilie:  judecatoriul  sa  nu 
se  nalte  sau  sa  se  ^ie  mare  pentru  cinstea  ce  are,  ca  sa  nu  caza  de  in  feri- 
cita    cucerie. 


v 


' 


I 


. 


X 


PENTRU  LEAGEA;  §1  CE  IASTE  LEAGEA;  SI  PENTRU  CEL  FArA  DE 

LEAGE   CE    1NCHIPUIASTE. 


■ 


Jjeagea, 


GLAVA  3. 

Leagea  iaste  mestersug  lucrului  celui  bun  si  porunca  tuturor  price- 
putilor  si  intelep^ilor  si  oamenilor  bogoslovi,  celor  ce  vor  ?i  celor  ce  nu 
vor  inteleptie ;  si  cetatilor  iaste  porunca  obste ;  si  socotinta  si  inva^atura. 
Si  iar&  iaste  si 'dumnezaiasca,  adeca  aflare  sfinta.  ^i  porunca  legn  iaste 
sa  petreaca  nestine  drept,  iara  pre  alt  pre  nimea  sa  nu  betejasca.  Iara 
leagea  sa  chiama  pentru  cace  ca  da  fiecui  dreptate. 

Inva^ati-va,  judecatorilor,  cu  deadinsul  si  cautati  da  vedeti  leagea, 
sa  nu  sa  osindeasca  niminea  de  voi,  ca  apoi  veti  lua  plata  munca  de  veaci, 
ca  niste  judecatori  nedrepti  de  la  judecatoriul  eel  drept,  si  nefa^arnicul 
Hristos    Dumnezeu. 


r 


■ 

I 


i 


*r  f-*         j 


'<' 


i 


X 


,-  -  m 


5H^ 


JUDECAXOR,  DREPTATE,  LEGE,  OBICEI  (gl.  1-4) 


75 


\. 


I)a  ti-e  voia  sa  leapezi  toata  frica,  sa  nu-ti  fie  frica  da  nimenilea,  Grigorii  Theo- 
pazeaste  leagea,  cum  am  zice,  cind  ju^deca  judecatoriul  cum  zic  pravilele,    log. 
atunce  da  niminea  sa  nu-i  fie  frica. 

Cum     sint     vracii     izbavire    bolnavilor,  asa    sint    si    pravilele     celor    lnfeleptulIso-> 

osinditi. crat. 

Cela  ce  inchipuiaste  si  judeca  rau,  acela  nice  leage,  nice  vreame,  nice   Vasilie    Veli- 

obiceaiu  bun  intareaste.  .                                                 c^\ 

Iara  pentru  eel  fara  de  leage  si  pentru  calcatoriul  de  leage,  ce  inchi- 
puiaste, de  aceasta  aleage  marele  Vasilie  la  poveastea  carea  povestesc 
Paremiile  Iui  Solomon:  fara  de  leage  iaste,  zice,  cela  ce  stie  si  nu  face, 
cum  zice,  ce  o  calca. 


Vasilie    Veli- 
chi. 

Mathei. 


PENTRU  OBICEAIUL  AL  BESEARECII,  CARELE  NV  SE  AFLA  SCRIS, 

§1    AL   CETAflLOR. 

GLAVA    4. 

* 

Marele  Vasilie  graiaste  intr-o  epistolie  ce  au  trimes  catra  Diodor, 
de  obiceaiul  eel  nescris,  adeca  obiceaiul  legii  are  puteare  pentru  ca  tocmi- 
rile  adeca  leagea  se-au  dat  noaa  de  la  oameni  sfinti. 

Unde  nu  e  leage  scrisa,  acolo  trebuiaste  sa  pazim  obiceaiul  locului. 
Iara  de  nu  va  fi  nice  obiceaiu,  trebuiaste  sa  urmam  intrebarii  de  acel 
lucru,  iar  de  nu  vom  afla  nice  cu  intrebarea  de  acel  lucru,  atunce  trebuiaste 
sa  socoteasca  batrinii  cum  vor  putea  tocmi. 

§i  atunce  ne  trebue  obiceaiul  cetatilor  sau  al  eparhiilor,  cind  au  venit  Fotie  Tarigra- 
la  judecata  obiceaiu  ca  acesta  si  se-au  adevarat.  Drept  aceaia  si  ceale 
tocmeale  carele  cu  indelungatu  obiceaiu  se-au  ispitit  si  se-au  pazit  multa 
vreame  sint  de  treaba,  iara  nu  mai  putin,  ce  ca  si  invataturile  si  leagea 
ce    e    scrisa. 

Graiaste  si  Armenopul  ca  obiceaiul  vechiu  in  loc  de  leage  se  soco- 
teaste  si  sa   tine. 


*    /    * 


- 


s 


deanuL 


■ . 


i 


Armenopul. 


PENTRU  PATRIARIIUL,  CA  IASTE  OBRAZUL  LUI  HRISTOS  SI  ClND 
I    S-AU  DAT     SA    HIROTONEASCA     MITROPOLrjT. 

G  L  A  V  A    5. 


1         l         Si 


■■  Patriarhul  iaste  a  lui  Hristos  obraz  viu  insufletit,  fiind  intru  dinsul 
scrisoare  vie  adevarata  pre  in  lucru  si  pre  in  cuvin't.  ^i  iara,  dupa  cum 
scrie,  drept  indreptind  cuvintul  lui  Dumnezau  eel  adevarat. 

Dat-au  adeca  patriarhului  parintii  de  la  al  patrulea  sobor  sa  hiro- 
toneasca  pe  mitropoli^i,  ca  mai  nainte  sa  hirotonia  de  episcopii  de  in 
eparhia  lor.  §i  pre  arhiepiscopi  patriarhulu-i  hirotoneaste.  §i  mitropolitul  Zri. 
pe  mitropolit  hirotoneaste,   cu  rinduiala  patriarhului.    §i  episcopul  pre 
episcop  hirotoneaste,  cu  rinduiala  mitropolitului. 


Mathei. 


4    sabor. 


>  ■ 


V 


>  ^ 


-*r 


f 


■ 


\ 


■ 


E  - 


76 


1NDREPTAREA    LEGII 


% 


Imparateasca 
ji  saborniceas- 
c&   tocmeald. 


E'V 


Zri. 


X -c 


r\ 


[rf    - 


■ 


. 


t 


; 


**■■ 


jSUOorul  i-2, 
canonuZ  15. 


PENTRU   CE   LUCRU  HIROTONEA§TE  IRACLIA   PE  PATRIARHUL. 

GLAVA    6. 

Iara  pentru  ce  hitotoneaste  Iraclia  pe  patriarhul,  ascultati:  ;fari- 
gradul  mai  nainte  vreame  se  chiema  Vizantie,  iara  mitropolia  Iracliei 
era  episcopie  si  hirotonia  acolo  episcopi ;  iara  deaca  zidi  marele  Constantin 
Jarigradul  §i-i  puse  numele  cetatea  lui  Costantin,  de-acia  dumnezae^tii 
paring,  vrind  sa  0  cinsteasca  ca  pe  o  imparateasa  a  eetatilor,  facura 
arhiereu  intr-insa  sa  fie  a  toata  lumea  patriarh  si  sa  aiba  cinstea  tocma 
cu  arhiereul  eel  ce  e  la  Roma,  §i  sa  fie  si  sa  se  chiame  acea  cetate  a  lui 
Constandin  Noul  Rim.  Iara  pentru  episcopia  de  la  Iraclia,  caci  era  cum 
am  zis  mai  sus,  deadera  lui  aceasta  harazeala  §i  dar,  imparatul  si  saborul 
arhiereilor,  sa  hirotoneasca  pre  patriarhul,  iara  alt  arhiereu  sa  nu  indraz- 
neasca,  fara  numai  el.  $i  cind  vor  sa  rinduiasca  pe  patriarhul,  12  arhierei 
trebue  sa  fie  la  rinduiala  cind  arunca  sortii,  iara  nu  mai  putini,  in  chipul 
celor  12  apostoli.  De-acia  deaca  rinduesc  pe  patriarhul  si  cind  vor  sa-1 
hirotoneasca  si  va  fi  Iracliia  bolnav  sau  mort,  atunce  hirotoneaste  in 
locul  lui  care  arhiereu  iaste  mai  mare,  sau  Chesaria,  sau  eel  de  la  Efes, 
sau  altul  fie  carele  ce  sa  timpla  atunce  la  rind  de  intr-alti  arhierei. 

Povesteaste  intr-o  carte  ce  sa  chiama  Hronico  a  unui  dascal  ce  1-au 
chemat  Skili^i  ca  s-au  hirotonit  odata  oarecare  ^tefan  protosinghel, 
fratele  imparatului  chir  Leu  Inteleptul,  in  loc  de  patriarh,  de  mitropolitul 
de  la  Chesariia.  Drept  aceaia  cela  ce  va  sa  fie  patriarh,  de  i  se-ar  timpla 
sa  fie  hirotonit  arhiereu  sau  mitropolit  sau  arhiepiscop  sau  episcop,  atunce 
alta  hirotonie  pre  dinsul  nu  sa  face,  fara  numai  ce-i  dau  minima,  adeca 
veastea  cea  mare ;  adeca  dupa  rinduiala  sfintilor  arhierei  scotu-1  de  in 
scaunul  ce  au  fost  si-1  pun  la  mai  naltul  si  marele  scaun  patriarsesc  al 
sfintei  si  marei  besearici  a  lui  Hristos.  91  dupa  minima  cea  mare  zice 
patriarhul  mul^emirea,  cum  iaste  obiceaiul.  Iara  deaca  sfirsaste,  atunce 
Iraclia  ia  toiagul  patriarsesc  si-1  da  in  mina  patriarhului  si-i  saruta  mina ; 
atunce-1  ia,  adeca-1  scoate  pre  in  dverile  oltariului  §i-l  pune  in  naltul  §i 
marele  scaun  patriarsesc.  De-acia  incep  de  cinta  ton  despotin  he  arhierea 
imon  !)  si  blagosloveaste  pre  toti  pre  citi  se  afla  atunce  acolo. 


PENTRU    ARHIEREI     §1    ALp    PREOfl    CARII  NU 

POMENESC    PE  PATRIARHUL. 

GLAVA    7. 


N 


Al  cincisprazeacelea  canon  al  saborului  dentii  si  de-al  doilea  graiaste: 
care  mitropolit  sau  arhiepiscop  sau  preot  ce  sa-  va  afla  la  eparhia  }ari- 
gradeanului,  sau  la  stavropighie  §i  nu  pomenesc  pe  patriarhul  pre  la 
dumnezae^tile  §i  sfintele  liturghii  §i  la  alalte  slujbe,  cumu  e  obiceaiul, 
pre  arhierei  sa-i  opreasca  da  arhierie,  pre  popi  de  preotie.  Fara  numai 
de  va  fi  patriarhul  eretic,  de  va  face  cu  indrazneala  cazanie  §i  inva^atura 

1)  „Stapinul  §i  arhiereul  nostra".  In  edi^ia  originala,  textul  grecesc  este  scris 
cu  litere  chirilice. 


*& 


? 


•v 


■ 


^  4£p 


1 

I 


E* 


- 


! 


^ 


F. 


V 


m. 


^r- 


T*X 


PATRIARH,  ARHIEREU  ?I  ALTI  CLIRICI  (gl.  5-42) 


77 


ereticeasca;  atunce  ciji  arhierei  si  preoti  nu-1  pomenesc  sa  ri-aiba  nice 
o  pedepsa  de  aceasta,  ce  sa  aiba  lauda  si  cinste,  ca  si  ceia  ce  sa  leapada 
de  episcop  mincinos  si  de  dascal  birfitoriu  si.de  im'preunarea  ereticilor. 
Iara  si  patriarhul  da  se  va  afla  in  niscare  gresale  sau  si  in  pacate,  niminea 
de  in  arhierei  si  de  in  preoti  nu  poate  opri'pomenirea  lui  sa  nu  o  zica, 
pina  i  se  va  face  judecata,  sa-1  opreasca  si  sa-1  scoata  saborul  arhiereilor; 
atunce,  dupa  opreala,  se  curma  si  pomenirea  lui,  adeca  nu-1  mai  pomenesc. 


-**» ..         I 


'* 


:>■ 


PENTRU    CELA  CE  VA   SA    FIE     ARHIEREU,     SAU     PREOT,     SAU 

BIACON  SI  VA  PlRl     PRE     DINSII     CINEVA. 


GL  AV  A 


I 


*    - 


r- 


De  va  cleveti  nestine  cu  vreo  pira  pre  cela  ce  va  sa  se  hirotoneasca 
sau  episcop  sau  alt  cin  preotesc,  adeca  preot  sau  diacon,  atunce  sa  nu  se 
faca  hirotonie,  ce  numai  intii  sa  se  faca  intrebare  de  aceaia  pira,  innaintea 
pirisului  si  naintea  celui  pirit,  de  cuvintele  cealea  ce  au  zis  pirisul  asupra 
celuia  ce  va  sa  se  hirotoneasca.  De-acia  de-s  va  lasa  pirisul  pira  si-s  va 
intoarce  cuvintele,  atunce  arhiereul  carele  va  sa  faca  hirotonie  sa  faca 
intrebare  mare  cu  deadinsul,  in  trei  luni  iscodind,  si  de  va  afla  vina  celuia 
ce  va  sa  ia  darul  arhieriei  sau  preotiei  in  gresalele  cealea  ce  opresc  de 
preo^ie,  atunce  sa  nu-1  hirotoneasca ;  iara  da  se  va  afla  fara  de  vina  eel 
pirit,  sau  nainte  sau  pre  urma  pirisului,  adeca  de  fata  sau  pre  urma, 
-•  atunce  sa  nu  se  opreasca  de  hirotonie.  Iara  pirisul  de  nu  va  arata  pira 
cu  marturii  dreapte  si  credincioase,  ce  va  fugi  de  la  sfinta  judecata  a 
arhiereului,  atunce  aceluia,  de  va  fi- preot,  sa-i  ia  popia,  iara  de  va  fi 
mirean,  sa  se  afuriseasca.  Asijderea  si  arhiereul,  de  va  hirotoni  pre  acel 
pirit  fara  de  intrebare  si  fara  iscodire,  sa  i  se  ia  arhieria ;  asijderea  si  celuia 
ce  1-au  hirotonit. 


Fotie  patriar- 
hul de  la  fa- 
rigrad. 


-     Si 


%\ 


• 


'      . 


PENTRU  CELA  CE  I A  ARHIERIA  SAU  PREOJIA  SAU  ALT  BAR 
BESERICESC,  SAU  CU  GALBENI,  SAU  CU  BOIARI;  SI  PENTRU 
LUAREA   BANILOR  BE  POPIE;    SI  PENTRU  PREOTUL  CARELE  IA 

BAR  LA   SFlNTA  CUMINECAtURA. 


r 


GLAVA    9. 


i. 


Graiaste  canonul  29  al  sfintilor  apostoli:  oricine  sa  va  face  episcop 
sau  preot,  sau  diacon,  sau  alt  dar  va  lua  cu  galbeni,  sau  cu  multi  sau  cu 
putini,  aceluia  sa  i  se  ia  episcopia-^i  arhieria  lui,  §i  a  preotului,  macara 
diacon  de  va  fi;  asijderea  §i  arhiereul  acela  carele  va  fi  facut  hirotonie 
sa  pata  osinda  aceaia,  adica  sa  fie  oprit  de  arhierie.  $i  nu  numai  sa  le  ia 
cinstea,  ce  inca  sa-i  §i  opreasca  de  sfinta  cumenecatura  a  crestinilor,  ca 
§i  Simon  vrajitoriul  da  mine  Petr. 

§i  iara,  ori  fiecare  preot  ce  va  vrea  sa  se  preoteasca  si  va  mearge^ 
boiariu  mirean  de-1  va  pune  sa  graiasca  arhiereului  ca,  pentru  fric2^£Hi 
§i  pentru  boeria  |i  puterea  lui,  sa  ia  darul  besearecii,  sau  preo 


Svinf 
toli, 


%%    apos- 
glava   9, 


V 


in. 


/^ 


\ 


.,...,- 


■■■  -. 


■VI 


L  -* 


*- 


-J 

.  - 


>M 


v  *  tf*  :  ^.    ■* 


v- 


■_     T 


\ 


. 


78 


1NDREPTAREA    LEGII 


'  i 


Marele   Vasi- 


,■:>■ 


Zonara, 


ZW. 


;"1 


-  . 


1 


arhierie,  sau  boerie,  sau  cinste,  sau  besearica,  sau  fiece  dar  besencesc, 
unul  ca  acela  sa  i  sa  ia  cinstea  si  sa  se  afuriseasca,  inca  si  citi  au  fost  la 
sfatul  lui ;  iara  de  vor  fi  mireani,  sa  fie  afurisiti  si  afara  da  besearica,  ca 
niste  calcatori  de  dumnezaiasca  pravila. 

Iara  pentru  luarea,  graiaste  aratatoriul  de  cermre,  marele  Vasihe 
si  scrie  catra  episcopii  lui  sa  nu  cumva  sa  ia  galbeni  si  sa  faca  hirotonie, 
ca  apoi-i  va  opri  de  episcopie.   Intr-aceaia  scrie  si  pentru  luarea  de  care 

iau  arhiereii  pina  astazi,  si  zice  sa  nu  ia. 

Ce  insa  dumnezaescul  Zonara  povesteaste  de  acest  lucru  pre  ama- 
runtul  si  zice  asa,  ca  ceia  ce  vind  darul  duhului  sfint  pre  galbini,  aceia 
fac  asa  pentru  iubirea  de  argint,  care  iubire  de  argint  iaste  radacina  tuturor 
raota'tilor  si  sa  chiama  inchinare  de  idoli,  pentru  ca  cinsteaste  mai  mult 
pre  idoli  decit  pre  Dumnezeu  si  sa  inchipuiaste  Iudei ;  ca,  cum  el  au  yindut 
pe  Hristos  pentru  sa  dobindeasca  galbeni,  asijderea  si  unii  arhierei  vind 
cu  a  lor  voe  a  dooa  vinzare  pe  Hristos,  carele  s-au  rastignit  pentru  noi. 
Si  asa  se  zice  ca  se  inchipuesc  Iudei  acei  arhierei  carii  vind  darunle  duhului 
sfint;  pentru  ca  si  ^inuturile  carele  sa  vor  cumpara  cu  acei  bam,  adeca 
norii  si  orasa  si  sate,  in  carele  obladuesc  sau  }in  norie  cei  hirotomt-i,  si 
minile  cealea  ce  iau  plodurile,  adeca  cheltuialele,  acealea  vor  sa  sa  chiame 
cheltuialele  lui  acheldam ;  ca  acesta  acheldam  iaste  cuvint  ovreesc,  carele 
sa  tilcuiaste  elineaste  satul  singelui,  de  carele  scrie  la  deaame.  Aceasta 
iaste  intr-acela  chip,  zice,  ca  cumu  e  acei  loc  al  satului  singelui,  da  se 
cumpara  cu  banii  ceia  ce  vindu  Iuda  pe  Hristos;  si  deaca  se  cumpara 
cu  acei  bani,  puse-i-se  numele  locul  singelui.  Intr-acela  chip  si  bann  ceia 
ce-i  iau  cei  ce  vind  darul  lui  Dumnezeu  si  norii  si  orasa,  adeca  satele  carele 
le  }in  norie,  carele  le  cumpara  preo^ii  cei  hirotoniti  si  dau  galbeni^  adeca 
intrari  de  intra  la  ceva,  acealea  vor  sa  fie  si  vor  sa  sa  chiame  pretul  singelui. 
Sabor.  6,  ca--        Asijderea  si  preotii  carii  cumineca  pe   crestini  cu  sfinta  cummeca- 
non.  23.      <tura  si  nu  ia,  nice  sa  ceara  plata  nemic,  nice  multa,  nice  putma,  pentru 

N  ca  trupul  si  singele  domnului  nostru  Isus  Hristos  sfintul  si  preasimtul 
si  nepretuitul  nu  sa  vinde,  ce  numai  dupa  dumnezaescul  dar  se  da.  Iara 
da  se  va  arata  la  vreun  preot  ca  i-au  dat  vreun  om  au  bolnav  au  sanatos 
si  au  luat  vreun  dar  ceva  pentru  dumnezaiasca  priciasteme,  aceluia  sa 
i  se  ia  popia,  ca  si  Iudei  si  ca  lui  Simon  vrajitoriul ;  pentru  ca  in  munca 
focului  de  veac  nu  va  sta  departe  de  aceia,  ce  aproape,  deaca  vreame  ce 
au  pohtit  sa  faca  cum  au  facut  aceia,  adeca  sa  vinza  pe  nepretuitul 
margaritariu,  domnul  nostru  Isus  Hristos  si  mintuitonul  nostru. 


PENTRU    PREOTI    SAU    ALTII    DE    IN    RlNDUL    CLIROSULUI,    DE 
VOR    CUR  VI,    SAU  DE    VOR     FUR  A,     SAU    DE   VOR   FACE    JURA- 

MiNT  STRlMHU. 


/.• 


v# 


Apostoli,    ca- 
non. 25. 


GLAVA    10. 


Canonul  25  al  sfintilor  apostoli  zice :  episcopul  sau  preotul  sau  dia- 
conul  carele  va  curvi,  sau  va  fura,  sau  va  jura  strimbu,  sa  nu  mai  faca 
liturghie.  Ca  zice  pravila:  sa  nu  pedepsesti  pe  preot  de  doaa  on,  adeca 
sa-1  opresti  de  liturghie  si  sa-1  si  afurisesti,  ca-i  ajunge  osinda  oprealn 


: 


^ 


f 


1* 


. 


*,l 


f      t 


>     "^i-       . 


\^ 


> 


A    **c 


tf 


-> 


PATRIARH,  ARHIEREU  §1  ALJI  GLIRICI  (gl.  5-42) 


79 


r 


I 


r 


de  liturghie,  de  carea  1-ai  dazgolit  de  cinstea  ?i  slava  preojiei,  carea  infrim- 
te?aza  cere?tile;  pentru  ca  preotii  macar  ca  sa  lipsesc  da  preotie,  iara 
a§a  de  sfinta  pnceastenie  nu  sa  oprescu.  '      ' 


PENTRU    PREOTUL    CARELE  VA  AVEA  MUIARE   §1   SA   VA  FACE 
ARHIEREU,   SA    SE   DASPARTA   DE   DINSA  SI  HIROTOMA   LUI  SA 

SE  FACA  CU  VOIA  EI. 

GLAVA    11. 

- 

Al  doisprezeacele  canon  al  saborului  de  a  sasea  graiaste:  care  preot 
are  muiare  si  sa  va  face  arhiereu,  acela  sa  se  daspar^a  d'e  dinsa  si  mai 
mult  cu  dinsa  sa  nu  saza  nice  in  chelia  lui,  nice  intr-alt  loc,  pentru  ca  pun 
vina  oamenn  da  se  smintesc  da-i  zic  ca  se  culca  cu  dinsa  trupeaste  ca  si 
mai  nainte.  Drept  aceaia  poruncesc  dumnezaestii  parinti:  daparte  sa  se 
dalunge  sa  saza  muiarea  episcopului  da  dinsul. 

§i  cind  va  vrea  sa  se  faca,  adeca  sa  se  hirotoneasca  arhiereu,  sa  fie 
cu  voia  muerii  lui ;  de  va  vrea  ea  sa  se  hirotoneasca,  atunce  sa  se  faca 
hirotoma,  iara  de  nu  va  vrea  ea,  sa  nu  se  faca. 

Dara  mireanul  pentru  ce  sa  face  calugar  fara  voia  muerii  lui,  iara 
cine  va  sa  se  faca  arhiereu  fara  de  voia  muerii  nu  sa  face? 

Pentru  ca  muiarea  calugarului  are  puteare,  deaca  i  sa  face  barbatul 
calugar,  sa  se  marite  neaparat,  iara  a  arhiereulm  nu  poate  sa  se  marite;' 
pentr-aceaia  trebue  sa  fie  cu  voia  ei,  hirotonia  barbatului  ei. 

De  aceasta  au  facut  porunca  de  pururea  pomenitul  imparat  chir 
Isachie:  preotul,  zice,  mirean  carele  va  avea  muiare  si  va  vrea  sa  se  faca 
arhiereu,  intii  sa  se  voiasca  amindoi  sa  se  desparta'unul  de  catra  altul 
si  sa-s  faca  zapise  pentru  tocmirea  desparjirei  a  ei'si  a  lui;  atunce  dupa 
dasparteala,  muiarea  lui  sa  se  faca  calugarita  si  sa  ^aza  intr-o  minastire ; 
dupa  aceaia  sa  se  hirotoneasca  si  preotul  arhiereu  neaparat. 


S 


Sabor.   6,  ea- 
non.  12. 


<  *\ 

- 


t 


■    si 


"■'•  •  ■"  M 


/ 


-\/ 


PENTRU    EPISCOP,    §1    CE  SA    CHIAMA    EPISCOPUL,  SI  CUM  I  SA 
CADE    SA  FIE  VOLNIC   PRE  TOATE    LUCRURILE    RESEARICII. 

GLAVA    12. 


Iar  acest  sfint 

l 

sabor,    canon.' 

i.j 

i       *      • '  it  1 
*          ^  '    It  1 

48. 

'i  1 

-=■           1 

fl 

Intrebare. 

Raspuns. 

■ 

p   B 

Yezi    §i    ras- 

L   4   I 

I 

I 
t   ■ 

punsul  intpd-    : 

ratesc. 

1 

1 

V    ■ 

| 
• 

'  1 
I 

1 

1 
I 

- 

1 

I 


m 


Episcopul  laste  si  sa  chiama  vazatoriu  si  purtatoriu  de  grija  tuturor  Mathei. 
crestimlor,  cam  sint  in  eparma  lui,  avind  voe  deplin,  adeca  ca  un  arhiereu", 
sa  faca  preoti,  diaconi,  ipodiaconi,  citeti,  cintareti  si  calugari.  Si  sa  fie 
volmcu  preste  toate  lucrurile  besericesti.  Ca  deaca  vreame  ce  au  luat  in   ApostoU,    ca- 
chizasie  sufletele  oamenilor,  cu  cit  mai  mult  inca  sa  n-aiba  voe  si  puteare  non  41  *  38- 
pre  besearici  si  pre  lucrurile  lor,  si  pre  toate  indreptarile  besericesti  si 
cu  voia  lui  sa  faca  pentru  preotii  si  pentru  diaconii  milo,§tejiie_Mraci^ 
si  sa  aiba  de  la  dinsii  si  arhiereul  citeceva  ca  sa-i  fTe  da  petrecanie  si  da 
treaba  lui.  De-acia  va  acesta  canon  al  sfintilor  apostoli:  arhjereul  sa  fie 
mbitoriu  da  striini,  iubitorm  de  saraci,  da  misai,  cum  scrie  dumnezaeT^T 


.,,, 


—   '-    1 


/n,- 


^ 


V.' 


rtV 


■ 


£  -i 


/- 


8'0 


iNDREPTAREA    LEGII 


283. 


'"■ 


V 


Apostoli,    ca- 
non. 35. 


Sabor  de  An- 
tiochia>  canon, 

13. 


Sabor.   1,  ca- 
non 16. 


< 


Poslania    1,  De-acia  da  va  avea  rudenie  de  pre  singele  lui  si  vor  fi  saraci,  sa  mi 

glava  3,  zac.  ia  ce  va  avea  besearica  sa  dea  lor  si  sa  lase  besearica  goala,  ce  sa  le  dea 

la-i  miluiasca,  cum  miluiaste  si  pre  misai. 

-m_  % 

PENTRU    ARHIEREU,    CA    SA    NU    FACA    HIROTONIE    AFAR  A  DE 
EPARHIA    LUI,    NICE     SA     HIROTONEASCA     PRE   1VIMENEA     DE 

Intr-alt  A   NORIE  striinA. 

GLAVA    13. 

* 

La  canonul  35  al  sfintilor  apostoli  graiaste:  nice  un  episcop  sa  nu 
fie  volnic  sa  faca  hirotonie  afara  de  eparhia  lui,  nice  la  alt  lucru  al  besearicii 
sa  se  ameastece ;  iara  de  va  calca  canonul  acesta,  sa  i  se  ia  darul  im'preuna 

cu  eel  ce  1-au  hirotonit. 

Episcopul  in  noria  altui  arhiereu  sa  nu  hirotoneasca,  nice  sa  faca 
liturghie  fara  de  voia  si  fara  de  rugamintea  arhiereului  locului ;  iara  de 
va  indrazni  sa  hirotoneasca,  sa  i  se  ia  darul  lui  si  celui  ce  s-au  hirotonit. 

Iara  deaca  va  vrea  arhiereul  locului,  atunce  nu  se  pedepseaste  arhie- 
reul  eel  striin  carele  au  facut  hirotonie. 

Oricare  episcop,  ce  va  lua  de  intr-alta  eparhie  diacon  sa-1  faca  preot, 
sau-i  va  da  vreo  rinduiala  fara  de  voia  a  episcopului,  preotului  aceluia 
sau  a  diaconului,  neadevarata  sa-i  fie  hirotonia;  asijderea  si  citetului. 

PENTRU  ARHIEREU  DE-§  VA  LASA  SCAUNUL  LUI  §1  SA  VA  DUCE 

1NTR-ALT    LOC  SA   SE   ZABOVEASCA  6  LUNI. 

-i 

GLAVA    14. 

2  A  cincileaspredzeace  canon,  ce  sa  zice  eel  de  intii  §i  al  doilea  sabor, 

zice:  care  arhiereu  nu-§  paste  turma  lui,  ce  o  lasa  de  ramine  si  sa  duee 
intr-alt  loc,  insa  de  va  fi  in  slujba  patriarhului,  cita  vreame  va  face  sa 
n-aiba  nice  o  pedepsa,  sau  de  nu  va  fi  in  slujba  patriarhului,  ce  va  avea 
voe  si  puteare  de  la  patriarhul  sa  faza  atita  vreame  afara  de  eparhia  lui 
§i  de'  scaunul  lui,  sau  la  inchinarea  minastirilor  sau  la  alta  treaba,  atunce 
iar  nu  se  pedepseaste;  sau  de  va  avea  vreo  boala  mare  si  va  purceade 
de  la  scaunul  lui  da  se  va  duce  intr-alt  loc  ca  sa  se  tamaduiasca,  nice 
pentr-aceaia  nu  se  pedepseaste.  Iara  intr-alt  chip  da  se  va  duce  fara  de 
voia  patriarhului,  sau  sa  nu  fie  bolnav,  sau  intr-alt  loc  sa  ramie  acolo 
si  sa  saza,  sau  sa  imble  de  in  loc  in  loc  pin' vor  treace  6  luni,  poruncesc 
sfintii  parinti  ai  acestui  sabor  sfint  sa  fie  arhiereul  oprit  si  sa  i  se  ia  darul 
si  sa'  se  faca  in  scaunul  lui  alt  arhiereu. 

I 

PENTRU  PRE  OTUL  CARELE  N-ARE  MUIARE,  SA  NU  SAZ A  CU  ALTA. 


Sabor.     1 
canon.  15, 


GLAVA    15. 


[ 


S&bqr.   19   ca- 
non.   S. 


Altreilea  canon  al  saborului  de  intii  graiaste:  episcopul  sau  preotul 
sau  diaconul  sau  ipodiaconul  sau  altcineva  de-ai  elirosului  de  vor  -tineia 
vreo  muiare  pre  in  casele  lor  si  sa  nu  fie  blagoslovit  pre  leage,  acela  sa 


X       rfl 


r      ^ 


I 


f 


: 


.& 


~m 


% 


^ 


0 


' 


PATRIARH,  ARHIEREU  ?I  ALfl  CLIRICI  (gl.  5-42) 


81 


nu  o  tie,  maear  de  va  fi  socotit  sa-i  §i  slujasca;  iara  de  va  avea  muma, 
sau  fata,  sau  sora,  sau  matu^a  a  tatine-sau,  sau  sora  a  mini-sa,  pre'aceastea 
pravila  nu  aparS.  IarS  de  vor  tinea  muiare,  cum  am  zice,  afara  de  aceaste 
obraz.e  care  am  zis  mai  sus,  si-1  va  certa  arhiereul,  sa  o  goneasca,  iara  de 
nu  o  va  lasa  deaca-1  va  certa  intii  si  a  doa  oara,  graesc  dumnezaestii  paring 
§i  imparatestile  nearale,  unuia  ca  aceluia  sa  i  sa  ia  darul. 

Graiaste  marele  Vasilie:  arhiereii  si  cliricii  carii  nu  $in  mueri  pre 
leage,  carii-f  }in  curatia,  acelora  sa  1-e  slujasca  voinici,  iara  nu  mueri. 
A^ijderea  si  preOtii  carii  au  mueri  pre  leage,  de  vor  tinea  si  slujnice,  pre 
aceia  pravila  nu-i  apara.  ~~  " ' '    "" 

f~*     Iara  al  optuleasprezeace  canon,  al  §aptelui  sabor  graiaste  ca  preo^ii 
f  §i  mireanii  trebue  sa  fie  fara  de  pacate,  si  citi  n-au  mueri,  aceia  sa  n-aiba 
nice  slujnice,  nice  doice  hranitoare,  nice  vadua,  nice  sa  tie  pre  altcineva. 
Iara  cine  va  calca  aceastea,  episcopului  si  preotului  sa  i  se  ia  darul,  iara 

pre   mirean   sa-1   afuriseasca.       **      •       " '"-     '-■ — i — ym^^JZ* 

Scrie  §i  marele  Vasilie  la  o  epistolie  a  lui  catra  1  preot,  anume  Grigorii, 
ca  sa  goneasca  pre  acea  muiare  batrina  carea  o  tinea  in  casa  lui,  iara  de 
va  indrazni  sa  nu  asculte  sa  o  goneasca,  va  sa-i  ia  preotia  de  tot.  Aceasta 
fiind  a§a:  inca  fiind  preotul  aceia  de  optzeci  de  ani  si  nu  vru  sfintul  lu 
Dumnezeu  arhiereu  sa-1  lase  sa  o  tie  in  casa  lui,  cu  cit  mai  mult  preotului 
tinar  sa-i  slujasca  mueri  striine,  sa  nu  dam  vina  si  scandala  oamenilor, 
pentru  Dumnezeu,  fra^ilor. 


7 


/ 


Vasilie    Veli- 
chii. 


Sabor.  7,   ca- 
non.  18. 


*  t 


Marele   Vasi- 
lie. 


.  * 


I 


t-i 


Zri. 


PENTRU  PlRA  EPISCOPILOR  §1  A  CLIRICILOR  §1  CARII  SA  PRIIMESC  LA  PlRA. 


GLAVA    1G. 


I 


* 


|MP»  Niciodata  nu  inceteaza  vrajmasul  §i  luptatoriul  nostru  satana  sa 
Ispurce  cu  pira  §i  cu  clevete  traiurile  oamenilor  celor  buni  si  mai  mult 
J  ale  arhiereilor.  Drept  aceaia  au  poruncit  dumnezaestii  parinti,  ai  doile 
sabor,  la  al  sasele  canon  al  lor:  tot  omul  cinstit,  adeca  cu  via^a  buna  §i 
imbunata^it,  sau  fara  de  cinste,  adeca  cu  viata  rea  §i  spurcata,  sau 
credincios  sau  necredincios,  sau  si  eretic  de  va  avea  treaba  cu  arhiereul,  sau 
pentru  niscare  lucruri  *imblatoare  sau  neimblatoare,  adeca  pentru  galbeni 
sau  pentru  niscare  haine  sau  pentru  altceva,  unii  ca  aceia  au  voe  sa 
pirasca  pre  arhiereul  la  judecatS,  de  vor  avea  ceva  sa-si  caute  de  dreptate; 
iara  de  vor  fi  vinuitori  lucrului  arhiereului,  adeca  de  va  fi  gresit  sau  va 
fi  curvit  sau  va  fi  furat  niscare  lucrure  de  la  besearica,  sau  va  fi  facut 
liturghie  in  noria  altui.  arhiereu  fara  de  sfatul  si  fara  voia  arhiereului  al 
epathiei  aceiia,  sau  alt  lucru  de  va  fi  facut  carele  opresc  de  arhierie  si 
vor  putea  pentru  acealea  sa-1  scoa^a  pe  dreptate  cum  se  cade,  sau  alta 
gre^ala,  carea-1  opreaste  sa  se  pedepseasca  citava  vreame  fara  de  cumi- 
necStura,  iara  sa  nu  i  se  ia  arhieriia.  Cade-se  judecatorilor  sa  ispiteasca 
§i  sa  intreabe  pre  piris,  de  vor  fi  mul^i,  sail  priori  sau  mireani,  sa  nu  cumva 
sa  sa  fie  pornit  intr-aceasta  pira  pentru  vreo  raotate  sau  vrajba,  cum 
am  zice,  cace  sa  va  fi  timplat  de  va  fi  luat  popia  vreunui  preot  sau  va  fi 
afurisit  mirean,  sau  pentru  alta  vrajbS  va  fi  facut  aceasta,  atunce  unii 
ca  ace^tea  nu  se  socotesc  la  pira  episcopului,  nice  a  cliricului,  pina  sa  vor 


Sabor,   2t   ca- 
non.  6. 


m 


*  Lucrure  im- 

blatoare  ■  s4 
cliiama,  vite; 
iara  neimbla- 
toare se  chia- 
ma  avu^ia. 


-  \ 


ji 


6-c.  1201 


*    * 


— — 


*V™ ~^ 


wp      *. 


. 


-     / 


>-■ 


82 


1NDREPTAREA    LEGII 


> 


curaji  de  vinele  cealea  ce  s-au  pedepsit ;  de-acia  atunce  sa  inceapa  si  sa 
mearga  la  pira  si,  in  loc  de  marturie  si  atunce  sa  faca  zapis,  adeca  sa 
scrie  pira  pirisului,  ce-i  iaste  vina  carea  piraste.  De-acia  de  ya  arata  pira 
cu  deadinsul,'cum  porunceaste  dumnezaiasca  pravila,  cu  cinei  marturii 
oameni  drepji,  buni  si  credinciosi,  atunce  i  sa  ia  darul  arhiereului;  iara 
de  nu  va  fi  gresala  de-a  luarea  darul  arhieriei,  atunce  se  i  sa  faca  pedepsa 
impotriva  gresalii  aceiia,  adeca  oprit  da  preo^ie  sau  de  arhieria  lui.  Iara 
de  nu-s  va  putea  da  seama  pirisul  de  cite  au  pirit  pre  arhiereu,  atunce 
sa-s  paja  cum  au  facut,  adeca  de  va  fi  preot  sa  i  se  ia  popia  de  tot,  iara 
de  va  fi  mirean  sa  se  afuriseasca  si  sa-1  scoa^a  afara  da  beseareca  lui 
Hristos  si  foarte  greu  sa-1  canoneasca.  ~ 


Zonara. 


h 


I 


S&bor.  4,   ca- 
non.  21. 


PENTRU  CA  CEIA  CE  PIrASC  PE  ARHIEREUL  TREBUE  SA  FIE    NEVINOVATI. 

GLA  VA    17. 

Povesteaste  Zonara  la  saptezeci  fi  trei  de  canoane  ale  sfin^ilor  apostoli 
zicind  ca  nu  poate  fiece  bm  sa  pirasca  pre  arhiereu,  fara  numai  ceia  ce 
sint  nevinova^i,  adeca  cu  viaja  curata,  credinciosi,  cinsti^i,  tematori  de 
Dumnezeu,  sa  se  fereasca  de  toate  raotatile,  adeca  sa  nu  fie  ucigasi,  nice 
spurcati,  nice  curvari,  nice  furi,  nice  clevetitori,  nice  vrajmasi,  nice  sa 
ia  mita  sa  pirasca,  nice  sa  se  ameastece  sa  fie  vrajmasi  binelui.  Acestea 
sa  chiama  ca  sint  oameni  nevinovati,  acestea  pot  sa-si  pirasca  pre  arhiereul, 
pre  acestea  va  si-i  sufere  pravila;  iara  pre  cei  necinstiti  si  vrajmasi  si 
curvari  si  carii  poarta  raota^i  aseamene  acestora,  pre  aceia  nu-i  sufere. 

Carii  vor  sa  pirasca  pre  arhiereul,  trebue  sa  intreabe  sa  afle  ce  oameni 
sint  si  ce  viat§  au  si  ce  lucruri.  Dece  de  vor  fi  cum  am  zis  mai  sus,  buni 
si  cinstiti,  aceia  sa  priimesc  la  pira  si  la  marturie ;  iara  de  sa  vor  afla  de 
in  cei  rai,  cum  am  zis  mai  sus,  nice  intr-un  chip  sa  nu  li  sa  bage  in  seama 
pira  si  marturia  lor.  l 


y 


- 

PENTRU  ClTI  ARHIEREI  TRERUE   SA  FIE  ClND  JUDECA  PRE  ARHIEREU,   §1 

Ctfl  LA  PREOT  §1  ClTI  LA  DIACON. 


GLAVA    18. 


I 


Saborul  de  la 
Carthaghen, 
canon.  12. 


Zri. 


■  Al  doisprezeace  canon  al  saborului  de  la  Carthaghen  graiaste  ca  la 
vina  arhiereului  celuia  ce-1  vor  piri  trebue  sa  fie  12  arhierei  sa  judece 
pira  arhiereului,  iara  mai  pu^ini  de  doisprezeace  sa  nu  fie.  Iara  la  pira 
preotului  trebue  sa  fie  sase  arhierei  si  fara  de  acestea  si  arhiereul  locului, 
sa  fie  impreuna  cu  dins'ii,  pre  numar  sapte.  Iara  la  pira  diaconului  sa  fie 
3  arhierei.  Arhiepiscopul  Chiprului  scoase  pre  episcopul  loan  de  la 
Amathun  cu  unsprezeace  episcopi,  iara  preasfintitul  patriarh  chir  Luca 
strica  aceasta  sinui-a  suferi,  cace  n-au  fost-12  arhierei,  cumu  e  porunca 
si   inva^atura   pravilii. 


/- 


V 


L 


' 


. 


.) 


i* 


:  ■ 


' 


[ 


\ 


^  / 


PATRIARII,  ARHIEREU  §1  ALTI  CLIRICI  (gl.  5-42) 


83 


PENTRU    ARHIEREUL     CARELE    VA    SA     SE     JUDECE    §1-1    VA 
TRIMEATE    SABORUL   O  DATA,  A    DOA    OARA  SI  A  TREIA  OAR  A 

VEASTE  SI  NU  VA  MEARGE  SA  SE  JUDECE. 

GLAVA    19. 

Canonul  72  al  sfintilor  apostoli  graiaste:  episcopul  de  va  fi  pirit  de 
oameni  credinciosi,  atunce  saborul  nu  judeca  pina  nu  va  fi  de  fa}a,  ce 
sa  chiame  pre  acel  arhiereu  pirit  acolo  ca  sa  auza  cealea  ce  vor  grai  de 
dinsul.  De-acia  de  va  marturisi  cite  au  zis  aceia  pirisi,  de  va  fi  vina  de-a-i 
luarea  arhieriia,  atunce  i-o  ia;  iara  da  se  va  lepada  §i  nu  va  spune  §i-l 
vor  vadi  si  vor  marturisi  aceale  marturii  credincioase  ca  pirile  acealea 
sint  adevarate,  atunce  i  sa  ia  darul,  ca  a§a  poruncesc  dumnezaestile 
pravile.  Iara  de-1  vor  chema  si  riu  va  mearge  la  judecata,  atunce  trimit 
doi  arhierei,  ca  de  la  fata  a  tot  saborul  si-1  chiama  sa  vie;  iar  de  nu  va 
veni,  iara  trimite  pre  al$i  doi  arhierei  §i-l  mai  chiama  sa  vie  sa  se  judece 
pentru  ceale  pire  ce-1  pirasc;  dece  de  nu  va  veni  si-i  vor  porunci  si  a  treia 
oara  si  nu  va  vrea  sa  mearga,  atunce  i  sa  face  isprava  de  judecata  lui, 
sau  i  sa  ia  de  tot  arhieria  lui. 


■  *  t 


PENTRU  DA   SE  VA  AFLA    ARHIEREUL  VE    lNTR-0    PlltA,  PInA 
NU  I   SE  VA  FACE    JUDECATA  NU-L  SCOT  DE    IN   SCAUN. 

GLAVA    20. 

Canonul  86  al  sfintului  sabor  de  la  Carthaghen  graiaste:  de  va  fi 
sa  se  afle  arhiereul  in  pira,  nu  poate  nestine  sa-1  scoata  den  scaunul  lui,  pina 
nu  se  va  face  judecata  asupra  lui.  De-acia  de  se  va  afla  vinovat  §i  strambu, 
atunce  se  scoate  de  in  scaun  cu  obir^enia  judecatii  a  saborului  arhieresc. 


Sabor.  Cartha- 
ghen,    canon. 

86. 


PENTRU  CELA  CE  PlRA§TE  PRE  EPISCOP  INTRU  MULTE  LUCRURE 
PROTIVNICE   §1   APOI  NU  POATE  SA  DEA   DE   FAfA  NICE   UNUL. 

GLAVA    21.  '"■'•,! 

Canonul  128  al  sfintului  sabor  de  la  Garthaghen  graiaste  ca  de  va  piri 
nestine  pre  arhiereu  de  multe  gresale  si  apoi  nu  va  putea  sa  dea  da  f  a$a  una 
dentr-acealea,  atunce  nice  da  cealealalte  sa  nu  sa  creaza,  ce  sa  1  goneasca  afara. 


mr 


lard    acelui 
sftnt  sabor  i 
canon.  128. 


PENTRU  CA  LA  JUDECATA  NU  SE  CADE  SA  ADUCA  MARTURIE 
ERETIC,  NICE  NECREDINCIOS,  NICE  NUMAI  UN  CREDINCIOS,  CE  DOI 
SAU  §1  TREI  CRE§TINIFOARTE  CREDINCIO§I,  IARA  LA  PlRA  CINCL 

GLAVA    22. 

Canonul  73  al   sfintilor  apostoli  graiaste,   pentru  marturie,   la  pira  Apostolii,  ca- 
arhiereului  nice  eretic,  nice  pagin  sa  nu-1  socoteasca  marturie;  si  iara  non.  73. 
nice  pre  un  om  cre^tin  numai,  pentru  ca  zice  scriptura:  de  in  gura  a  doaa 
marturii  sau  a  trei  sta  tot  graiul.  Cum  am  zice  ca  la  un  lucru  ce  Vor  martu- 
risi doi  sau  trei  marturii,  atunce  iaste  adevarat  lucrul  acela  §i  ispravit, 
dupa  marturia  marturiilor  acelora. 


6* 


t  -i* 


r  \ 


■  k 


*s 


U— J-L     -  * 


Zonara. 


l 


•Mir  are. 
*  Poslania  1, 
glaua   5,   sac. 


A 


1      ^        L        "  f 


Dazlegare. 


Zri 


ri 


1 


Sa&or.  Car- 
thaghen,  ca- 
non. 130  §i 
58.  ' 


«* 


84 


1NDREPTAREA    LEGII 


Ereticul  nu  se  socoteaste,  nice-1  baga  in  seama  nice  la  marturie,  nice 
la  pira,  nice  iara  numai  un  om  credincios.  Iara  de  va  fi  o  martune 
credincioasa  si  adeverita,  marturia  lui  iar  sa  nu  se  creaza,  ce  numai 
doi  sau  trei  'marturii,  cumu-i  cuvintul  scripturii.        ,.     "      • 

Scrie  si  sfeti  Pavel  catra  *Timothei :  pira  ce  iaste  asupra  omulm 
preotit  sa  nu  se  priimeasca  de  nu  vor  fi  doi  sau  trei  marturii. 

Iara  acela  Zonara  zice,  la  pira  preo^ilor :  de  vor  fi  doao  marturii 

cu  viata  buna  §i  imbunatati^i,  tot  sa  nu  se  creaza. 

Dumnazaescul  Pavel  graiaste  ca  si  mai  sus,  la  pira  preotului  sa  tie 
sau  doi  sau  trei  marturii  sa  marturiseasca.  Iara  acela  Zonara  zice  la  pira 
nreotilor :  de  vor  f i  doi  marturii  credinciosi  si  buni,  marturia  lor  mcecum  - 

sa  se  bage  in  seama.  . ;  , 

Nu  va  mirareti  de  aceasta,  pentru  ca  Zonara  nu  sta  impotriva  lui 
sfeti  Pavel,  ce  sa  stiti  ca  una  e  socoteala  aceasta.  §i  ia  sa  asculta^i  sa. 
vedeti  cum  o  povesteaste  acel  Valsamon.  ,    ■"•;'■' 

Pentru  dumnezaescul  Pavel  ce  scrie  catra  ucemcul  lui,  la  pira  preo- 
tilor  zicind  sa  nu  sa  priimeasca  la  marturie  mai  pu^im,  fara  numai  doi 
sau  trei  marturii.  Sa  stiti  ca  aceasta  nu  o  zice  pentru  vina  luorn  darului, 
ce  sa  stiti  ca  socoteala  aceasta  iaste  pentru  bam,  adeca  pentru  galbem 
sau  pentru  haine.  $ i  graiaste  la  poveastea  canonului  sau,  la  75,  acela 
Valsamon:  marturia,  zice,  a  doi  oameni  ce  vor  martunsi  asupra  arnie:  , 
reului,  de  va  fi  pentru  galbeni  ca  o  litra  de  aur,  de-acia  acei  doi  marturii 
de  vor  fi  drepti  oameni  buni  si  vor  jura,  atunce  marturia  lor  se  baga 
in  seama  si  sa  o  tii  adeverita;  iara  de  va  fi  lucrul  pentru  50  de  litre  de 
aur,  atunce  marturia  acelor  doi  marturii  nu  se  baga  in  seama,  ce  numai 
sa  fie  trei  marturii ;  iara  de  nu  va  f i  lucrul  daspre  aur,  ce  pentru  pira 
luorii  darului  arhiereului  aceluia,  atunce  trebue  sa  fie  5  marturii  si  pentru 
pira  ca  aceasta  sa  jure,  si  deaca  vor  jura,  sa  baga  in  seama  marturia  lor ; 
de-acia  sa  ia  si  darul  arhiereului.  Iara  asa,  adevarat  sa  fie  a ceale^ marturii, 
cum  am  zis  mai  sus,  credinciosi,  cu  viata  buna  si  drepti ;  iara  de  vor  fi  vrajmasi 
sau  cu  viata  rea  si  nedrepti,  atunce  marturia  lor  de  tot  nu  sa  baga  in  seama. 

&  4  4 

PENTRU  PlRt§I,  SA  N-ADUCA  MARTURII  CASNICI,  NICE  RUDENIE, 

GLAVA    23. 

Canonul  130  si  58  al  sfintului  sabor  de  la  Carthaghen  zice :  pirisii  . 
de  vor  aduce  oameni  marturie  de  in  casele  lor  sau  rudeme,  aceia  sa  nu 
se  bage  in  seama  la  judecata. 


^»_ 


PENTRU    CA    MARTURHLE    TREBUE    SA    FIE    FOARTE    OAMENI 
CREDINCIOSI,   §1  CARII   SA  OPRESC  SA  NU    MARTURISEASCA    §1 

CARII  NU  SA  OPRESC. 


Leu  §i  Costan- 
tin    impftrafi. 


■  Graiaste  leagea  imparateasca,  adeca  Leu  si  Costandin:  marturnle 
carii  vor  sa  marturiseasca  trebue  sa  fie  credinciosi  foarte  si  drepti  si  fara 
vina,  cum  pentru  niscare   lucrure,   haine   sau   bani,    mutate   sau  nemu- 


•3     , 


•*  »' 


\ 


V 


. 


: 


' 


- 


"\ 


t     4 


I  rf 


- 


p 


i 

T 


I 


PATRIARH,  ARHIEREU  $1  ALT!  CLIR1CI   (gL  5-42) 


r,  i 


j 

I 

i 


ate;    asijderea   §i   pentru.  pira    a   obraz   sfin^it,    adeca    a    arhiereu    sau 
■a  preot.  '  . 

£  .Calugarul  prosj,  de'va   marturisi,  sa  nu  se  bage  in  seama,  ca  el  au 

Xlasat  lumea   si  lume^tiie;::        >;.  -  '  i 

C.  Preotii  carii  nu  sint  in  chipul  calugaresc,  de  vor  marturisi,  sa  li  sa 
-socoteasca  marturia^        ■■*.'■ 

Carele  se  va  napastui  sau  se  va  osindi  la  judecata  sau  pentru  marturie 
mincinoasa,  sau  d^-1  va  face  de  ru^ine  judecatoriul  pentru  alta  raotate, 
cace  va  fi  clevetit  pre  cineva,  nice  cela  ce  va  lua  galbeni  sa  pirasca  sau 
sa  nu  pirasca,  nice  curvari,  nice  ucigasi^  nice  tilhari,  nice  altul  ce  va  fi 
facut  ru^ine  fara  de  cale,  marturia  a  nice  unuia  de  acestora  nu  se  soco- 
teaste  la  judecata.  $i  de  vor  piri  pre  cineva  acestea  carii  vor  avea  de 
aceaste  vini  ce  scriu  ruai  sus,  nice  pira  lor  sa  se  asculte  la  judecata,  nice 
in  seama  sa  se  bage.  \  " 

De  va  fi  cineva  de  doaozeci  de  ani,  sau  va  fi  surd,  sau  indracit,  sau 
sluga,  sau  curvariu,  sau  mitutel,  nu  pot  marturisi  la  judecata. 

Marturiile  carele  vor  sa  marturiseasca,  li  ?a  intreaba  de  rind,  adec5 
da  dreptate  ce  au  pentru  lucrure  bune  ce  fac  $i  de  credinja ;  ce  sa  zice, 
de  va  fi  crestin  si  face  bunatati  carele  plac  lui  Dumnezeu,  sau  pagin 
iaste,  au  crestin  si  iara  petreace  viata  imbunatatita  si  dumnezaiasca, 
au  ba.  '    ■.  ."     :■    , ;  /■  ■ 

Aceastea  trebue  judecatoriului  sa  vaza  si  sa  ispiteasea  marturiile 
carele  vor  sa  vie  la  judecata  sa  marturiseasca  pentru  tot  lucrul,  cumu-§ 
petrec  viata  lor,  sau  au  bunatati  bune,  au  reale.  > 

Cuvintele  marturiilor  sa  baga  in  seama  intr-acesta  chip:  nu  ale  celora  Zru 
ce  aud  cuvinte  de  la  marturii,  de-acia  sa  se  duca  sa  marturiseasca,  ce 
marturiile  sa  intreaba  fa$a  catra  fata.  Nu  se  baga  in  seama  marturia 
numai   de  intr-auzire,   fara   numai   cind   vor   marturisi   pentru   hotara  $i 
pentru  impartirea  caselor,  a  viilor  §i  a  tarinelor. 

Tatal  si  f eciorul  de  vor  fi  supt  obladuire  si  doi  frati  de  vor  fi  amindoi 
la  un  loc,  pot  sa  marturiseasca  la  vreun  lucru  si  nu  se  apara  cace  ca  sint 
de  intr-o  casa.  v "  ■ 

Un  om  ce  va  fi  de  14  ani  poate  sa  marturiseasca  la  vreun  lucru  de 
galbini,  iara  la  pira  arhiereului,  macara  de-ara  si  sti,  marturia  lui  nu  se 
baga  in  seama.  m  : 

Episcopii  marturisesc  §i  cind  iscalesc  in  carte  pentru  lucru. 
.      Marturiile  carele  vor  marturisi  da  nevoe  sau  da  sila.  sau  pentru  mita, 
acealea  nu   se  baga  in  seama. 

Carele  sa  afla  pirit,  acela  nu  poate  pre  altul  sa  pirasca. 

Cite  zile  sa  zabovesc  marturiile  la  o  judecata,  ori  multe,  ori  putine, 
cheltuiala  lor  plateaste  cela  ce  i-au  adus  dupa  porunca  judecatoriului. 

Marturiile  carii-s  vor  scrie  iscaliturile  in  zapis  pentru  veun  lucru, 
de-acia  vreodata  de  va  veni  la  judecata  sa  fie  lucrul  acela,  atunce  acealea 
marturii  de  nu  vor  vrea  da  voe,  ei  sa  marturiseasca  si  da  nevoe,  pentru 
ca  sint  scri$i  cu  iscalitura  in  zapis., 

Marturiile  carele  vor  sa  marturiseasca  ori  la  pira,  ori  pentru  galbeni 

si  haine,  trebuiaste  cu  juramint  sa  se  intreabe;  stiu  au  nu  §tiude  aceale 
lucrure?  -  ■■  /V  -  ■ 


i 


i*    * 


Ai 


*    .  \ 


•       t 


*      . 


)X 


*  ,4. 


*  **f- 


4   / 


%    -*  W 


Lr 


<, 


.rf^^ 


ritt 


^m 


^ . 


* 

* 
r 


*   * 


• . 


/ 


% 


Maihei. 


i  ?        — ■ 


/ 


Zri. 


Armenopul, 


86 


INDREPTAREA    LEGII 


-■ 


Nu  marturiseaste  schileariul,  adeca  vame?ul,  carele  }ine  asupra  lui 

lucrure  domnesti  cumparate.  _  .      ; 

De  -va  marturisi   cineva    asupra    vreunui  om,    acela  nu   poate    iara 
si   a   doa   oara  sa  marturiseasca   asupra   lui,   cace  ca  i  se  arata  a-i   ti. 

Vra3  Trebuiaste  marturiilor  intii  sa  faca  juramint,  atunce  sa  se  intreabe 
de  iudecatoriu  pentru  lucrul  acela  ce  iaste  si  cum  nu  stm  pentru  care 
vina  i-au  chemat  la  judecata.  Iara  de  vor  fi  marturu  multe,  atunce  jude- 
catoriul  prinde  cuvintele  celor  mai  cinstiti. 

La  lucrure  arhieresti  carele  sa  judeca  la  judecata,  de  ™  \pentru 
o  litra  de  aur,  doi  marturii  credinciosi  sa  marturiseasca  si  sa  baga  in 
seama  marturia  lor;  iara  de  va  fi  pentru  51  de  litre,  atunce  trei  marturn 
sa  marturiseasca;  iara  de  va  fi  pira  pentru  lucrul  arhiereiului,  cmci  mar- 
turii sa  fie  credinciosi  si  buni  si  cinstiti,  sa  jure;  de-acia  atunce  dupa 
marturia  lor  se  face  judecata  pirai  aceiia  si  scoate  pe  arhiereu,  adeca  i  sa 
ia  arhieriia.  Asa  au  zis  Valsamon  mai  sus.  , 

Saracii  nu  marturisesc.    Saraci   se   chiama   ceia  ce  nu  le  plateaste 
bucatele  lor,  care  le  au,  50  de  galbeni.  ^  ■.  . 

Armenopul  zice  sa  fie  marturiile  credinciosi,  iara  nu  urgisi^i.  ^  ^ 

Trebue  j^decatoriului  sa  caute  si  sa  ispiteasca  pre  fiescare  martune 
de  va  fi  cinstit  si  imbunatatit,  sau  necinstit  ?i  rusmat,  sau bogat,  sau 
sarac  si  pentru  saracia  lui  au  venit  sa  marturiseasca  ca  sa  dobindeasca 
ceva,  sau-i  iaste  priaten  daspe  vreo  parte.  De-acia  cind  nu  va 
marturia  nice  necinstit,  nice  e  saracu  nice  yrajmas,  atunce  martu- 
riseaste si  i  sa  priimeaste    marturia    lui,    iara   intr-alt  chip  nu  se  baga 

in  seama.  *  .  ♦     ,   • 

\        Nice  ere  tic,  nice  ovreaiu  nu  marturiseaste  asupra  crestmului. 


. 


■  ' 


■k. 


PENTRU  PREOTUL  DE  VA  MARTURISI   STRlMBU  SAU  VA  PRINDE 

tagA  de  iscAlitura  lui. 

GLAVA    25. 


lustinian  Im 
p&rat.    . 


Leagea 


ia.    ,  1 


/ 
/ 


S&bor.    Car- 

^ 

thaghen,  ea- 

1 J     * 

1  9. 

Hon.  13. 

r 
t                                     l 

4 

fi 
it 

1 

■  ■■ 

Preotul  de  va  marturisi  strimbu  da  niscare  lucrure,  adeca  da  vie, 
sau  de  mosii,  sau  de  case,  sau  de  haine,  sau  de  galbeni,  sa  opreaste  da 
preotia  lui  3  ani  si  sa  se  duca  sa  saza  la  minastire.  Iara  de  va  marturisi  ~] 
asupra  cuiva,  ca  sa  i  se  faca  stricaciune  la  trupul  omulm  sau  sa-i  piarza 
viata,  sau  de  in  trupul  lui  ceva,  atunce  sa  i  sa  ia  popia  de  tot.  Asijderea 
sa  pedepsesc  si  alti  clirici,  de  vor  marturisi  strimbu. 

Iara   de  va  iscali  preotul  veri   la   f iece  lucru   ce   va  fi   si   apoi   pre 
urma  va  prinde  taga  de  iscalitura,   cum   au   iscalit   rau,   aceluia  sa  i  sa 

f  PAsijderea  si  fiecine  ce  va  prinde  taga  de  zapis  sau  de  iscalitura  lui 

sa  fie  lipsit  si  gol  de  cinste  ce  va  avea.  .        .  ^ 

T  Iara  pentru  preotul  ce  va  marturisi  strimbu,  au  socotit  mste  dum- 
nezaesti  parinti  cum  sa  nu  se  opreasca  acela  preot  de  popie,  oe  sa  i  sa 
ia   popia   de   tot. 


- 


*w- 


■ 


■ 


. 


PATRIARH,  ARHIEREU  §1  ALTI  CLIRICI  (gl.  5-42) 


PENTRU  PREOT  SAU  DIACON  DE  VA  FI  SA-I  PlRASCA  CINEVA. 


87 


*r  \ 


GLAVA    26.  .,■"".;, 

f 

■ 

Sa  §ti$i  ca  la  pira  preotului  sau  a  diaconului  vor  §i  poruncesc  dumne-  Isprava  dum- 
zaestile  pravile,  cum  asa  sa  se  caute  lucrurile  lor,  ca  si  la  pira  a  arhiereului,  nezae§iilor  ^ 
adeca  sa  fie  si  pirisii  §i  marturiile  credinciosi  si  cinstiti,   cum   am   scris  pravile.* 
mai  sus.  Atunce  sa  se  priimeasca  si  la  pira  §i  la  marturie;  iara  de  vor  fi 
cu  viata  rea  §i  marturiile  si  pirisii,  atunce  sa  nu  se  bage  in  seama  nice 
pira    pirisilor,    nice   .marturia    marturiilor. 

§i  carele  va  cleveti  fi  va  piri  pe  arhiereu  sau  pre  alt  preot,  §i  nu  va   Armenopul. 
putea  sa-1  dea  de  fata,  acela  sa  plateasca  la  domnie  30  onghii  de  aur, 
cace  ca  1-au  clevetit  pe  nedreptate,  sau  sa  pa$a  acea  patima  ce  vrea  sa  pata  el. 


r 


PENTRU  PREOT  SAU  EPISCOP    SAU   ALT    SFINTIT   CE-I   VOR  LUA 

DARUL,  IARA    EL  VA    FACE    LITURGHIE. 

GLAVA    27. 


J 

Canonul  28  al  sfintilor  apostoli  graiaste:  care  episcop  sau   preot  sau   Apostoli, 
diacon,  ce  li  se  va  fi  luat  darul  $i  ei  vor  face  liturghie,  adeca  sa  le  fie  luat  non.  28. 
darul  pentru  niscare  gre^ale  adeverite  si  vor  indrasni  la  liturghie  sa  faca, 
unul  ca  acela  sa  se  gbneasca  de  tot  si  de  in  besearica  lui  Hristos. 

Liturghia  nu  sa  zice  numai  jertva  cea  fara  de  singe,  ce  toata  slujba  Zonara. 
besearicii,  adeca  botejunea,  blagoslovirea  cununiei,  vecernie,  utranea  si    • 

altele  toate  cite  sa  fac  cu  R(c)ai;«nk   Kk  Naiin*1). 


ca- 


*    «* 


PENTRU    JUDECATA    PATRIARHULUI,    CA    NU    SE    MAI    JUDECA 

A  DOA   OARA. 

•     ,  GLAVA    28. 

Judecata  patriarhului  nu  se  mai  judeca,  nice  sa  cauta  la  alta  jude-    Mathei. 
cata,  pentru   ca  judecata   patriarhului  iaste  incepatura   §i  cap  tuturor 
judeca^ilor  besericesti,   ca  de.  la   dinsul  sint  judecatile  besericesti  §i  la 
dinsul  sa  intorc  da  se  judeca.  Drept  aceaia  la  alta  judecata  nu  se  judeca, 
nice  da  nimenea  nu  se  cauta,  ca  aceaia  iaste  incepatura;  numai  ce  sa  mai 

judeca  aceaia  duhoyniceaste  intre  patriarhul  cu  saborul. 

0 

PENTRU  ARHIEREUL  CARELE-I   IASTE   LUAT   DARUL,   ARE    VOE 
SA  MAI  CHIAME  A  DOA    OARA  SARORUL    SA    SE  (MAI  JUDECE 

DE  LUCRUL  PlRAl  LUI.      •  " 

"GLAVA    29.' 

GrSiaste  hrisovul  al  imparatului,  de  pururea  pomenitul  chir  Alexie  Alexie  itnpi- 

al  lui  Comnin,  si  da  slobozire  arhiereului  sau  altui  preot  caruia-i  vor  fi  fat  al  lu  Com- 

luat  darul,  sa  mai  chiame  a  doa  oara  saborul,  sa  se  mai  judece  lucrul  nin. 
pirai  lui,  sa  vaza  drept  s-au  judecatu  au  strimbu. 


f 


f)  ,,Binecuvintat  este  Dumnezeul  nostra" 


\ 


■ 


m 


-w<**w 


>* 


& 


S&bor.  Car- 
thaghen,  ca- 
non. 15. . 


5  '■ 


Leagea 

Fotie  farigra- 
deanul. 


•  INDREPTAREA   LEGH  -  '    . 

CINU   W  ^  ^    ERTAT 

GLAVA    30. 

fanonul  15  al  slintului  sabor  de  la  Carthaghen  porunceaste  ca  de 

de-l  voTfi  judecat  dupa  tocmeala  dumneze.asca  si  nu  vor  fa  luat  m.ta, 
niC<!  caeUalefrceVrSdecate  si  tocnite  rau,  nice  vremne,  nice  pravile, 
nice  obieeaiul  pre  acealea  nu  P°£°  °&  l^luS  darul  arhiereilor  s, 

oamenilor  carii  cerea  .  ruga  pre  arhrereul  ta^taorta  se 

dupa  acestea  &X%%£&\&l&&5g£t 


v' 


1  *- 


. 


• 


! 


■      £ 


; 


' 


Se-acia  nu-1  numai  erta    ce  inca-1  f^.J^f^/^S  <^e    si'-i 
scoala  dascalia  Alexandra.    Ca  |i  pre  ^hu    pre    <£r  P  • 

sus  sfeti  Ignatie  priimea  pre  dm§n. 

91     ™1K  ARHIEBEU  EXAR§ESC. 

GLAVA    31. 

Schimbarea  iaste  cind  ar  lasa  vreun  arhiereu  xnitropolia   sa    earea 
o  tine  si  sa  ia  alta,  sau  episcopal  episcopia. 


S 


1 


„Sfintul  sfin^itul  mucenic  Petru". 
„teofil  eel  deopotnva  slavit". 


# 


i 


; 


\   • 


v 


*  ^ 


i 


1 


. 


• 


I 


* 


f 


'  '■  > 


' 


*i. 


» 


i 


PATRIARH,  ARHIEREU  §1  ALTI  CLIRICI  (gl.  5-42) 


89 


Iara  canonul  16  al  saborului  de  la  Antiohia  iarta  sa  se  faca  schimbari 

arhiereilor:  de  va  fi  mitropolit,  cu  sfatul  si  cu  voia  patriarhului,  iar& 

de  va  fi  episeopie,  cu  voia  si  cu  sfatul  mitropolitului  al  eparhiei  aceiia. 

-     Iara  lepadare  iaste  f  i  se  chiama  carea  lasa  arhiereul  fi  scaunul  fi  arhieria. 

Chiama-se  lepadare  fi  cind  lasa  numai  scaunul  si-fi  tine  arhieria,  fi  se 
da  catra  dinsul  alt  scaun  exarf  esc,  sau  sa  si  face  adevarat  arhiereu  intr-insul. 

In  vremea  lui  Zinon  imparat  lepada-se  de  scaunul  patriarsesc  Martirie, 
patriarhul  de  la  Antiohia,  si  era  adunati  to^i  oamenii  preoti  fi  mireani, 
fi  zise:  pentru  neplecatul  cliros  si  pentru  nesmeritul  om,  leapadu-ma, 
zice,  de  scaun,  iara  rinduiala  arhieriei  meale  voi  sa  mi-o  tiu  curata  si 
nespurcata.  §i  sa  lepada  de  scaun,  iara  nu  de  arhierie.  • 

Da-se  §i  exarfesc  obraz  alt  scaun  catra  alt  arhiereu,  de-i  va  trebui, 
carele  nu  va  avea  scaun,  sau  de  va  si  avea,  si  are  voe  in  toata  noria, 
ca  al  ei  pastoriu  si  dascal,  adeca  ca  f  i  eel  adevarat  arhiereu  al  ei ;  iar  sfintul 
scaun  nu  poate  sa-1  ^ie  nicecum,  nice  poate  sa  hirotoneasca  intr-acel 
scaun,  fara  numai  arhiereul  eel  adeverit,  carele  se-au  hirotonit  intr-insul. 
De-acia  usebi  de  acela,  ce  sa  zice  de  sfintul  scaun,  toate  lucrurile  beseri- 
cesti  le  face  neaparat  pre  rinduiala  si  pre  tocmeala  arhiereasca.   . 

Iara  de  va  indrazni  de  va  face  aceasta  faradeleage  si  neomenie, 
adeca  sa  se  sue  pre  sfintul  scaun,  carele  iaste  striin  si  departe  da  dinsul, 
fara  numai  adevaratul  lui  arhiereu,  cum  am  zis,  carele  iaste  inchinat 
numai  lui,  iara  nu  altuia,  unuia  ca  aceluia  sa  i  sa  ia  darul  arhieriei  lui, 
cum  graesc  si  poruncesc  dumnezaestile  pravile. 

PENTRU  EPISCOPI  SI  PREOTI    DE   NU  VOR    POMENI    PE    MITRO- 
POLITUL  LOR;  SI  PENTRU  GRESALELE  PREOTILOR,  CA  SE  CADE 

SA-I  CAN ONEASCA  ARHIEREUL. 


Mathei. 


Iar  a  lui. 


Zri. 


Saborul  Anti- 
ohiei,    canon. 

16, 


*      — 


Cauta  de  vezi 
raspunsul    - 
dumnezae§tii 
pravile. 


1 


: 


i 


■ 


f 


^> 


GL.AVA    32. 

*  ■    '  .        ■ 

.Canonul  13  al  saborului  de  intii  fi  de-al  doilea  graiaste:  care  episcop 
sau  de  in  preoti  sau  cineva  de  in  diaconi  se  va  parasi  cace  se  va  afla 
mitropolitul  lor  in  pira  si  nu  i  se  va  fi  facut  judecata  fi  isprava  asupra 
lui,  de  nu-1  vor  pomeni  la  dumnezaiasca  liturghie  si  la  alte  slujbe,  pre 
aceia  au  poruncit  sfintul  sabor  sa  li  se  ia  darul  de  tot.   . 

§i  cind  va  cadea  preotul  intr-alta  gresala,  atunce  se  cade  sa  se  cano- 
neasca  de  arhiereu.  fnsa  de  sa  va  face  aceasta  gresala  preotului,  da  nepaza 
fi  da  nestiinta  sau  fi  de  lucrul  vrajimasului,  atunce  nu  se  face  intre- 
bare  multa  da  grefala  lui,  ce  sa  aiba  fi  putinea  ertaciune  mai  la  vreame; 
iara  de  sa  va  fi  facut  pentru  leanea  lui,  atunce  sa  plinga  si  sa  tinguiasca 
cumu-i  iaste  grefala  si  sa  ia  indreptare  de  la  arhiereul. 


Sabor.  1  §i  2r 
canon.  13. 


•i- 


Simeon  Solu- 
neanul. 


i  - 


i 


PENTRU  ANATHEMA. 
GLAVA     33. 


\ 


Anathema  iaste  despartire  de  Dumnezeu  fi  impreunare  fi  moftenire 
Satanei.  Iara  sfintul  al  patrulea  fi  a  toata  lumea  sabor,  pentru  anathema 
graiaste    asa:    nice  un  om  credincios    crestin    sa    nu-s    zica     anathema, 


Sabor.   4y   ca- 
non. 7, 


v^ 


V 


— 


=7* "     / 


f  I*  '  * 


s*. 


v 


^       s 


4* 


90 


tNDREPTAREA    LEGIl 


numai  ce  sa  zica  ereticilor  si  calugarilor  earn  leapada  chipul  p  nu  vor 
sa  se  mai  intoarca.  Iara  de  vor  veni  spre  pocaame,  primeaste-i  sw  imbra- 
tisaza,  pentru  ca  domnul  nostru  Isus  Hristos,  carele  se-au  pogorit  de  in 
ceriure  pentru  spasenia  noastra,  zice:  n-am  venit  sa  chem  dreptn,  ce  pSea- 
tosii  la  pocaanie.  §i  mare  bucurie  se  face  in  cermre  pentru  un  pacatos 
ce  sa  pocaia§te.  * 


i  ■*■  ' 


s 


* 

Simeon  Solu- 
neanul. 


u 


Zlatoust. 


PENTRU    CELA    CE    SA     AFURISEA§TE    ^DREPT     SAU     NEDREPT 

DE  ARHIEREU. 


G  L  A  V  A    34. 


*      - 


Un  om  ce  se  va  afurisi  drept  sau  nedrept  de  arhiereul  lui,  acela  sa 
nu  cumva  sa  nu  bage  in  seama  de  tot  afurisania,  nice  sa  se  faca  singur 
socotitoriu,  adins  elus,  zicind  ca  pe  nedreptate  se-au  afunsit,  ce  sa  alearge 
cu  toata  dragostea  si  smerenia  la  arhiereul  lui,  ca  un  rob,  sa-1  roage  sa-1 
iarte.  Iara  denu-lvaprimii,atuncesaia  cu  sine  pre  mscare  oamem  cucear- 
nici,  preoti  si  mireani,  ca  pentru  ruga  lor  sa  timple  ertaciune  Iara  de 
nu  va  vre'a,  'insa  de  va  fi  episcop,  atunce  sa  mearga  la  mitropolitul  lui ; 
iara  de  va  fi  mitropolit,  atunce  sa  mearga  la  patnarhul  cers.md  ertaciune 
sa-1  iarte  nu  ca  doara  va  sa  pirasca  pe  arhieretil  lui,  ca  deaca  va  prmde 
da  veaste  sa  se  intristeaze ;  si  macara  cace  ca  se  va  intrista  si  pe  dreptate, 
pentru  ca  alta  judecata  iaste  a  lui  Dumnezeu  si  alta  a  oamemlor ;  si 
de  va  face  asa,  atunce  si  de  la  Dumnezeu,  si  de  la  patnarhul  sau  si  de 

la    mitropolitul   va    lua   ertaciune.  . 

Graiaste  iara  si  dumnezaescul  Zlatoust :  cind  afh,  zice,  pre  omul 
pacatos,  atunce  tu  nu-1  scoate  numaicit  de  la  besearica,  ca  sa  nu-1  rapeasca 
Satana,  sa-1  dea  iara  in  tirmisul  lui ;  ce-1  chiama  smgur  de  elusi ;  de-acia 
de  o  parte-1  cearta,  iara  de  alta-1  roaga,  ca  sa-1  sco|i  de  in  rau.  De-acia 
da  te  va  asculta,  bine  sa  stii  ca  ai  dobindit  sufletul  lui,  cum  au  zis  senp- 
tura,  ca  cine  va  intoarce,  zice,  pre  pacatos  de  in  ratacita  lui  cale,  acela 
izbaveaste-i  sufletul  de  moarte  si  acoapere  multime  de  pacate. 


S 


\ 


.;  . 


■ 


; 


. 


'■ 


- 


Sabor.   7,  ca- 
non. 4, 


PENTRU  ARHIEREUL  DE  VA  OPRI  PE  PREOT,  SAU  DE  VA  AFURISI 

PRE  MIREAN,  CA  SA  IA  MITA,  SAU  VA  INCHIDE  BESEARICA,  SAU 
PE  ALT  PREOT  SAU  SFINTIT,  SAU  PRE  ALTCINEVA  DE  VA  AFURISI 

fArA  vinA. 

GL  AVA    35. 

V 

■'''. 

Canonul  al  patrulea  al  saptelui  sabor  graiaste:  care  arhiereu  pentru 
vraiba  sau  patima,  sau  pentru  sa  ia  galbeni,  va  opri  vreun  popa  da  litur- 
ghie,  sau  va  afurisi  mirean,  sau  va  inchide  besearica,  ca  preotul  sa  nu 
sluiasca  si  sa  se  mareasca  Dumnezeu,  acela  sa  pa^a  singur  aceaia  adeca 
sa  pa^a  el  ce  au  facut;  ce  sa  zice,  de  va  fi  oprit  pre  cineva,  sa  fie  el  oprit,. 


\ 


N 


■ 


^* 


f 


'A 


•jf 


\ 


.  t 


PATRIARH,  ARHIEREU  $1  ALTI  CLIRICI  (gl.  5-42) 


91 


• 


" 


- 
t 


/ 


de  va  fi  afurisit,  sa  fie  el  afurisit ;  dupa  cum  zice  David,  sa  ise  into area 
raotatea  lui  la  capul  lui,  ca  un  calcatoriu  de  inva^aturile  lui  Dumnezeu 
§i   de  tocmirile   apostolilor. 

Graia^te  §i  dumnezaescul  apostol  Petr:  paste,  zice,  turma  lui  Dumne- 
zeu nu  cu  necajire,  ce  cu  voe  dumnezaiasca,  §i  nu  cu  dobinda  rea,  ce 
cu  buna  voe,  §i  sa  fiti  izvoade  turmelor  voastre,  ca  sa  face^i  voia  lui 
Dumnezu ;  §i  da  ve^i  face  asa,  purta-veji  de  la  Dumnezeu  cununa  cea 
neve^tejita  a  slavei  sale;  iara  da  veti  face  impotriva,  bine  sa  §titi  ca  in 
loc  de  cununa  veti  lua  munca  de  veaci.    ;  ; 

Graiaste  §i  dumnezeescul  Pavel  apostol:  cei  nedrep^i  imparatia  lui 
Dumnezeu  nu  vor  putea  mo^teni. 

Iara  care  preot  va  afurisi  pe  vreun  cre^tin  afara  de  leage,  fara  de 
vina,  acela  preot  sa  fie  in  urgie  si  sa  se  pedepseasca,  cace  au  afurisit 
cre^tinul  fara  de  vina. 

Graiaste  sfetii  Dionisie  Areopaghit,  la  o  poslanie  a  lui,  ca  Dumnezeu 
nu  asculta,  zice,  pornirile  ceale  dobitoce^ti  ale  preotilor. 

Iara  nearaoa  a  lui  Iustinian  imparat  graiaste:  poruncim,  zice,  arhie- 
reilor  si  preotilor,  sa  nu  afuriseasca  pre  nice  un  cre^tin  pina  nu  va  arata 
vina  lui ;  de-aceia  de  va  fi  §i  vor  zice  pravilele  sa  se  afuriseasca,  atunce 
unul  ca  acela  sa  se  afuriseasca.  >         -  N  v  ■ 

Iara 


Psalom.  7, 


Petr    apostol. 


Pavel  apostol 


Valsamon. 


Dioniste  Are- 
opaghit. 
Iustinian  im- 

i 

parat. 


cum  zic 

sa  mearga 

sa  se  pedepseasca,  adeca  sa-1  opreasca  de  preotie  arhiereul  eel  mai  mare, 

citu-i  va  fi  voia,  §i  caci  au  facut  pe  nedreptate,  pe    dreptate  sa  rabde 
si  pedepsa. 

Poruncim  arhiereilor  sa  nu  desparta  pre  nimea  de  sfinta  pricea^tenie 
fara  vina;  iara  de  vor  face  aceasta  fara  de  vina  si  fara  de  aratare,  aceia 
sa  se  opreasca  de  sfinta  cuminecatura  un  an. 


Vezi. 


Leu  §i  Costan- 
din  imp&rafi. 


\  -I 


\ 


t  ' 


■ 


, 


PENTRU  CEI  A   CE    SA    IMPREUNA  CU   CEL  AFURISIT. 


GLAVA    30. 


L^    CanonullOal  sfintilor  apostoli  graiaste:  carele.se  va  ruga  impreuna 
cu  omul  eel  ce  iaste  afurisit,  atunce  se  afuriseaste  si  acela. 

Pre.  cela  ce-1  afurisesc,  pre  acela  pentru  pacatu-1*  afusisesc.  Drept 
aceaia  se  cade  sa  nu  se  impreune  cu  dinsul  nimenea,  cace  ca  acela  urgi- 
seaste  pe  arhiereul  carele  1-au  afurisit,  si  inchipuiaste  s-alta,  ca  arata 
cum  ar  fi  ca  1-au  afurisit  arhiereul  rau;  pentru  aceia  se  roaga  impreuna 
cu  dinsul  si  nu  va  sa.  se  dasparta  ca  de  un  afurisit.  Drept  aceaia  zice  pra- 
vila:  carele  va  imbla  -sau  se  va  imprieteni,  sau  va  citi  sau  va  cinta  sau 
in  besearica  sau  acasa-i  cu  afurisitul,  sa  se  afuriseasca  si  acela. 
—r  Iara  de  va  vorbi  cineva  cu  eel  afurisit,  de  aceasta  nu  se  poate  opri, 
"ce  numai  sa  opreaste  sa  nu  se  roage  impreuna  cu  dinsul. 


> 


Apostolii,   ca- 
non. lOi 
*Gresale, 

i 

Zonora. 


*~ 


\ 


^-' 


^    ' 


r 


/ 


i 


- 


r  4 


i  '.#1 


I   * 


■ft 


s'S 


v.. 


Aceastea  toate 
de  afurisanie 
se-au  aflat  in- 
tr-o  carte  a 
sfintei  Sofii  de 
la   Solun.      • 


gg  -  1NDREPTAREA    LEGII \ 

PENTRU     AFURlSITUL,     CUM     SE    CUNOASTE     DUPA     MOARTEA 

LUI    DE   UNDE   S-AU  AFURISIT 

'   ;  ©LA  VA    37. 

•  f 

A  *  *  * 

Carele  are  porunca  sau  catara,  adeca  blastem,  aceluia  numai  ce  i 

sa  tine  denainte  trupul  intreg. 

"     se  arata  galben    si  deagetele-i  zgircite. 


acela  sa  stii  ca  e   afurisit  de  arhiereu. 


^Carele 

Iara  carele  se  arata  negru,  , 

Iara    carele    sa    afla    albu,    acela    iaste    afurisit    de    dumnezeestile 

ft 

pravile.  .  . 

Mai    sus    zice    si  arata   pre    afurisitul  de    unde  s-au  aiunsit ;   iara 

pentru     afurisania     preotilor    nicecum    nu    aduce    aminte    ce  va  sa    fie 
aceasta. 


?* 


- 


Mirare. 


Dqzlegarea 
dumnezae§ti- 
lof  inv&l&turu 


>rept 


Cauta  o,  preo- 
■te. 

/       -■ 

Apostolii,   ca- 
non.  39. 


PREOTH    SA  NU   AFURISEASCA  PE  NIMENEA  FArA  VOIA 

ARHIEREULUI  LOR. 

G  L  A  V  A  38. 

i  *  * 

f 

^ Preotilor  nu  li  s-au  dat  alt  dar,  fara  numai  sa  slujasca  liturghie,  sa, 
//boteaze  si  sa  blagosloveasca  nunta  si  altele  impotriva  acestora.   Iara  <r 
((erta  si  afurisi  se-au  dat  arhiereilor,  ca  se  aseamana  chipului  apostolflor, 
rii™ra"~Hristos  le  all^at~aceastl    puteare  si  le  zise:  cite   ve|i   lega 
pamint,  fi-vor  legate  si  la  ceriure ;  si  iaras  zise:  eu  sint  fumina  lumn.  L     _ 
aceaia  de  in  mijlocul  dumnezeestilor  apostoli  si  ai  urmatorilor  lor,  adeca 
/  al   arhiereilor,  darul  se  da  la  toti,    cum   se  da  si  lumina.  DreDt   aceaia 


x--^^-:  p»at.ft  afurisi  pre  nimeneaJara  voia  arhiereiiliii.s 
iaste  dascal  si  pastoriu,  si  putatoriu  de  grija  a  spaseniei  oamenilor  lui 
Dumnezeu  ;  drept  aceaia  lui  i  s-au  dat  darul;  iara  cu  putearea  si  cu  lsprav- 
nicia  lui,  afurisescu  si  iarta  pacatele  si  preotii. 

Iara  care  preot  va  afurisi  pe  vreun  crestin  fara  voia  arhiereului 
sau,  acela  va  sa  dea  seama  domnului  nostru  Isus  Hristos  la  a  doa  venire, 
cace  au  daspartit  pe  crestinul  de  slava  lui  Dumnezeu,  ca  afurisania  iaste 

despar^ire   de    Dumnezeyw  — !  '    —  n 

"      Graiaste  iara  si/ganonul  39  al  sfintilor  apojtoiJLte^tJlor,  zice,  nu 


Zn. 


7o?i. 


se-au^at'sropreasca,  sa  canoneasca  sau  sa  afuriseasca  pre  cine  vor  yrea, 
si  sa  dazleage  afurisanie,  sau  pacate,  ca  aceasta  puteare  iaste  data  arhierei- 
lor, iara  nu  preotilor;  si  de  nu  vor  avea  voe  de  la  dinsii,  aceastea  sa  iaca^. 

nu   pot.  '  ;  •  '  t     •  • 

J)are  vedeti  ca  pina  nu  ia  voe  preotul  de  la  arhiereu,  nu  poate  aturisi. 

x'entr-aceaia  si  mai  sus  nu  graiaste  pentru  afurisania  preotului  sa  se 
cunoasca  si  sa  se  arate  si  sa  se  afle,  cum  se  cunoaste  da  leage  si  de  arhiereu 
si  de  porunca,  si  de  blastem,  si  de  anathema,  cace  ca  n-are  puteare  sa 
afuriseasca,  cum  scrie  mai  sus,  dupa  socoteala  apostoleasca. 

Ce  insa  preotii  carii  vor  sa  lacuiasca  cum  place  lui  Hristos,  aceia  sa 
faca  afurisania  cu  putearea  arhiereului,  ca  cum  a^i  auzit  citu-i  de  mare 
taina  afurisaniei ;  drept  aceaia   se  cade  arhiereului__sa   socnleasca  foarte 


• 


' 


■ 


^ 


-     4 


'        £ 


■ 


i^k> 


• 


-7A 


(-,-     ' 


h' 


' 


PW 


*     9 


: 

i 


PATRIARH,  ARHIEREU  §1  ALJI  CLlRICI  (gl.  5-42) 


93 


cu  deadinsul  de  lucrul  cela  ce  va  sa  faca  afurisanie ;  pentr-aceaia  cauta^i 
eti  foarte  bine  pentru  aceastea. 


da 


ve* 


Cauta  de  vezi 
de  aceastea  de 
toate.    ■  '*' 

9 

Protopopul. 


Pre  in  bogate  loc'are  unde  nu  se  afla  arhiereu,  acolo  facu  sabor  cliricii, 
ca  niste  ispravnici  ce  sint  arhiereului  lor ;  de-acia  socotesc  lucrul  acela 
de  carele  vor  sa  faca  afurisanie,  §i  a§a  dau  slobozie  sa  se  faca. 

Iara  pre  alocurea,  pre  unde  nu  e  nicecum  arhiereu,  acolo  se  socotea^te 
luerul  acela  de  socotitoriul  satelcJKj3.au  al  oraselor  al  aceluia  loc  sau  tinut, 
sau  de  preot  sau  de  duhovnic,  pentru  care  lucru  si  duhovnicii  socotitori 
de  locure  sa  chiama  §i  a^a  fac  §i  ei  afurisanie. 

Graiaste    §i    dumnezeescul    Zlatoust:    cind.se    afuriseaste    cre^tinul,   Zlatoust. 
zice,  atunce  bine  sa  $tii  ca  imbra^aza  pre  dinsul  satana.  Drept  aceaia 
trebuiaste  a  socoti  foarte  bine  de  lucrul  afurisaniei  carea  va  sa  se  faca 
asupra  crestinului,  de-acia  atunce  sa  se  afuriseasca.  . 


I 


'n 


K> 


. 


M 


PENTRU  CEI  AFURISITI,  PRE  CARI-I  AFURISEASTE  ARHIEREUL, 
IARA    DUPA  MOARTE    SE  AFLA  TRUPURILE   LOR   dAzlegate. 


?        V- 


j 


-\  / 


Pre  niste  oameni  ce-i  afurisi  pe  dreptate  cum  se  cade  si  pre  leage  Intrebare. 
arhiereul  lor,  ca  pe  ni§te  calcatori  de  dumnezeiasca  leage  §i  murira  afuri-  ■"* 
si$i,  iara  nu  vrura  sa  ia  ertaciune,  si-i  ingrupara,  iara  peste  pu^ina  vreame 
se  aflara  trupurile  lor  dazlegate  $i  daznodate  oase  de  oase.  0,  mare  minune  ! 
infricosat  lucru  iaste  acesta  adevarat  §i  minunat,  de  vreame  ce  pre  dinsii 
afurisi  arhiereul  pre  cale^  §i  cum  nu  se  aflara  trupurile  lor  intregi,  adeca 
nedazlegate  §i  intregi,  ca  §i  altor  afurisiji,  care  lucru  sa  veade  o  minune 
mare  si  groaznica.  Ca  domnul  nostru  Isus  Hristos  zice:  cite  veti  lega 
pre  pamint  legate  sint.  Tara  "de  aceasta  iaste  prea  minune  mare,  pentru 
cela  ce  sa  afurisi  pre  leage,  §i  dupa  moartea  lui  sa  i  se  afle  dazlegat 
trupul   §i   madularele. 

Ce  va  sa  fie  aceasta?  ' 

_  Sa  ^titi  de  aceasta  toti  oamenii  §i  sa  va  ingroziti  auzind  poveastea   Raspuns. 
acestuia  lucru   si  o   ascultati. 


m 


lela  ce  s-an  afuriqjt  pp  dreptate  cum  se  cade  si  pre  leage  de  arhiereul 
lui,  gi  dupa  moartea  se  afle  dazlegat,  acela  mai  multa  nadeajde  de  spasenie 
n-are  pentru  ca  calca  dumnezee^tile  inva^aturi  ^i  pentru  cace  nu  se 
.|itj^oarse  sa-s  vie  la  pocaameT  sa  ia  ertaciune  de  la  arhiereul  carele  1-au 
I  amrisrL  Pentr-aceaia  se  afla  dazlegat,  pentru  ca  unul  ca  acela  mai  mult 
n-are  nadeajde  sa  ia  ertaciune  pentru  ca  se-au  fa  cut  mostnean  nesfir- 
'§itei  munci  a  iadului.  Iara  ceia  ce  sa  afla  nedaztegati  gi  intTP.ffi  trnpnril 
lor,  aceia  cer  ertaciune  ca  sa  se  izbSveascST  de  in  legatura  afurisaniei;1 
ca  cum  se  afla  trupul  legat  pre  pamint,  asa  iaste  §i  sufletul  legat  §i  muncit 
in  minile  dracului,  iara  deaca  ia  trupul  ertaciune  §i  sa  dazleaga  de  afuri- 
sanie,  atunce  cu  putearea  lui  Dumnezeu  izbaveaste-se^i^suTreTul   de   in 

minile    dracului  si  ia  viata  da   yeani^    himina   fara    sftara,    n^ata    dmpt.il  or 

§i   bucurie   nespusa.  -■•         *~  r — — — — '~ 


Daslegarea 
dumnez&tyti* 
lor    dascali. 


a 


i 


- 


i 


* 


/ 


*■ 


. 


**. 


**;-  *s 


M 


mm* 


s 


t    ■ 


s 


m 


y 


94 


* 

1NDREPTAREA    LEGII 

PENTRU  MORTUL  CE  SA  VA  AFLA  1NTREG  TRUPUL  LUI  SI  PAR 

NEAVllVD  NEMICA. 


GLAVA    40. 


r    _ 


'    * 


•  : 


ll" 


m    Sa  stiti  si  de  aceasta  ca  insa  da  se  va  afla  in  rnormint  trup  intreg  si 

5 r  nLvind?nemica,  de  aceasta  iaste  socoteala  si  indmre  ca  sau  iaste 

afuri^sau  ba  ;  ce  insa  trebue  sa  scoata  trupul  acela  afarade  in  morimntul 

cda  ce  Ta^te    sa-1  bage  intr-alt  mormint  curat,  nou.  De-acia  deaca  va 

ScebD  vreamef  sa-1  caute  da  se  va  afla  dezlegat  acel  trup  intreg, 

de  Hne    iar&  da  se  va  afla  nadazlegat,  sa  sti^i  ca  xaste  afunsxt  sr  ceare 

sau    asteapta"    ertaciune,    ca    sa    se   izbaveasca    da     egarea    afunsaniei. 

A    a'-M       ■  IS  de  aceasta:  cind  se  afla  omul  afurisit  si  i  sa  citeaste  moht- 

Cauta  da  vm  *&  f^Lfnne  de  la  arbiereu  si  nu  se  topeaste  trupul  af urisitulm ,  adeca 

aiceal~  ^^S^^^X  "  sa  fiti  a^everiti  si  sa  ^i  ca 

nunat  p  te  in-  de  nu  _se ja ^        g  eaia  nu  se  t  te  mce  Sa  dazleaga  pma 

„o^,  -f^^  sau  A  plateasca  acea  ce  au  luat  fara  dreptate;  lar  deaca 

va  plati,  atunce  va  lua  ertaciune  si  se  va  dazlega. 

PENTRU    PREOTUL   CE-L  VA    OPRI  ARHIEREUL  LUI   DE  LITUR- 

GHIE,  IARA  EL  VA    iNDRAZNI  DE  VA   SLUM. 

GLAVA  41. 

Canonul  29  al  saborului  de  la  Carthaghen  graiaste  ca  pre  care  preot 
va  opri  de  liturghie  arhiereul  lui,  sau  pe  drept  sau  pe  nedrept  «,  pma  nu 
?fe  va  lua  seama  de  lucrul  lui,  el  va  mdrazn,  de  va  slu K£*»M «*£ 
ia  darul,  macara  de-au  fost  oprit  si  fara  de  Vina,  pentru  cace  ca  e  adins 
elus   s-au  facut    socoteala    judecatii  pentru  carea   vrea    sa    se   ,udece. 


Saborul  Car- 
thaghen, ca- 
non. 29. 


PENTRU 


•       ■  * 

CLIRICI  si  cAlugAri  de  vor  face  seat  SAU  1NSO- 

JURE    ASUPRA  ARHIEREULUI. 

GLAVA    42. 


Sabor.  4,  ca- 
non. 18. 

* 

Zonara. 


>v 


Valsamon. 


L-  W 


Math'eu 


\ 


X 


Canonul  18  al  patrulea  sabor  graiaste:  care  clirie  sau  calugar  se  va 
afla  sa  f  aca  sf at  sau  insotiire,  sau  sa  se  f  aca  ceata  asupra  armereului  lor 
san    a    saborului,    acelora    sa  h  se  ia  darul.  „  „ 

SftU  Sfatutea  ias'te  cind  nestine  asupra  ^.^J^l^™^ 
ceva,  sau  cinstea,  sau  viata,  sau  avutia,  sx  sa  jura  sa  ?n  cumva  sa  treaca 
de  intr-acea  tocmeala  a  sfatului  carea  au  tocmit,  pma  vor  face 
Sfatuire  sa  chiama  si  prietenia,  cind  o  face  omul  cu  jurammt^ 
Insotirea  iaste  cind  se-aduna  da  se  sfaiuesc  sa  faca  cutare  rau 
Iara  ceate  si  afara  de  sabor  sa  chiama  cind  se  va  afla  vreun  arhiereu 
inir-o  "n"  de  Jsale,  de-acia  i  sa  ia  darul  de  la  sabor,  xar^  el  nu  baga 
in  seam?  aceia,  c'e  slujaste.  De-acia  unii  se  osebesc  de  crestim  sa  se  due 
de  sluPc  si  citesc  deosebi,  iara  opreala  ce  1-au  opnt  arhxeren  nu  o  baga 
in   seama. 


" 


/v 


*  > 


■ 


, 


*  L 


i  . 


■ 


\  ^ 


. 


,'  m 


rt-*' 


. 


f  »■     4 


v  y  .:     > 


■''".V 


t 


r 


\  \ 


I 


me 


sau 


COAUTORI  §1  COMPLICI  (gl.  43-46)    -  95 

—  »  *  ^ 

PRAVILE   1MPArATE§TI 

PENTRU  CEIA  CE  INDEAMNA  §1  AJUTA  CUIVA,  SAU-L    SFATUESG 
SPRE    RAU,     SAU    ClND    VA    TRIMITE    PRE     ALTUL     SA     FACA 

VREO     RAUTATE. 

■ 

GLAVA    43,     Z  A  CI  ALA   1. 


Ce  folos  ar  avea  nestine  cind  sfatuiaste  pre  altcineva,  sau-i  ajuta 
-1  trimite  sa  faca  yreo  rautate? 


U 


il 


a 

* 


Zac.  1. 


Cind  va  indemna  nestine    pre  altulsi-1  intarita    de-1    minie,    sau-1  Zac.  2. 
Invata  sa  faca  vreo  rautate,  acela  se  chiama  sfatuitoriu  rautatii. 

Ajuta  nestine  cuiva  sa  faca  gresala  cind  da  bani,  sau 'oameni,  sau  Zac.  3. 
i,  sau  arme,  sau  scari  sa  fie  de  suit,  sau  alte  lucruri,  de  acea  treaba, 
pentru  sa  faca  gresala  cum  au  socotit.  Iara  mai  virtosu-i  ajuta  cind  mearge 
el  singur  cu  capul  sau  de  sa  impreuna  de  buna  voe  sa  faca  gresala  impreuna 
cu    celalalt.        * 


cai 


-•    4 


>.' 


Zac.  4., 


pedepsi  amindoi  intr-un  chip. 

Alta  iaste  cind  sfatuiaste  nestine  pre  altul  sa  faca  gresala  si  alta  Zac.  5. 
iaste  sa  trimita  sa  faca.  Pentru  cace  ca  cela  ce  sfatuiaste  el  socoteaste 
folosul  celuia  ce-1  sfatuiaste,  iara  cela  ce  trimite  sa  faca  gresala,  acela  soco- 
teaste numai  folosul  sau,  iara  nu  socoteaste  aceluia  ce-1  trimite.  Drept 
aceaia  judecatoriul  nu  se  cade  sa  socoteasca  cuvintele  cindu  sa  va  face 
vreo  gresala;  Cace  ca  cum  graiaste  cu  cuvintul  cela  ce  sfatuiaste,  asa 
graiaste  cu  cuvintul  si  cela  ce  trimite.  Iara  judecatoriului  sa  cade  sa  cerc'e- 
teaze  la  carele  au  ramas  folosul  si  dobinda  ce  au  venit  de  pre  aceaia  gresala, 
ca  sa  poata  inteleage  carele  iaste  adevarat  si  mai  intii  vinovat. 

Inea  mai  iaste  un  lucru  intre  sfatuitoriu  si  intre  trimitatori 


t    ' 


?i  intre  trimi^atonu,  pentru<^-'" 
c5  cela  ce  sfatuiaste  nu  ramine  datoriu  celuia  ,ce  1-au  sfatuit,  iar&  cela 
ce  trimite  pre  altul  sa  faca  gresala,  acela  ramine  datoriu  lui,  ce  sa  zice 
•,  celuia  ce-1  trimite, 

Mai  mare  lucru  iaste  sa  trimita  pre  cineva  sa  faca  gresala,  decit  sa-1 
sfatuesti  sa  faca. 

Pre  cela  ce-1  vor  cleveti  c-au  trimis  pre  altul  sa  faca  o  gresala,  iara 
el  de  va  arata  cum  nu  1-au  trimis,  ce  numai  ce  1-au  sfatuit  sa  faca  acel 
lucru,  acela  sa  fie  slobod  de  pira  ce  1-au  clevetit  intii  si  si  de  certare. 

Cela  ce  va  zice  cuiva  vreunui  priaten,  sa  uciga  pe  vreunul  ce  va  fi 
aminduror  vrajmasi,  atunce  sa  cade  sa  socoteasca  si  sa  cerceteaze  judeca- 
toriul acest  cuvint  ce-au  zis,  sa  afle  sfat  au  fost,  au  invatatura,  au  cuvint 
de  ascultare,  sa  faca  cum  i-au  zis,  si  f ara  de  voia  lui,  ce  sa  zice  sa-1  uciga.  - 
-  Carele  sa  cunoaste  intr-acesta  chip,  ca  de  sa  va  afla  acesta  ce  s-au 
indemnat  a  mearge  spre  ucidere,  cum  n-au  f acut  niceodata  ucidere  si 
nice  atunce  n-ar  fi  facut  de  nu  1-ar  fi  indemnat  acela,  atunce  sa  chiama 
ca  i-au  dat  invatatura,  ce  sa  zice  i-au  zis  pasa  de  ucide  pre  cutare  om,  el 
s-au  dus  si  1-au  ucis,  pre  cuvintul  acelui  om.  Iara  de  sa  va  afla  cum  el 
1-au  vrut  ucide  si  fara  de  zisa  si  indemnarea  aceluia,  atunce  acel  cuvint 
au  fost  numai  de  1-au  sfatuit.  Iara  de  va  fi  izvod,  cum  de  nu  i-au  vrut. 


r 


i\ 


** 


*r. 


■ 


^- 


& 


*^*. 


^ 


jv^rrr 


* 


t 


./*-. 


* . .  _> 


> 


* 


'* 


96 


1NDREPTAREA    LEUH. 


zice  acela  sau  1-au  vrut  ucide,  sau  ba,  atunce  judecatoriul  creade  ca  1-ar 
fi  ucis,  macara  de  nu  i-ar  fi  zis  nemica.  .  : 

Al  doilea  semn  pentru  sa  cunoasca  judecatoriul  pre  cela^Ce  1-au  trunks 
sa  uciga  pre  celalalt,  sa  vaza  oare  sfatuitu-1-au,  au  zisu-i-au,  sa  mearga 
sa-1  uciga  si  fara  voia  lui;  care  semn  iaste  acesta  pentru  sa  cerceteaze 
judecatoriul  si  sa  cunoasca  pre  eel  ucis,  caruia  au  fost  mai  mare  vrajmas. 
Gace  ca  deva  fi  fost  ucigatoriului,  atunce  acea  indemnare  au  fost  numai 
sf at :  iara  de  va  fi  fost  eel  ucis  mai  mare  vrajmas  celuia  ce  1-au  sf  atuit 
decii  celuia  ce  1-au  ucis,  atunce  acea  indemnare  au  fost  ^va*atu™>  ™™ 
.am  zis  mai  sus,  ce  sa  zice :  asculta  tu  cum  zic  eu  si  fa  cum  to  ™valu'  Pa*a 
de-1  ucide  fara  voia  ta,  eu  voiu  de  seama.  Aeeasta  se  chiama  mvatatura 
si  pre  aeeasta  invajatura  au  mers  de  1-au  ucis.  -. 

Cind  nu  vaputea  judecatoriul  sa  cunoasca  intr-alt  chip  mai  adeyarat 
de  acea  indemnare,  sf atuire  au  fost  au  invatatura,  atunce  va  munci  pre 
sfatuitoriul  sa  spue  cu  adevarat  si  sa-1  intreabe,  sfatuitu-1-au,  au  invata- 
tu-l-au  sa  faca  acea  gresala.         .. 


* 


■ 


.J 


■    ■ 


*     - 


/■"'*  ;  I.  •• 


- 


CE    PEDEPSA    VOR     LUA    CEIA    CE    SFATUESC    SPRE   RAU 

SA  FACA  CINEVA. 

GLAVA    44. 


i         4 


-Zac,  1 


Zac.  2, 


^ 


Zac.  3. 


■ 


V/ 


Zac.  4. 


,Zac.  5. 


■'<* 


Zac.  6. 


*  * 


Zac.  1. 


pi 


Cela  ce  va  sfatui  pre  altuIaA  faca  vreo  gresala,  acela  sa  va  pedepsi 
feu  aceaia  pedepsa  cum  sa  va  pedepsi  si  cela  ce  va  face  grefala 

Cine  va  indemna  sau  va  invata  sau  va  sfatui  pre  altul  sa  faca  vreun 
'    lucru  rau  si  vreo  gresala,  acela  sa  va  pedepsi  ca  si  eel  vinovat  ce  va  face 

^"ceia  ce  va  arata  cuiva  Mosul  si  dobinda  ce  va  avea  deaca  va  face 
vreo  gresala  si  de-1  va  sfatui  acela  si  va  face  gresala,  acela  ce  1-au  sfatuit 
se  chiama  sfatuitoriu  spre  raotate  si  se  va  pedepsi  cum  am  zis. 

Cela  ce  va  lauda  vreun  lucru  rau  si  cu  gresala  iara  nestine  auzind 
sa  va  rani  la  inema  si  nu  sa  va  lasa  pina  nu-1  va  face  acel  lucru,  acesta 
sa  chiama  sveatnic  rau  si  se  va  pedepsi  cum  scrie  si  mai  sus.     j,        .        _ 

Cind  va  grai  nestine  catra  altul  si  va  spune  cuiva  sa  faca  o  rautate 
si  acela-i  va  raspunde  de-i  va  zice:  bine  va  fi  asa  sa  faci,  si  sa  nu  zabo- 
Vesti,  ce  sa  faci  acest  lucru,  atunce .  acela  ce-1  sf atuiaste  spre  rau  sa  se 
pedepseasca  ca  si  cela  ce  va  face  acea  gresala.. 

Cind  va  zice  nestine,  altuia  ce  va  vrea  sa  uciga  pre  cineva:  de  veri 
vrea  sa-1  ucizi,  ucide-1,  acela  nu  sa  chiama  sfatuitoriu  rau,  nice  sa  va 
pedepsi  de  vreame  ce  nu  i-au  zis  ucide-1,  ce  i-au  zis:  de  ver  vrea  sa-1  ucizi, 
ucide-1.  lata  ca  nu-1  indeamna,  ce-1  lasa  in  voia  lui.  ^     J 

Ceia  ce  vor  f i  intr-un  gind  cu  ceia  ce  vor  face  gresala,  aceia  sa  se 
pedepseasca  to ^i  cu  o  pedeapsa,  si  ceia  ce  n-au  facut  ca  |i  cei  ce  au  tacut 
'  Lea  au  fost  intr-una  toti.  §i  aeeasta  va  fa  cind  va  fi  si  gresala  mare 
cum  se-ara  zice  cind  ar  hicleni  domniia,  sau  locul  unde  lacuiaste  sau  alt 
lucru  ca  acesta ;  iara  de  va  f i  lucru  mai  pu^in,  atunce  de  acea  gresala 
nu  se  va  pedepsi  cela  ce  nu  face  ca  cela  ce  face  gresala. 


V 


ft* 


.:-     ^ 


■ 


•i 


■ 


- 


i 


■ 


▼  ■ 


>  * 


f  -' 


«f+    - 


. 


I 


■&K 


/ 


*    s 


COAUTORI  §1  COMPLICI  (gl.  43-46) 


97 


<  < 


Cela  ce  va  da  niscare  lucruri  de  carele  vor  trebui  celuia  ce  va  sa  faca 
vreo  gresala,  acela  se  va  pedepsi  tocma  ca  si  cela  ce-au  facut  gresala, 
on  mica,  on  mare.  T 

Cela  ce  va  sfatui  pre  altul  sa  faca  vreo  gresala,  acela  nu  va  lua  numai 

aceaia  pedeapsa  ce  sa  va  da  vinovatului,  ce  inca  va  plati  si  pagubele  toate 

ce  va  pagubi  si  va  piarde  cela  ce-au  pajit  rau;  si  aceasta  va  fi  cind  se 

vor    face    aceale    pagube    tot  pentru    acea    gresala    ce    s-au    facut    cu 
sfatui  lui. 

Cela  ce  va  sfatui  pre  altul  sau-1  Va  indemna  sa  fure,  acela  se  va  pedepsi 
ca  un  fur ;  insa  cu  adevarat  cind  n-ara  fi  furat  f urul  fara  de  sfatui  si  i ndem- 
narea  lui.  Iara  da  se  va  afla  cum  acel  fur  au  fost  invajat  si  de  alta  data 
sa  fure,  atunce  cela  ce-1  va  fi  sfatuit  nu  se  va  pedepsi. 
.  Cela  ce  va  sfatui  pre  altul  sa  faca  furtisag,  acela  sa  fie  datoriu  acel 
lucru  ce^s-au  furat  sa-1  dea  sau  sa-1  plateasca  stapinului  al  cui  au  fost, 
macara  de  nu  1-ara  fi  furat  el,  ce  numai  pentru  cace  au  sfatuit  sa  se  faca 
acel  furtisag.  Aicea  se  cade  judecatoriului  sa  socoteasca  de-lvafi  sfatuit 
acel  sfeatnic,  ce  sa  zice,  sa  fure  numai  o  suta  de  talere,  iara  el  va  fura 
doaa  sute ;  si  deaca  va  fi  asa,  atunce  sfeatnicul  nu  va  plati  mai  mult 
de  acea  suta  de  talere  stapinului  ai  cui  vor  fi  fost  banii,  ce  pre  cita  seama 
se  va  afla  ca  1-au  sfatuit.  - 

Cind  va  sfatui  nestine  pre  altul  sa  faca  vreo  gresala,  si  el  nu  va  face 
atunces  curind,  ce  va  lasa  de  va  treace  vreame  multa  pina  va  veni  vreame 
de  va  face  acel  lucru,  atunce  tot  intr-un  chip  sa  vor  pedepsi  sfeatnicul 
cu   furul. 

Cuvintele  ceale  de  sfat,  acealea  mai  mult  se  graesc  spre  bine  decit 
spre  rau.  ^i  aceasta  se  va  face  si  se  va  creade,  cind  intre  sfatuitori  si  intre 
paguba|i  nu  va  fi  fost  nice  o  vrajba  mai  denainte  vreame,  pentru  cace  ca 
de  vor  fi  avut  mai  de  mult  adins  eis  vrajba,  atunce  cuvintele  ceale  de  sfat 
mai  mult  sa  vor  socoti  spre  rau  decit  spre  bine. 

Cela  ce  va  sfatui  pre  altul  sa  faca  vreo  gresala  si  gresala  sa  nu  sa 
faca,  atunce  sfeatnicul  nu  se  va  pedepsi.  ^i  aceasta  va  fi  cind  gresala  va 
fi  micsoara;  iara  de  va  fi  gresala  mare,  cum  se-ara  zice,  de  hiclesug  si  de 
stricaciune  spre  tara  sau  spre  domnie,  atunce  sfeatnicul  se  va  pedepsi 
tocma  ca  si  cind  se-ara  fi  facut  acel  lueru-desavirsit,  si  se  va  pedepsi  ca 
si  cela  ce  ara  fi  facut  acea  gresala.  y  : 

Cela  ce  va  sfatui  pre  altul  sa  faca  vreo  gresala,  iar  apoi  se  va  cai  ce-au 
facut  si-s  va  intoarce  sfatui  intr-alt  chip,  acela  nu  se  va  pedepsi.  Iara 
asa  nu  va  putea  fi  numai  cu  atita,  ce  trebuiaste  sa-1  sfatuiasca  alt  sfat 
impotriva  celuia  dentii.  De-acia  nice  atita  nu  ajunge,  ce  trebue  sa  adeve- 
reaze  acel  sf eatnic  cum  nu  va  face  acel  om  pre  sfatui  lui  cum  1-au  fost 
sfatuit  intii.  De-acia  de.  nu  va  putea  sa-1  faca  sa  se  paraseasca  de-acel 
sfat  ce  1-au  sfatuit  intii,  atunce  se  cade  sa  marturiseasca  de  ia\a,  sa  auza 
mul^i,  hiclensugul  ce  au  vrut  sa  faca.  §i  inca  riu  va  fi  destul,  nice  de  i-ar 
zice  fereaste-te  de  cutare  lucru  sa  nu-1  faci,  ca  vei  paji  rau,  ce  dup-aceaia 
trebue  sa  spue  si  omului  celuia  6e  va  sa-i  faca  rau  ?i  sa-1  pagubeasca  si 
sa-i  spue  anume  si  omul  si  numele  lui,  sa  se  pazeasca  de  dinsul.  De-acia 
deaca  va  face  aceastea  toate  ce-am  zis  mai  sus,  atunce  nu  se  va  pedepsi 
sfeatnicul,  macar  de-ara  si   face  celalalt    gresala   carea  1-au  fost  sfatuit. 

7-o.  1201  - 


Zac.  8. 


Zac.  9. 


f    fl 


Zac.  10 


■  ! 
t 

t 
t 


* 


Zac.  11 


^f 


\  1 


Zac.  12, 


1 


Zac.  13. 


Zac.  14. 


o 


Zac.  15. 


-  \ 


#. 


>     * 


■     j     '   -.n 


. 


* 


98 


INDREPTAREA    LEGII 


t  t 


*       v 


; 


a .' 


N: 


-  :** 


P* 


i 


■* 


Zac.  16. 


Zac.  17, 


Zac.  18. 


'.  Zac.  19. 


'    T 


Zac.  20. 


Zac.  1. 


Zac.  2. 


t    - 


i! 

11 


Zctc*  3. 


-  \ 


Zac.  4. 


Zac.  5. 


Zac.  1 


Jela  ce  va  da  invatatura  si  va  zice  cuiva  sa  taca  cutare  gresaia,  iar« 
tceaia  va  zice  sa  nu  faca,  iara  el  tot  va  face,  acela  sa  se  pedepseasca 
i  el  singur,  iara  cela  ce.l-au  fost  trimis  intii  sa  nu  se  pedepseasca. 


Iara  de  nu  va  zice  vreunele  de  aceastea  ceam  zis  si  se  va  face  si  gresala, 
atunce  se  va  pedepsi  ca  si  cela  ce  va  face  gresala.  ■ 

Cela  ce  va  da  invatatura  si  va  zice  cuiva  sa  faca  cutare  gresala,  iara 

dup-aceaia 

numai  el  s.„e— ,  _,,,  ...  ,  , 

Si  la  acesta  lucru  nu  mai  trebuesc  alte  peaepse.   .  .  .    w 

Cela  ce  va  sfatui  pre  altul  sa  se  invrajbeasca  cu  cineva,  iara  acela 
se  va  indemna  dentru  sine,  si  va  mearge  sa-1  uciga,  atunce  sfeatnicul 
nu  se  va  pedepsi  ca  un  ucigatoriu,  ce  se  va  pedepsi  dupa  cum  va  ii  voia 

iudecatoriului.  .....  _   ■.'-.'     .    w     ,  ■-, 

Cela  ce  va  sfatui  pre  nestine  sa  uciga  pre  Costantm,  iara  el  va  ucide. 

pre  loan,  atunce  sfeatnicul  nu  se  va  pedepsi  ca  un  ucigatoriu.       .. 

Cela  ce  va  sfatui  pre  altul  sa  faca . vreo, gresala,  iara  el  va  face  gresala 
dupa  cum  1-au  invatat,  si  de  se-ara  prileji  sa-1  rarte  judecatonul  sa.  nu-1 
pedepseasca  pentru  acea  gresala,  atunce  nice  sfeatnicul  nu  se  va  pedepsi. 

Cela  ce  va  sfatui  pre  altul  sa  uciga  pre  nestine,  iara  el  nu-1  va  numai 
ucide,  ce  inca  dentii-1  va  munci,  ce  sa  zice-i  va  taia  nasul,  sau-i  va  scoate 
ochii,  sau  intr-alt  chip  il  va  sluti,  dup-aceaia-1  va  si  ornori,  atunce  sfeat- 
nicul nu  se  va  pedepsi, intr-un  chip  cu  vinovatul,  cace  ca  vinovatului 
se  cade  sa  se  pedepseasca  cu  o  moarte  cumphta  iara  sfeatmcului  numai 

ce-i  vor  taia  capul. 

SEAMNELE    CU    CARELE  S A  CUNOASTE    VINOVATUL,  DE    VA    FI 
GRESIT  DUPA   SFATUL   §1  AJUTQRIUL  CE-I  VA  FI    DAT 


SFEATNICUL. 
-.'.'■  .  •    G'LAVA    45.     • 

*■        .  .  '  -  '     '    ' 

Intii  semn  iaste  cum  vinovatul  au  vrut  face  acea  gresala  si  fara  de 
sfatui  ce  i-au  dat,  cind  va  fi  ingrozindu-1  pre  cela  ce  1-au  yatamat  inca 
mai  nainte  dece-au  facut  gresala.     .   ■  -  ^*. 

Al  doile  semn,  cum  nu  iaste  facuta  gresala  cu  sfatui  nemanui,  ce 
singur  vinovatul  va  fi  facut  den  voia  lui,  ales  cind  va  frfost  mai  nainte 
de  sfat  sa  fie  avut  amindoi  vrajba,  ucigatorml  si  cu  eel  ucis.  ,   •  t 

'    Al  treilea  semn  iaste  cum  1-ar  fi  ucis  si  fara  de  sfatui  nescui,  cind  va 
fi  fost  gatind  arme  mai  nainte  de  sfatuire.  .        w:    .     . 

Al  patrulea  semn  iaste,  cind  mainte  de  sfat  va  zicecatra  cineva; 
eu  voiu  sa  ucig  pre  cutarele  si  nu  poate  fi  intr-alt  chip.  ^ 

Al  cineilea  semn  iaste  cind  va  face  gresala  tirziu,  trecmd  multa  vrearne 
dupa  ce  1-au  fost  sfatuit,  pentru  ca  atunce  arata,  cum  au  facut  el  gresala, 
iara  nu  pre  indemnarea  sf eatnicului,  ce  den  smgura  voia  lui. 

CE  PEDEPSA   VOB  XUA   CEIA   CE   AJUTORESC  PRE   ALTUL 

SA'FACA  GRESALA.    ,.        ..  s   ? 

•    GLAVA  46..  ■  \-~    .■      ■ 

Cela  ce  va  da  altuia  arme,  sau  cai,  sau  bani  pentru  sa  mearga  sa  uciga 
pre  altul,  sau  de  va  da  scari  sau  funi  pentru  sa  faca  vreun  furtisag,  acela  se 
va  pedepsi  ca  un  ucigatoriu  si  ca  un  fur,  pentru  ca  se  chiama  sotie  cu  dinsn. 


/- 


\ 


■ 


' 


-. 


■ 


4 


v 


* 


.    t 
4 


.,-•' 


COAUTORI  §1  COMPLICI  (gl.  43-46) 


99 


: 


\ 


I  •     — 


'  §i  aceasta  va  fi  cind  va  da  aceastea  ajutatoriul,  stiind  cum  le  trebuesc  Zac. 
aceia  oameni  sa  faca  lucru  rau;  iara  de  va  da  aceale  lucruri  pentru  alte 
tocmeale  bune,  iara  acela  le  Va  trebui  spre  alte  lucruri  reale,  atunce  sfeat- 
nicul  nu  se  va  pedepsi  ca  eel  vinovat..  Iara  mai  de  multe  ori  creade  judeca- 
toriul  cum  aceale  dichise  se-au  dat  pentru  alte  trebi,  iara  nu  sa  faca  lucruri 
ca  acealea  reale.       )    ■  v  ..  -  .  , 

§i  aceasta  se  face  de  pururea,  la  toate  tocmealele.  .  Zac. 

Cela  ce-§    va  zaloji  casa  lui  la  om  ucigatoriu  pentru  sa  pue  ucigas  Zac. 
acolo  sa  pazeasca  pe  vrajmasul  lui  cind  va  treace,  iara  el  sa  iasa  inainte-i 
sa-1  uciga,  acela  se  va  pedepsi  ca  fi  un  ucigatoriu. 

Cela  ce  va  petreace  pre  cela  ce  va  mearge  sa  uciga  pre  cineva,  sau  Zac. 
sa  faca  alta  raotate  §i-l  va  petreace  pentru  sa  nu-1  invaluiasca  cineva 
mergind  pre  cale,  acela  sa  se  pedepseasca  ca  si  eel  vinovat;  insa  cind  se 
va  afla  de  fata,  la  acel.  loe  unda- se  va  face  acea  gresala,  sau  cind  va  fi 
friers  in  deadins  pentru  acesta  lucru.  Iara  de-1  va  petreace  ca  un  priaten 
§i  mergind  se  va  prileji  intr-acea  gresala,  atunce  nu  se  va  pedepsi;  iar 
de-1  va  petreace  pentru  sa  faca  acea  gresala,  si  cind  se  va  fi  facut  nu  se 
va  fi  prilejit  acolea  de  fata,  atunce  iara  nu  se  va  pedepsi.  Cajudecatoriul 
mai  creade  cum  sa  nu-1  fie  petrecut  pentru  aceaia  gresala,  ce  mai  mult 
pentru  prietesugul;  insa  de  nu  vor  fi  §i  alte  seamne  ca  acealea  sa  faca 
pre  judecatoriul  sa  creaza  cum  pentru  gresala  1-au  petrecut.  _ 

Cela  ce  va  arata  casa"  sau  laca^ul  cuiva,  unde  se  va  fi  ascuns  vrajmasul  %ae- 
cuiva,  ca  sa  mearga  sa-1  uciga,  sau  va  strajui  cind  va  veni  vrajmasul         * 
lui  sa-1  uciga,  acela  sa  se  pedepseasca  tocma   ca  si  eel  vinovat.  $i  aceasta 
va  fi  cind  ucigStoriul   n-ar  fi  ucis  pre  nimenea  de  nu  i-ar  fi  aratat  acela 
casa  sau  de  n-ara  fi  strajuit;  pentru  cSce  ca  de  vreame  ce    ara  fi  $i  fara  } 
de  aceasta  facut  aceasta,  gresala,  cela  ce  i-au  aratat  casa  sau  va  fi  strajuit, 
atunce  acela  nu  se  va  pedepsi  ca  acel  ucigatoriu,   ce  mai    putin,    dupa 
voia    judecatoriului.  ■ 

Cela  ce  va  tinea  pre  nestine  cu  cuvinte  §i-l  va  zabovi  ca  pentru  sa  Zac. 
vie  mai  curind  vrajmasul  lui  sa-1  uciga,  acela  sa  se  pedepseasca  ca  §i 
ucigatoriul.  Iara  cindu-1  va  zabovi  cu  cuvinte,  sau  cu  alte  mestersuguri 
pina-i  va  curvi  altul  cu  muiarea,  acela  se  va  pedepsi  ca  §i  un  preacurvariu ;  ' 
intr-acesta  chip  §i  la  alte  gresale.  $i  aceasta  se  va  face  cind  se  va  afla 
ca  1-au  zabovit  cu  cuvintele  lui  jntr-adins  ;  iara  de-1  va'  fi  zabovit  cu  cuvinte 
fara  nice  ,o  in^elaciune  $i  se  va  prileji  atunce  de  va  nemeri  vrajmasul 
asupra  lui  si-1  va  ucide,  atunce  acela  nu  se  va  pedepsi  nicecum. 

Cela  ce  va  pazi  hainele  celuia  ce  se  va  duce  sa  uciga,  pina  va  veni,  Zac. 
acela  sa  se  pedepseasca  ca  si  ucigatoriul. 

Cela  ce  va  duce  niscare  car^i  vreunui  om,  fiind  trimis  de  altul,  pentru  Zac. 
sa  faca  vreo  raotate,  si  de  va  sti  si  acela  ce  poarta  cartile  de  acel  lucru  ce 
vor  sa  faca,  atunce  acela  se  va  pedepsi  ca  fi  eel  vinovat.  v 

Atunce  se  va  pedepsi  cela  ce  va  ajuta  la  vreo  gresala  cu  aceasta  Zac. 
pedepsa  cu  carea  se  va  pedepsi  §i  vinovatul,  cind  ajutoriul  ce  va  da  iaste 
vina  aceii  gresale.  Pentru   ca  des-ar  fi  putut  face  acea  gresala  si  fara  de  - 
ajutoriul  aceluia,  atunce  ajutatoriul  nu   s-ara  pedepsi  cu  pedepsa  vinova- 
tului,  ce  numai  mai  pu|in.  Pentru  ca  de  va  fi  mai  micfoara,  se  va  pedepsi 
mai  putin,  iara  de  va  fi  vina  ce  va  da  lucru  mare  si   cap,  far'de    carea 


2. 


s 


< 


3. 
4. 


5. 


6. 


t       - 


\    *    * 


r  * 


7. 


\ 


v  '■•.•  .. 


8. 


9. 


10. 


100 


INDRKPTAREA    LEGH 


# 


\  Zac.  11. 


/ 


n-ara  fi  putut  s&  se  faca  acea  grefala,  atunce  se  va  pedepsi  tocma  ca  si 

eel  vinovat.  /  • 

Nu  se  cade  ne§tine  sa  sminteasca  sa  nu  se  faca  gresala,  nice  sa  spue 
celuia  ce  vor  sa-i  faca  nevoe,  nice  s&  spue  in  cearta  pentru  cela  ce  vor 
sa-i  faca  paguba.  Iara  de-ar  putea  sa  §i  sminteasca  sa  nu  se  faca  acea 
gresala  numai  cu  un  glas,  poate,  ce  sa  zice,  numai  de-ara  striga ;  iara 
inci  cind  ara  sminti  sa  nu  se  faca  acea  gresala,  atunce  arS  fi.  si  de  binele 


r 

■ 


i 


«& 


Zac.  12 


lui;  iara  de  nu  o  va  sminti,  se  va  pedepsi. 
StSpinul  si  tatal  si  domnul  §i  vladica,  li 


t  + 


V[ 


f  T 


K  1 


se  cade  in  tot  chipul  sa  nevo- 
iasca  sa  striee  fieee  gresala,  sa  nu  se  cumva  faca,  cind  vor  inteleage  ca  vor 
sa  faca  vreunii  de  in  cei  mai  mici,  cumu-i  feciorul  sau  sluga  sau  calugarul. 
Asijderea  iara  si  calugarul  si  sluga  fi  feciorul  si  naimitul,  li  se  cade  cind 
vor  inteleage  ca  va  sa  faca  cineva  vreo  gresala  si  vreo  raotate  asupra  vla- 
dicai  sau  a  domnului  sau  asupra  tataluf  sau  a  stapinului,  sa  spue  sa  se 
sminteasca,  sa  nu  se  faca  sau  sa-1  sminteasca  si  ei  singuri,  ori  in  ce  chip 
vor  putea,  sa  nevoiasca  pentru  sa  nu  faca  fie^cine  dupa  voia  lui.  $i  cind 
va  fti  vreunul  de  acestea  ce  am  zis  mai  sus,  ca  va  sa  se  faca  vreo  gresala 
si  de  nu  va  spune,  atunce  se  va  certa  dupa  voia  judecatoriului. 

PENTRU    CLIRICUL    DE    VA    INJUR  A    PE    ARHIEREUL    LUI,    SAU 
PRE   POPA   SAU   DIACONUL;    SI   MIREANUL  DE   VA    INJURA   PE 

PREOTUL    SAU-L   VA   BATE. 


;  i 


Apostolii,  ca- 
non. 55.  §i  56, 


Intrebare. 


Zonara. 


Rdspuns. 


Postnicul, 


,  GL  A  V  A    47. 

Canonul  55  al  sfintilor  apostoli  graiafte:  care  cliric  va  injura  sau  va 
mustra  pe  arhiereul  lui,  pre  acela  sS-1  scoaja  de  in  cinste,  cace  eft  nu  se-au 
dat  nemanui  voe  sa  injure  pre  stapinu-s5u.  ^ 

Iara  care  cliric  va  injura  pe  preot  sau  pre  diacon,  sa-1  afuriseasca. 

Dara  pentru  ce  zic  aceaste  canoane:  cine  va  injura  pe  arhiereu,  sa 
i  se  ia  darul,  iara  cine  va  injura  pe  preot  sau  pre  diacon,  sa  se  afuriseasca? 

Arhiereul  iaste  in  locul  lui  Hristos  si  capul  trupului  besearicii  si 
cinstea  lui  iaste  mai  nalta  si  mai  harnica  decit  a  preotilor  fi  a  diaconilor, 
ca  acestea  de  la  arhiereu  iau  daruL  ^  .. A 

Pentru  aceaia  carele  injura  pe  arhiereu  i  sa  ia  darul,  iara  carele  injura 
pe  preot  sau  pre  diacon  numai  ce  sa  afuriseaste.  Pentru  ca  arhiereul  iaste 
capul,  iara  preotii  si  diaconii  sint  miinile  si  picioarele  trupului,  iara  trupul 
iaste    beseareca    lui    Hristos.  ^f 

Iara  care  mirean  va  injura  pe  preot  pe  dreptate  sau  pe  nedreptate, 
pre  acela  sa-1  canoneasca  un  an,  iara  de-1  va  bate  cu  lemn  sau  fara  da 
lemn,  sa-1  canoneasca  3  ani,  macara  da-i  va  erta  preotul  §i  vina;  iar& 
intr-alt  loc  zice  sa  i  se  tae  mina. 


\ 


i  - 


1 


• 


j 


<Zac.  l.> 


PENTRU    CEIA    CE    VOR    SUDUI    PRE    JUDECATORIUL    SAU    PRE 

OAMENII      CEI      DOMNESTI.  ^ 

^  —  * 

-    GL  A  V  A    48. 

■  H.  * 

Cela  ce  va  sudui  sau  va  ucide  pe  vreun  judecatoriu,  sau  pe  vreo 
sluga  a  judecatoriului,  pre  care-1  va  fi  trimis  judecatoriul  sa  faca  vreo 


t 


y 


—  - 


-'-. 


I 

i  ■ 
9 


*  ^ 


/ 


I 


SUDUIRE    MARE  (gl.  47-50) 


101 


Zac.  4. 


Zac.  5, 


slujba,  iar  ne§tine-l  va  invalui  §i  nu-I  va  lasa  sa  imple  slujba  dupa  inva^a- 
tura  mai  marelui  sau,  aceasta  gre^ala  iaste  ca  §i  cind  ar  fi  suduit  pre 
domnie. 

Cela  ce  va  sudui  sau  va  face  vreo  nevoe  oamenilor  celor  domne§ti,  Zac.  2, 
acela  face  gre^aia  ca  §i  cum  ar  sudui  pre  domnu-sau,  dupa   cumu-i  scris 
mai   sus.  -  .-'/.-. 

Cela  ce  nu  se  ya  pleca  supt  invajatura  judecatoriului,   acela   face  Zac.  3. 
gresala  ca  cum  ar  fi  suduit  pre   domnie. 

Tot  omul  iaste  datoriu  sa  spue  judecatoriului  pre  cela  ce  nu  va  sa 
asculte  de  dinsul  si  de  invatatura  lui  cumu-1  va  judeca. 
•  Cela  ce  se  va  sfatui  sa  uciga  pe  yreun  diregatoriu  de  la  vreun  tirg 
si  de  nu  va  fi  apucat  sa  faca  moarte,  aceia  sa  nu  se  pedepseasca  ca  cela 
ce  suduiaste  domnia,  ce  numai  sa  i  se  tae  capul.  Iara  da  se  va  sfatui  sa 
hicleneasca,  sau  sa  uciga  pre  singur  domnul  aceii  tari,  macara  de  nu  va 
fi  facut  acel  yielesug,  iara  asa  sa  se  pedepseasca  ca  unul  de  ceia  ce-au 
suduit   domnia. 

Cela  ce  va  sudui  pre  omul  eel  domnesc  sau  intr-alt  chip  de-1  va  vatama,  Zac.  6. 
nefiind  in  slujba  domnului,  acela  nu  se  va  pedepsi  ca  un  mustratoriu  de 
domnie.  Aceasta  sa  in^eleage  cum  aceasta  vrajba  ce  s-au  apucat  cu  acel 
om  domnesc  nu  s-au  apucat  de  cind  au  fost  cu  slujba  domneasca,  ce-au 
fost  mai  de  mult  inyrajbiti;  drept  aceaia  1-au  suduit.  Iara  de  sa  va  afla 
cum  sa  fie  invrajbi^i  de  cind  au  imblat  cu  slujba  domneasca  si  atunce 
nu  1-au  putut  sudui,  temindu-se  da  pedepsire,  iara  dup-aceaia  1-au  aflat 
singur  fara  de  slujba,  deci  1-au  mustrat  sau  1-au  vatamat  intr-alt  chipr 
atunce  iaras  ca  un  mustratoriu  de  domnie  se  va  pedepsi.    x 

Da  se  va  prileji  vreun  om  domnesc  sa  imble  cu  slujba  si  de  sa  va  Zac.  7. 
lega  de  altul  drept,  vrind  sa-1  vatame,  iara  acela  nu  se  va  da,  ce-1  va  lovi, 
si  i  se  va  prileji  moarte,, atunce  acela  ce  «-au  sprijenit  viata  sa  nu  aiba 
nici  o  pedepsire,  ce  sa  fie  un  om  mort.  ' 

Cela  ce  va  sudui  sau  va  vatama  pe  vreun  judecatoriu,  insa  nu  pentru  Zac.  8. 
cace  doara  nu  i-au  placut  cumva  judecatoriul  lui,  ce  pentru  vreo  vrajba 
ce-au  fost  avind  ei  adins  eis ,  acela  nu  se  va  pedepsi  ca  un  suduitoriu 
de  domnie,  ce  cu  adevarat  mai  mult  se  va  pedepsi  pentru  aceasta 
sudalma  sau  vatamare  a  judecatoriului,  decit  pre  altul  ce  n-ara  fi  iude- 
catoriu. 

Oamenii  cei  domnesti  inca  de  sa  vor  prileji  sa  fie  zglobivi  si  vor 
face  asupreale  si  vor  impresura  saracii  fara  de  stirea  domniei',  pre 
unii  ca  aceia  cine-i  va  sudui  acela  nu  se  va  pedepsi  ca  un  suduitoriu  de 
domnie.  -■''-.■.■, 

Cela  ce  nu  va  asculta  de  invatatura  judecatoriului,  insa  nu  de  cuvintul  Zac.  10, 
lui,  ce  cind  ya  mina  pre  o  sluga  de-i  va  zice,  acela  sa  nu  se  pedepseasca 
ca  un  suduitoriu  de   domnie. 

Cela  ce  va  porni  tot  narodul  sau  orasul  asupra  judecatoriului  sa-1 
scoata  dentr-acel  loc  de  la  acel  scaun,  sau  macara  de-ara  fi  si  alt  om  dom- 
nesc cind  va  face  aceasta,  pentru  cacexva  fi  si  judecatoriul  un  madulariu 
rau,  atunce  omul  eel  domnesc  nu  se  va  pedepsi  ca  un  mustratoriu  de 
domnie ;  iara  de  va  face  aceasta  pentru  alta  vina,  atunce  ca  un  suduitoriu 
de  domnie  sa  se  pedepseasca.  - 


t 


i  ui 


^ 
^ 


c 


i 


\ 


—    -v 


Zac.  9. 


s 


Zac.  11 


- 


(  -T 


P» 


*    .&    ^v 


■V     ' 


^Al.^ 


*■»-'«*« 


„  -^.^- 


r-T^- 


I' 


I 

- 

I 


(I 

■ 


•■ 


*-  4  ■ 


L    *J 


»$ 


Zac.  1. 


^>  4 


Zao.  2. 


Zac.  -3. 


•t  M 


Zac.  4, 


Zac.  5. 


Zac.  6, 


Zac.  7. 


Zac.  8. 


.  o 


Zac.  P. 


Zac.  2. 


Zac.  2, 


102 


1NDREPTAREA  .LEGII 


D 


PENTRU  CEl A  CE  VOR  SUDUI  SAU  VOR  VATAMA  SOUL 


GLAVA    49. 


.- 


Simeon 
neanul. 


Cela  ce  va  sudui  solii  carii  merg  de  la  o  domnie  la  alta,  sau  intr-alt 
chip  de-i  va  vatama,  acela  denafara  de  pedepsirea  ce  dau  pravilele  ceale 
mirenesti,  atunce  sa  se  afuriseasca  dupa  pravila  besearicn.  . 

Cela  ce  va  injura  sau  va  vatama  pre  soli,  acela  laste  ca  si  furul  ce 

fura  besearica.  -";.<       .,  j     ;' 

Cela  ce  va  sminti  solii  de  pre  cale  vnnd,  sau  de  le  va  lua  cartile  ce 
aduc,  acela  iaste  adevarat  suduitoriu  de  domnie,  mai  virtos  cmd  va  lace 
aceasta  pentru  sa  faca  rusine  domnu-sau,  sau  pentru  sa  cunoasca  den 
carti  taina  acelui  domn;  iara  de  va  face  pentru  sa-i  stnce  cinstea  lui, 
sau'  si  intr-alt  chip  pentru  alta  dobinda,  atunce  nu  se  va  pedepsi  ca  un 
suduitoriu  de  domnie,  ce  cu  alte  pedepse  mari  impotriva  acestora. 

Carele  va  sudui  sau  va  vatama  pre  soli  pentru  vreo  vrajba  ce  vor 
fi  avut  ei  adins  eisi,  iara  nu  pentru  sa  faca  necinste  domnului  celuia  ce 
i-au  trimis,  mca  si  atunce  ca  un  suduitoriu  de  domnie  sa  va  pedepsi. 

Cela  ce  va  sudui  sau  va  vatama  pre  solii  cei  urgisiti,  acela  cum  ar 
sudui  pre  domnie,  asa  sa  se  pedepseasca.  ..  .    „    ,, 

Solul  deaca-s  va  da  soliia  si-i  vor  da  raspunsul  si-i  vor  da  si  cartile, 
si  de  nu  va  purceade  ce  se  va  zabovi  intr-acel  loc,  de-1  va  sudui  sau-1  va 
vatama  cineva,  atunce  acela  nu  se  va  pedepsi  ca  Un  suduitoriu  de  domnie. 

Cela  ce  va'  sudui  sau  va  vatama  pre  sol  cace  nu  va  fi  imblat  intr-acea 
;     *  solie  cu  credinta  si  cu  cinste  cuni  se  cade,  acela  iara  nu  se  va  pedepsi 

ca  un  suduitoriu  de  donnie.  .-."■•.  w    ■ 

.-         Cela  ce  va  sudui  sau  va  vatama  pe  vreun  sol  si  nu-1  va  sti  ca  iaste 
sol,  acela  sa  nu  se  pedepseasca  ca  un  suduitoriu  de  domnie. 

Cela  ce  va  fura  bani  sau  alt  lucru  de  la  un  judecatorm  ce  iaste  intr-un 
oras,  acela  sa  nu  se  pedepseasca  ca  un  suduitoriu  de  domnie. 

PENTRU  CEIA  CE  VOR  SUDUI  PRE  MAI  MARII  LOR,  CE  SA  ZICE 

PRE    BOIARL 

GLAVA    50.     y  r 

*  *  i  * 

Cela  ce  va  sluji  la  un  boiaren,  si  de-1  va  hicleni  cu  ceva,  sau-1  va  sudui, 
sau  intr-alt  chip  de-1  va  vatama,  acela  sa  se  pedepseasca  ca  un  suduitoriu 

de  domnie.  ,.      ■     .        .         . '  .",-   i 

Cela  ce  va  jura  cuiva  sa-i   slujasca   cu  credinta  si  mai  apoi,  de-1  va 

-sudui,  acela  face  gresala  cum  ara  sudui  pre  domn. 

L  4 

PENTRU  ARHIEREUL  DE  VA  FACE  LITURGHIE   SIN GUR. 

i 

GLAVA    51. 

Solu-  Arhiereul  de  va  face  liturghie  singur,  fara  preot  |i  fara  diacon,  nu 

se  apara,  cace  ca  el  iaste  izvorul  sfintiei  preotiei  si  el  da  acel  dar  altera, 
pre  in  duhul  sfint,  desi  slujesc.  Iara  pentru  cinstea  si  infrimsetarea  si 
podoaba  arhieriei  trebuiaste  sa  aiba  preoti  si  diaconi  cace  cmd  slujaste 
arhiereul  cu  dinsii  ar  duce  chipul  lui  Hristos  cu  ucemcn  lui. 


* 


I. 


X 


* ' 


*-  >• 


i- 


^ 


\n . . 


i 


^1 


. 


/ 


V 


v^ 


H 


I 


'I 

a. 


• 


\ 


> 


/. 


r^ 


ORlNDUIELI  BISERICE$TI  (gl.  51-^86) 


103 


1       » 


Iara  de  nu  se  vor  afla  preoti  multi  si  diaconi,  incai  1  preot  si  1  diacon 
sa  nu,  lipseasca,  si  mai  virtos  cind  face  hirotonie;  ca  fara  preot  si  fara 
diacorij  nu  poate  sluji  sa  faca  hirotonie,  nice  poate  sa  facS  nice  diacori, 
nice  preot. 


Valsamon. 


,iV 


I 


t 


PENTRU     ODE  JDIILE     ARHIERESTI     CU    CARELE     SE     iMBRACA 
ARHIEREUL    CiND    SLUJASTE,    CE    tRTCHIPUESC    UNA    SI    ALTA. 

".      •  •  •  ■       •         '.  ...-■■.       ■;-■      .  ■,-.,. 

GLAVA    52.-     .  .-,•', 

■  ^-         - 

^H  Stihariul  carele  iaste  albu  mehipuiaste  stralucirea  dumnezae^tii 
lumirii,  iara  riurile  care  le  are  iaste  singele  si  apa  carele  cursera  de  in 
dumnezaiasca   coasta   a   domnului. 

Iara  epitrahilul  iaste  in  chipul  pinzii,  adeca  a  pomesealnicului  cu 
carele  legara  pe  Hristos  de  grumazi  §i-l  tragea  legat  sa-1  rastigneasca. 

Iara  poasul  carele  sa  incinge  iaste  buna  frimsetare  carea  veni  Hristos, 
carele  iaste  incins   cu  putearea  dumnezairii. 

Iara  rucavi^ele  sint  legaturile  cu  carele-1  legara  de  mini  cindu-1  dusera 
la  arhiereul  Caiafa.  .  ~         . 

Iara  bedernita  iaste  pinza  cu  carea  stearse  Hristos  picioarele  uceni- 
cilor,  cind  le  spala  picioarele  la  o  moveiiie  a  joi  mari. 

Sacosul  iaste  pla^ca  cu  carea  puftara  pe  Hristos  la  groaznecile  patime 
ale  lui  §i-§  batea  joe  da  dinsul. 

*,  Iara  golpiul  carele  iaste  tot  cu  cruci  (carele  sa  chiama  polistavrion, 
ce  sa  zice  multe  cruci) ;  acela  inchipuia^te  slava  a  toata  lumea  §i  putearea 
cinstitei  cruci  pentru  care  cruce  se-au  biruit  si  se  biruiaste  in  tot  ceasul 
marele  vrajmasul  nostru  si  luptatoriul  de  crestini  diavol. 

Iara  omoforul  carele  pune  arhiereul,  acela  inchipuiafte  oaia  cea 
pierduta,  pentru  care  veni  domnul  sa  o  ia,  pre  carea  o  ratacise  marele  lup, 
diavolul,  si  o  scoase  de  in  staul,  iara  Hristos  aflindu  o  luo  §io  puse  la  umar 
§i  o  duse  de  o  puse  in  staul,  de  unde  au  fost,  ce  sa  zice  pre  Adam  in  rai. 
De-acia  omoforul  are  §i  cruci,  in  chipul  crucii  carea  purta  Hristos  la  umar 
cindu-1  judeca  Pilat  sa-1  uastigneasca. 

Iara  toiagul  inchipuiaste  trestia  cu  carea  scrise  spasenia  neamului 
omenesc.  • 

§i  intr-alt  chip,  sa  zice,  toiagul  sa  chiama  §i  toiag  de  pastorie  cu 
carele  paste  turma  lui  Hristos.-. 

PENTRU  CE  SA  CHIAMA'  PATRIARHUL  BOGONOSET,  SI  CE  INCHI- 
PUIASTE    MANTIA    LUI,     LEASPEZILE,     RlURILE,     CAPASUL      §1 

TUNDEREA    CAPULUI    §1    LUMINA.  ^ 

GLAVA    53. 

Arhiereul  iaste  bogonoset  pentru  ca  iaste  imbracat  cu  darul  duhului 
sfint.  Drept  aceaia  da  tuturor  cre^tinilor  intru  toate  sfinlfiile,  ce  sa  zice 
tocmeale  si  rinduiale,  sau  arhiereii,  preotii  si  altele,  iara  imbracamintea 
arhiereului    aceastea    inchipuesc.  - 


..r*.    ;•  :■- 


'         '   1 

% 

* 

Pentru  stiha-               I 

riu.                             1 

1 

Pentru  epitrd-                1 

Ml.      .  • 

Pentru    poas.     ■  _  * 

* 

Pentru    ruca- 

vifa. 

F 'ota.  Pentru                   1 

bederni}&.            '* '       | 

Pentru  wcos.        *       j 

Pentru  golpiu.           . . .  j 

* 

* 

"  1 

*                             1 

Pentru    omo- 

for.       -     '    '         '         \ 

..    1 

.     1 

*   ^                                                                            u 

Pentru   toiag. 

,/ 


s    r 


-  - 


■^ 


f     - 


y 


V 


a  ■  > 


-      7— ^  — 


»*IV  <  "*» 


S 


X 


104 


INDREPTAREA    LEGII 


v 

1; 


: 


t 


. 


Pentru  .man- 
tie. 


Pentru  leaspe- 
zile de  la  man- 
tie. 


Pentru  riuri, 


Pentru  capas. 

Pentru  tunde- 
rea  capuluu 

— 

Psalm.  20. 

Pentru  irichi- 

rie. 

*  svea§nicul, 

iar    <t>rechi- 
riainchipuia§- 

te  sfinta  troi- 
ka. 


Mantia  inchipuiaste  darul  eel  acoperit,  earele  au  venit  de  la  Dumnezeu 
la  dtnsul  de-1  sfinji  §i-l  acoperi,  cum  si  serie  ca  tot  darul  dephn  de  sus 
iaste,  earele  se  pogoara  de  la  tatal  cu  lumina;  si  acel  darcuprinde  tot 
trupul  arhiereului,  cum  se  arata  si  mantia  de  aeoapere  pre  dinsul.  j 

Leaspezile  ceale  mari  si  ceale  mici  acealea  araduc  chipul  legn  vechi 
si  ceii  noao  ca  un  sol  a  doao  legi,  in  chipul  lui  Hristos.  ^ 

Iara  leaspezile  ceale  de  jos,  mici,  ce  sint  alaturea  poalelor  lui,  incni- 
puesc  leage  veachea,  ce  se  zice  a  lui  Moisi. 

Iara  ceale  de  la  piept,  acealea  inchipuesc  sfmta   evanghehe,  adeca 

leagea    noao.  '         .  ,  ,     .    .  .„.    r  J 

-         De-acia  mai  inchipuesc  aceaste  leaspezi,  insa  ceale  de  jos  up-kHA*  c-bH'k 

aaKOHa1),  adeca  trecu  umbra  legii;    iara    ceale    da    pre    piept  eap(A)th 
npHiui(A>uH2),  adeca  bunatatea  veni.  /~  ■  . 

IarS  riurile  carile  sint  la  mantie  albe  si  rosn,  cei  albi  albeata  inchipuia- 
ste inomemrea,  adeca  trupul  nostru  earele  purta  domnul  pentru  a  noastra 
spasenie,  iara  rusala  inchipuiaste  dumnezairea;  ca  sfinta  senptura  pre 
dumnezaire  o  chiama  foe.  De-acia  aceastea  riuri  ce  sint  la  mantie  inchipuesc 
s-alta  cace  se  obrasaste  cuvmtul  biruitoriului  nostru  Hristos  pre  arnierei, 
ca  pe  niste  invatatori  adeveri^i  ai  besearicii  lui  Hristos,  cum  am  zice: 
pentru  ca  cineva  creade  intru  mine,  riuri  vor  izvori  de  in  matele  lui  ape 

vii,  ce  sa  zice  darul  sfintului  duh.  ;  '    , -.     .     j      v  x 

Iara   capasul,   ratunzirea   si   obrasenia  imprejur,   inchipuiaste  obra- 
senia  darului  sfintului  duh,  care  umbreaste  creastetul  lui.    ■  y 

'        Iara  tunderea  carea  se  tunde  arhiereul  si  face  cununa  in  cap  inchi- 
puiaste cununa  cea  de  spini,  carea  pusera  lui  Hristos  la  mfncosatele 

patime   ale   lui.  .'    .    .      ,  ,  •  -   j~      •„  ♦„: 

Iara  a  preotului  inchipuiaste:  pus-ai  in  capul  lui  cununa  da  pietn 

SCUmiara  tracheariile*,  adeca  lumina  f  acliei  carea  iaste  la  dinsul,  inchipuiaste 
darul  arhieresc  carele-1  da  pre  la  crestini,  la  preoji  si  miream.  Care  iumma 
inchipuiaste  pe  Hristos  si  pre  dumnezaestii  apostoh,  cam  apostoh  se-au 
chemat  lumina  lumii.  §i  pentru  cace  iaste  arhiereul  urmatorm  lui  Hristos 
si  apostolilor,  pentru  aceaia  aprind  facln  naintea  arhiereului. 

S  *  - 

PENTRU    NUMELE    LUI   ISUS   HRISTOS,    UNDE   IASTE    SEMNATU 

INTRU   SFlNTUL  TRUP   AL   ARHIEREULUI    SI   CE    INCHIPUIASTE 

ClND    BLAGOSLOVEASTE    CU    AMlNDOAO    MllNILE    LUI. 

*  *  ' 


GLAVA    54. 


V 


• 

Intrebare. 


Deaca  vreame  ce  am  zis  mai  sus  ca  arhiereul  iaste  bogonoset  si  |ine 
scaunul  lui  Dumnezeu  aicea  pre  pamint  si  cealea  ce  poarta  inchipuesc 
dumnezairea  a  domnului  si  Dumnezaului  nostru  Isus  Hristos.  Dara 
numele  Isus  Hristos  unde  iaste  scris  sa-1  arate  pre  sfintul  lui  trup,  deaca 
vreame  ce  iaste  arhiereul  chipul  lui  Hristos?  •  .         .  '  ..       , 

Asculta  pentru  aceasta  si  vezi  mai  jos  poveastealui  cezice  de  dinsul. 

!)  „Trecut-a  umbra  legii". 
a)  „Bun5tatea  a  venit". 


fc 


L 


! 


.  : 


I 


t 


■ 
i 


. 


* 


■  .    I 


! 


■ 


i 


i 


<     -w 


X 


>. 


*. 


ORlNDUIELI  BISERICE§TI  (gl.  51-86) 


105 


"t     ^  * 


%r 


i 


I 

:  *  ■ 

! 


V 


I 


\ 


i 


rAspunsul   protopopului  de  la  NAPPLIA  CHIR   NICOLAE,  i' -  m 

PREOTUL  AL  LUI  MALAXU,  CARELE  AXJ  FOST  FOARTE  llVJELEPT* 

lr  Ins&  deagetui  al  doilea  al  minii  dreapte  carele  iaste  impreuna  cu  Cautaaiceade 
al  treilea  §i  sta  drept,  iara  eel  de-al  treilea  pujin  cam  plecat,  arata  pe  vezi. 
lucru  §i  inchipuia^te  pre  Isus,  insa  eel  de-al  doilea  carele  sta  drept  se 
chiama  I,  iara  al  treilea  deaget  carele  face  chip  pu^inel  cam  plecat,  acela 
sa  chiama  S:  iata,  a§a  e  numelelui:  IS.  Iara  deagetui  eel  de  intii,  carele 
iaste  impreunat  cu  al  patrulea  deaget  §i  sta  eel  mare  de  intii  pre  dinsul, 
inchipuesc  aceale  doao  stihia  lui  H,  caci  ca  sint  incruei§ate ;  iara  al  cincilea 
deaget,  carele  iaste  si  acela  putinel  plecat,  acela  inchipuiaste  S ;  ca  deaca 
vreame  ce  deagetui  eel  de  intii  cu  al  patrulea  sa  chaima  H,  iata  ca  si  eel 
de-a  cincea  iaste  S.  Drept  aceaia  aceale  trei  deagete  inchipuesc  H  S.  $i 
cum  am  scris  mai  sus,  ca  al  doilea  cu  al  treilea  sa  chiama  Isus,  asijderea 
deagetui  eel  de  intii  cu  eel  de-a  patra  si  cu  eel  de-a  cincea  sa  chiama  Hris-  • 

tos.  lata  ca  e  scris  numele  lui  Isus  Hristos  intru  sfinta  mina  a  arhiereului. 
$i  cum  au  dat  Hristos  darul  §i  blagoslovenia  ucenicilor,  a$a  §i  arhiereul 
o   da   preotilor. 

N  §i    cind  vrea  sa  se  inalte  la  ceriu,  atunce  blagoslovi  pre  ucenicii  lui   Gherman   !fa- 

cu  amindoao  miinile  sale,  cum  graia^te  durnnezaiasca  §i  sfinta  evanghelie:    rigradeanuU 

.    ridica-^s  miinile  sale  §i-i  blagoslovL  Dece  si  arhiereul,  cind  blagoslovea^te 

oamenii  domnului  cu  amind6ao  miinile,  atunc^  raduce  chipul  marelui  Luca,  glava 
arhiereului  sau,  domnului  nostru  Isus  Hristos,  carele  blagoslovi  pre  uce-  24,  Zac.  114. 
nicii    sai,    cum    am    zis. 


•i 

: 
1 
i 


.  h 


( 


- 


t 


i 


PENTRU  ARHIEREU    SAU  PREOT,  DA  SE  VOR  SCHIMNICI,  SAU 
•  UNDE    SE    VOR   TUNDE    FArA    DE    VOE. 

GLAVA    55.  . 

'  t 

Canonul  al  doilea  al  saborului  de  in  beseareca  lui  Dumnezeu,  Sofia, 
graiaste:  care  arhiereu  se  va  schimnici  iase  de  in  parintescul  si  invata- 
toreasca  rinduiala  si  mearge  in  rindul  fiiului  si  al  ucenicului,  §i  mai  mult 
nu  obladuiaste,  nice  in  scaun  §ade,  nice  pastorea^te,  numai  ce-1  pastoresc 
al^ii  pre  dinsul;  cace  ca  se-au  facut  tatal  fiiu  §i  dascalul  ucenic  si  stapinul 
sluga.  Drept  aceaia  zise  acest  sfint  sabor,  ca  arhiereul  carele  face  aceasta 
^i  sa  schimniceaste,  sa  fie  acela  gol  de  arhierie  de  tot. 

Iara  ieromonahul  da  se  va  schimnici,  nu  se  parasea^te  de  preo^ia 
lui,  ce  iara  slujaste  liturghie,  cace  ca  n-are  rinduiala  arhiereasca,  ca  arhie- 
reul. Pentru  aceaia  acest  canon  al  acestui  sfint  sabor.  zice:  deaca  va  lua 
dumnezeiasca  $i  ingereasca  schimnicie,  nu  se  apara  a  nu  sluji  liturghie* 

Iara  arhiereul,  da  se  va  lasa  de  vladicie  in  sila  lui,  sau  preotul,  porun- 
cesc  sfintele  pravile  sa  nu  se  bage  in  seama  acea  lasare  atunce  si  nice  o 
adeverire    sa    n-aiba. 

Iara  sfintul  patriarh  de  la  Tarigrad,  chir  Mihail,  cu  sfintul  lui  sabor 
au  poruncit  §i  au  lasat:  tunderea,  zice,  carea  se  face  in  sila,  iaste  ca  §i 
cind  nu  se-ar  fi  facut  niceodata,  a$a  au  socotit.        , 


*  i 


De    la    sfinta 
besearica  So- 

■i 

fia. 


Pentru     iero* 
monah. 


A  dumnezeeq- 
tilor  dascali. 

Mihail  patri- 

■  i    ■ ' ' 

arh. 


-r--* v 


---* 


*-*™,T     *  ,—   vsc^^s. 


-> 


X 


*  * 


k 


106 


♦  -  v — 

1NDREPTAREA    LEGII 


Armeno^wl. 


Zri. 


Graiaste  si  Armenopul:  cite  sint  da  se  fac  da  sila,  acealea  nu  se  baga 

m  SD^pt  aceaia,  tot  lucrul  carele  se  face  cu  da  sila,  saude  frica,  sau 
de  alta  protivnicie,  acela  n-are  nice  o  putere,  nice  adevarare,  nice  sa 
baga  in   seama. 


■ 


,    ■ 


> 


PENTRU  PREOTUL  CARELE  SE  VA AFLA  IN  PACATE  SI  OAMENII 
SA  FUGA  DE  LA  DiNSUL;  SI  PENTRU  SA  NU  OSlNDEASCA  MIREA- 
NUL  PRE  POPA;    SI  PENTRU   SA  NU    OSlNDEASCA  NESTINE;  SI 

PENTRU  CINSTEA  PREOTILOR. 


»■ 


MatheL 


I:     ' 


Zlatoust. 


i  i 


! .  n 


4 


;f  * 


I! 


11 


Cor<inteni>, 
zac.  149. 

Marele  Atha- 

nasie. 


De  va  grai  nestine  pentru  arhiereul  sau  pentru  preot,  -  ca  au  facut 
si  fac  care  p&cate  sint  mai  reale,  aceluia,  pina  nu  se  ya  face  cu  deadinsul  ^ 
ispita  si  intrebare  de  saborul  arhieresc  si  sa-i  la  darul,  pma  atunce  sa  nu 
se  intoarca,  nice  sa  fuga  niminea  de  la  priceastenia  lui,  adeca  de  la  litur- 
ghie  si  de  la  slujba  lui  si  de  la  alte  lucrure  bisencesti.  ^ 

vi       Graiaste  si  dumnezaescul  loan  Zlatoust:  multi  preo^ijiini,  pacjTffl. 
**aduc  daru'r.e,  adeca  slujesc  si  nu  se  sfiasteJ^Jinjii^iiTnne/.eu,  fifi  duhu  ■ 
s%t  sfinl^te^iian^e  carele  sint  nainte ;  si  insa  agnetu    se  face  trupu 
donTnulm  B"detopoS5u  se  face  Cinstitul  singe  al  domnului,  dupa  glasul 
mintuitorului :  luati  de  mincati,   ca  acesta  e  trupul  mieu;  si  beaji    de 
intr-insul  toti,  ca  acesta  iaste  singele  mieu    al  legn  noao. 

hd  m^le  Athanasie  graiaste:  de  veisti  pe  preot  adevarat  ca 
curvTaste  sau  lace  alt  pacat,  sa  nu-|i  intorci  darul  adeca  prescunle  de  la 
dinsul,  nice  sa-tosindesti  ca  e  pacatos,  cace  ca  acealea  prescuri  nu  le  duci 
htn?lui  Dumnezeu,  bine  ca  iaste  nedastoinic  §i  pacatos  lara  prescunle-  i, 
adeca  leturghia  ta  pentru  dinsul  se  sue  la  cenu,  mra  elu-s  va  lua  plata 
pacatelor  lui  in  zioa  judecajn. 
$    Nu   se  cade,   nici   se   cuvine,   nice   e 

pTmeot,  ma"cara  de-ar  fi  popa  si  pacato„,  „5„Qtol0 

numai  s*  te  departezi  de  dinsul  10  impistreale : Jn^^a^de^n^a^e 
r^tului.  iara  taina  inemiijui_  nu  o  jtim.  Drept  aceaia  trebuiaste  sa 
f^TTofe^^  iaste  drept,  maeara  pacatosfv 

cTsi  ei  au  judecatoriu  drept,  cum  vor  face,  sa  le  plateasca  fiescaruia  plata 
t  groaznica  zi  a  judecatii.  §i  carii  osindeau  pe  preoti  aceia  sa  se  cano- 
neafca  foarte  tare'si  greu,  cum  va  parea  sau  va  socoti  arhiereul  sau  duhov-  / 

Zri  ^^tara  asa  adevarat:  vai  de  preotul  ce  slujaste  nedastoinic,  ca  de  nu 

.^va  lepada  sa  lase  preotia,  acela  se  face  mostnean  nesfirsitei  munci  cu 

■  r\draCTine-ti  mintea  dreapta  si  cu  tot  sufletul  (tu,  o,  crestine)  intru  cresti- 
IZr  KejTLr^T ,i  oiZte^te  cu  cinste  pre  muma  ta,  beseanca,  carea 
*""*•  te-ai  nSIut  pre  in  duhul  sfint,  adeca  pe  in  dumnezeescul  botez ;  si  pe 

.  ce  au  tocmeala  ingereasca,  ca  sa  fii  cinstit  de  Dumnezeu ;  cace  ca  cinstea 
-         preoVor  la  Hristos  se  socoteaste,  ca  si  oamenii  imparatulm  pentru  dinsul 


Nichita     Ser- 
roneanul. 


. 


0 


! 


: 


#  » 


v> 


/ 


.a 


%$  \  ©Sfe  ^°  ^^  ^ 


^ 


3^M? 


■j 


fift52&M,/H^q 


/  ■ 


ORlNDUIELI  BISERICE§tl  (gi.  51-86) 


/ 


^  w . 


107.  * 


sa  cinstesc,  asat  trebuife  sa  se  cinsteasca  si  preotii  pentru  Hristos;  iara 
ci^i  nu  cinstesc  preotii,  aceia  minie  pe  Hristos,  de-acia  §i  sfintia  sa  se 
sfiiaste   si  se  minie  pre   dinsii.  .  > 

Graiaste  si  Antioh  Pandecta:  episcopii,  zice,  sa  cinsteasca  pe  preotii  Antioh    Pan- 
lor-ca.  pe  ni§te  slugi  ai  lui  Hristos  §i  ca  pe  ni^te  oameni  be  au  tocmeala  decta. 
ingereasca.  ■'      .    ;.  V  .    * 

■:;■..:•■  .  ,l  .     •    .        ■•'.-' 

PENTRU  CARTEA  £AU  ZAPISUL  ARHIEREULUI ;  SI  DUPA  MOARTE 

UNDE   SA  I   SE  DEA  HAINELE   SAU  UNEALTELE. 


' 


\ 


s 


GLSVVA    57. 


■ 


/Cite  auavut  arhiereul  mai  nainte,  pina  nn  intrase  la  rinduiala  arhie-   Armenopul. 
riei,  acealea  le  da  unde-i  iaste  voia  si  le  imparte  la  ipoarte  §i  intru  viata 
lui^  iara  cite  au  facut  deaca  s-au  pus  arhiereu,  acealea  sint  ale  bisearicii, 
ad'eca  ale  episcopiei  sau  ale  mitropoliei,  si  pre  acealea  nu  face  zapis.  Iara 
v-fle  sa  va  fi  timplat  sa  ia  niscare  lucrure  de  la  parin^ii  lui,  sau  de  la  unchi,         -         • 


v    sau  de  la  surori,  sau  de  la  frati,  sau  §i  de  la  alta  rudenie,  aceastea  la 
dinsii  se  impart  si  iaste  volnic  sa  le  faca  ce  i-e  voia. 

Iara  hrisovul  al  de  pumrea  pomenitului  imparat  loan  Duca  graiaste: 
dupa  moartea  arhiereului,  zice,  sa  nu  rapeasca  nimenile  unealtele  lui, 
orice  se-ara  afla,  ce  numai  naintea  a  tot  clirosul  sa  le  ia  iconomul  (adeca 
ispravnicul  casii)  pr§  zapis  sau  cu  scrisoare,  pina  va  veni  alt  arhiereu 
sa  le  ia  de  la  dinsul. 


Imparatul 
loan  Duca. 


-> 


* 


a  ^ 


v       PENTRU    VlRSTA    HIROTONIEI    PREOTILOR,     SI    CARE    PACATE 

apArA  DE  PREOTIE. 

1  t  ■  L  I  —  *    . 

GLAVA    58. 

■  • 

ft* 

Canonul  14  al  saselui  sabor  graiaste:  cind  va  sa  se  faca  cineva  preot, 
trebue  acela  sa  fie  de  30  de  ani,  iara  diaconul  de  25  §i  ipodiaconul  de 

20,  iara  citetul  de  18.  \ 

Iara  pacatele  carele  apara  de  preotie   sint  aceastea: 

De-1  va  strica  alt  copil,  sau  el  copil  fiind  va  strica  pre  alt  copil. 

Sau  va  curvi  cu  muiare,  sau  cu  voinic,  sau  cu  dobitoc. 

Sau  cu  fameaia-s  afara  de  fire. 

Sau  de  nu-i  va  fi  fost  fameaia  fata  cind  o  au  luat. 

Sau  va  fi  fost  logodit  cu  alta,  sau  fameaia  lui  cu  altul. 

Sau  va  fi  a  doa  nunta. 

Sau  mai  nainte  de  cununie  au  stricat  pre  logodita  lui.  \ 

Sau  --au  curvit  muiarea  lui.  r 

Sau  au  facut  ucidere  da  nevoie  sau  de  voe. 

Sau  iaste  fur,  sa  fie  furat  de  in  sfintele  jertavnicului,  sau  alte  lucrure 
de  la  altcineva.  /         - 

Sau  sa  fie  vrajitor,  sa  faca  vraji.     -  #  ,"        v 

Sau  saleage  barbatul  cu  muiarea  sa  nu  se  impreune. 


1 

loan 

Postni-            1 

cul. 

H 

! 


j 


t« 


*  Tl      .  "    — 


^-: 


j 


-** 


y>  -* 


v**> 


■VV*- 


\ 


1 


:  'v 


**■• 


-    v.      —     --^-„ -*-  -<-*■■■■ 


: 


/ 


> 


Zrt. 


Marele 
lie. 

Vezi, 


Vasi- 


108 


f  4 


1NDREPTAREA   LEGII 


Sauseva  fi  lepadat  vreodata  de  Hristos. 

Sau  va  fi  jurat  strimb. 

Sau  va  fi  facut  alt  pacat  de  moarte.  .     w      ',  . 

'  O,  arhiereul  lui  Hristos,  sa  nu  indraznesti  sa-1  hirotone§ti  preot, 
ca  vei  arde  si  tu  si  el;  de-acia  aminduror  va  se  la  darul,  dupa  judicata 
dumnezaestii  legi.  Drept  aeeaia  fereaste  dtu-Ji  e  puterea,  si  mai  virtos 
ca  sa  nu  mostenesti  veacinicul  foe,  ca  dai  preojia  nedastpimcilor. 

Iara  deaca  se  va  face  cineva  preot  si  va  cadea  ve  intru  unele  de 
intr-aceastea,  i  se  ia  darul  preotlei.de  tot,  dupa  canonul  51  al  marelui 
Vasile,  iara  a  se  pricestui  cindu-i  va  fi  voia  nu  se  apara. 

Iara  de  va  fi  f ost  nestine  cocon  mic  si  s-au  amestecat  cu  altul  in 


v 


■ 


Ca«Ja  da  vest. 


deplin,  sa  tie  intrat  maamanui  m  put«"  «vp-^ — >  — .  „^llt 

intr-insul,  sa  nu  se  faca  preot,  bine  ca  de-au  fost  si  copil  si  n-au  eunoscut 
pacatul,  iara  cace  i  s-au  spart  vasul,  se-au  facut  net reabnic  sr  fara de 
folos  preotiei,  drept  aeeaia,  trupul  lui  nu  poate  sa  se  faca  sa  fie  de  lu ba 
preotiei ;  de-acia  si  copilul,  ce  sa  zice,  la  alt  copil  de-s  va  baga  madulanul, 
iar  se  apara  da  preotie. 


< 


< 


* 


■' 


PENTRU     PODOABA     PREOTEASCA     CE     1NCHIPU1ASTE. 


GLAVA    59. 


- 


Podoaba  preotului  pentru  aeeaia  iaste  rosie  sau  mohonta  dupa 
graiul  prorocului  (carele  face  pre  ingerii  sai  duhure  si  slugile  sale  foe 
arzatoriu).  Iaste  si  pentru  aceasta,  ca  plasca  rosie,  adeca  cu  plasca  imbra- 
cara  pe  Hristos  la  patimele  lui.  Asijderea  si  preotn,  cind  smt  imbraca^i 
cu  podoaba  preotiei,  atunce  arata  ca  sint  slugi  si  ostasi  marelui  arhiereului 
sau,  lui  Hristos,  imparatului  da  vecie  si  araduc  preotn .  seraf imilor,  ca 
tin  dumnezeescul  si  simtitoriul  carburie  Hristos  intru  sfintul  jertavnic. 
Si  cum  au  luat  serafimul  odinioara  eel  carbune  da^l  deade  Isaiei,  asa  si 
preotii,  cu  lingura  cereasca  piine,  sfintul  trup  si  singele  domnului  nostru 
•  Ls  Hristos  si-1  dau  oamenilor.  Iara  diaconii  araduc  in  chipul  mgenlor. 

4 

t  * 

♦  *  ■ 

PENTRU  PREOT    CARELE   VA   SLUM   SI   NU   SE   VA  PRICESTUI 
-     •   '  ■*  DUMNEZEESTILOR  TAINI. 


Apostoli,    ca- 
non, 50. 


GLAVA    60. 

■ 
C 

'  i 

Canonul  al  optulea  al  sfintilor  apostoli  porunceaste:  care  episcop  sau 
Preot~sIu-ofIaTo-n  facind  liturghie  si  nu  se  va  pricestui  dumnezeestilor 
taini,  acela  sa-si  spue  vina  cace  nu  s-au  pricestuit;  de-acia  de  va  spune 
drepi,  nu"se~pedepseaste,  iara  de  nu  va  vrea  sa  spue,  sa  se  canoneasca, 
adeca  sa  fie  lipsit  de  preotie  citava  vreame,  pina-s  va  plmge  gresa  a,  cace 
ca  da  vina  oamenilor  de  zic  pentru  dinsul  cace  au  lasat  sfintele  iaste 
pacatos,  pentr-aceaia  nu  va  sa   se  price§tuiasca. 


■       ' 


I 


■ 


■ 


■ 


V  ' 


\ 


r^- 


f. 


/. 


II 


cV> 


V*l 


% 


■ 


ORlNDUIELI  BISERICE^TI  (gl.  51-86) 


109 


i 

if 


j 


PENTRU  CELA   CE   VA   SA   SE    PREOTEASCA    MAI   NAINTE    PlNA 

NU    IA    FAMEAE. 


.  v 


GLA.VA    61. 


Canonul  26  al  sfin^ilor  apostoli  graiaste:  carele  va  sa  se  preoteasca 
neinsurat,  ce  sa  zice  sa  nu  ia  fameae,  acela  trebue  sa  se  intrebe  de  va 
putea  sa-s  tie  injeleptia  intreaga,  adeca  sa  petreaca  cu  curajie.  Pre  unul 
ca  acela  sa-1  suf ere  si  sa-1  hirotoneasca ;  iara  de  nu  va  putea  sa  se 
tie  in  curatie,  intii  sa-s  ia  fameae,  fata  pre ,  leage.  De-acia  atunce  dupa 
nunta  sa  i  se  faca  si  hirotonia  pre  rind,  adeca  citej,  ipodiacon,  diacon 
si  preot. 

Dupa  hirotonie  nu  se-au  dat  altui.  nemanui  a  se  insura,  fara  numai  Zri. 
citejilor  si  cintare^ilor.  •  - 


Apostoli,    ca- 
non. 26. 


;n 


': 


, 


PENTRU   PREOTUL  CE  VA  AVEA  VRAJBA   CU   CINEVA   §1  DE    VA 

vArsa  In  zioa  ce  va  face  liturghte. 


GLAVA    62. 


•  Preotul  cu  vrajba  de  va  sluji  liturghie,  acela  sa  fie  desart  de  liturghie   Nichifor  Tari- 

zile  7,  ca_  graiaste  Eysevie:  vai_de  popa  cela  ce  va  a vea  vrajba  cu  cineva  gradeanul 
si  va  slyjl  mai  namte  pina  nu    se   va    impaca    si   va    da    blagoslqvenie 
oamenilor.  <   '    —       ■       •      ■— — -■  .*~  , 

Graiaste  si  dumnezaescul  Zlatoust :  preotul  aajjcatoriu  aminte  de  Zlatoust 
rau,  acela  mciodata  nu  duce  lui  Dumnezeu  jertva  curata  si  de  va  fi  avind 
raotate  la  inema  lui,  iara  dragoste  curata  sa  n-aiba,  acela  ce  slujba  slujaste  ? 
$i  ce  iaste  cind  ziceMH(p)KKcfc(1w)1).  §i  pentru  ce  roaga  pre  Dumnezeu  pentru 
spasema  lui  si  a  oamenilor,  cace  ca  unul  ca  acela  indrazneala  la  Dumnezeu 
n-are  ,  cace  ca  e  calcatoriu  de  ihva^aturile  lui.  Drept  aceaia,  se  va  intoarce 
Dumnezeu  de  jartya  lui,  ca  si  de  a  lui  Gain,  carele-i  era  pizma  pe  frate-sau. 
Unul  ca  acela  sa-si  aduca  aminte  ce  porunci  domnul:  ,da-ti  vei  aduce  darul 
la  jertavnic,  zice  (adeca  prescurile-ti),  si  acolo-J  vei  aduce  aminte  ca 
fratele  tau  crestinul  are  ceva  catra  tine,  atunce  pas  intii  da  te  impaca 
cu  fratele  tau  si  atunce-^i  du  darul  tau  lui  Dumnezeu.  Drept  aceaia,  si 
tu  nu  treace  porunca  si  invatatura  biruitoriului,  ca  sa  nu  te  osindesti, 
sa  te  faci  striin  de  slava  lui. 

i 

— —■  Iara  care  preot  va  face  liturghie  si  sa  nu  faca  pace  mai  nainte  cu  cela  Zri 
|  ce  s-au   invrajbit,  pre    acela  vor  dumnezaestii  paring  sa  fie  fara  preotie 
patruzeci  de  zile.  -  ' 

r 

^r  Care  preot  va  bori  da  be^ie  in  zioa  ,ce-au  slujit  liturghie,  acela  lipsit   Postnicul. 
sa  fie  de  popie  zile  40 ;  iara  de  va  bori  a  doa  zi  da  betie  si  sa   nu  fie  facut 
liturghie,  acela  sa  fie  lipsit  da  liturghie  zile  20. 


i 


-  t 


\ 


j* 


*-■ 


x}   ,,Pace  tuturor". 


\ 


- 


* 


"*       * 


. 


m 

I 


flr 


^ 


**  *j 


»*      .--* 


■    / 


> 


-  ~*  t  y&~~  v;-  "~     ■"•"        ■ 


*'--"■   -   ' — — 


. 


'■i 


no 


r  "  * 


INDREPTAREA.  LEGII 


PENTRU    PREOTUL,    SA.NU   SARUTE  MORT  CtND    VA   VREA    SA 
SLUJASCA     LITURGHIE;     NICE      DEACA     VA     FACE     LITURGHIE 

SA   NU    SARUTE    SFINTELE   ICOANE. 

GLAVA    63. 


:V 


xy 


Gherman  fa-   X   Preotul,  de  va  saruta  mqrtul,  nu  poate  intr-acea  zi  sa  faca  hturghie, 
rigrUeanuV  "Vntru  ca  va  sa  sarute  dumnezaestile  taini-  iara  de  va  face  aceasta,  sa 

fie  lipsit  da  preo^ie  40  de  zile.  De-acia  cind  sluja^  si  sa  pricestmaste 
de  dumnezaestile  si  infricosatele  taini  si  i  se  vapsesc  buzele  lui  de  dum- 
nezaiasca  priceastenie,  atunce  deaca  firsa.ste,  liturghia  ?i  se  dazbraca 
.  de  odejdii  si  iase  afara.  icoanele  sa  nu  sarute  pentru  ca-i  sint  buzele  vapsite 
de  sfinta  priceastenie,  cum  am  zis.  Ce  numai  la  icoana  lui  Hristos  se 
faca  o  metanie  si  alta  la  Preacista ;  atunce  se  intoarce  de  blagosloveaste 
oamenii  si  mearge  tot  omul  crestin  pre  acasa-si,  in  calea  cu  pace. 


PENTRU  PREOTUL,  DE  VA  SLUJI  LITURGHIE  FArA  RE  ANTIMIS, 

SAU  NU  VA  PURTA  GRuA  DE  BESEARICA  LUI  DUMNEZEU,  CE 

OVA  URGISI,  SAU  VA  ARDE  VAS  SFlNT  AL  BESEARICII. 

GLAVA    64. 


- 


Postnicul 


v..-- 


>T     Care  preot  va  sluji  Hturghie  fara  de  antimis,  acela  sa  faca  rnetanii 
doao  sutef  iara  deva  sluji  in  besearica  netirnosita  fara  de  aritimis,  sa 

i  se  ia  popia.      "  -  '  _   .'  ... 

Sdborul  de  la  Iara  care  preot  nu  va  purta.grija  da  besearica  lui,  ce  o  va  urgisi  si 

Nichea.  cu  toata  cinstea  de  nu  o  va  cura^i  si  de  nu  :o  va  matura  si  de  nu  va 

cinsti  odeidiile,  acela  sa  se  pedepseasca '  cu  hpsa  da  preotia  lui.       ,      , 
Nichifor    Ta-  Iara  de  se  va  timpla,  de  betie  sau  da  vreo  leane,  sa  lase  foe  la  oltariu 

rior&deanul.       sau^  afara  in  besearica,  si  va  arde  vreo  carte  sau  alt  lucru  sfint  de  carele 

se  afla  inlauntru  in  besearica,  acela  sa  fie  lipsit  da  preotia  lui  un  an,  sau 
.  ia   alt   canon,   cum   va   parea   arhiereului. 


/ 


PENTRU    PREOTUL,    DE    VA    FI   VlNATORIU,    SAU   PRINZATORIU 

DE  pAsAri,  SAU  DE  VA  VRAjI,  SAU  DEVA  MEARGE  SA-I  VRA- 
JASCA,     SAU    DE     VA     FI     VlNZATORIU     DE     ALTUL,      ADECA 

grAitoriu  DE  rAu. 

1  t  T   '  ■ 

GLAVA    65. 


V 


Postnicul  Care  preot  iaste  \inatoriu,  sau  prinde  pasari,  sau-s  va  lasa  slujba 

Saborul   Lao-  carea  iaste  datoriu  sa  aduca  aminte  lui  Bumnezeu  pentru  spasenia  lui 

dichiei  canon,  si  a  oamenilor,  acela.  sa  fie  lipsit  3  luni  de  popia  lui.  .  . 

%U  '  ?       Iara  de  va  face  ve  intr-un  chip  vraji,  acela  sa  fie  lipsit  de  preotia, 

*_f  itoriude  lui   dej^  ^  f.    vinzator.u;    de  altul?  ins&  de  s,  va  poc§i  s?  se  lase, 

Postnicul.  atunce  sa  se  canoneasca,  iara  de  nu  se  va  parasi,  sa  i  se  ia  popia. 


% 


f      £~ 


r'  ( 


T  *      _ 


■ 


t         ^- 


■ 


^m 


111 


Postnieut 

M 

m 

Simeon  Salu- 

m 

neanuh 


.  ,  OKlNDUIELI  BISERICE§TI  (gl.  51-86) 

.     .    .  "  •  .      -  V 

PENTRU    PREOTUL,    DE    NU-§    VA    CITI    CEASURILE    §1    VA    FACE 
LITURGHIE    §1    DE    VA    FACE     SINGUR    MASLO. 

GLAVA    66. 

^  #  Care  preot  nu-sva  citi  ceasurile  si  -va  face  liturghie,  acela  are  pacat; 
iara  deaca  va  face  liturghie  da  le  va  citi,  iaste  neimpreunat  pacatului. 
§  Iara  maslo  singur  nu  poate  sa  faca,  de  nu  vor  fi  si  alti  preoji,  pentru 
ca^  sfihta  scriptura  zice  sa  ehemam  popii  besearicii  si  invata  sa  nu  che- 
mam  numai  unuL  Drept  aceaia,  trebue  sa  pazim  'cu  deadinsul  si  cu 
frica  leagea  si  toWiealele  besearicii;  ca,  cum  nu  poate  numai  un  arniereu 
sa  hirotoneasca  pre  alt  arhiereu  singur,  cace  ca  e  faradeleage,  asijderea 
si  1  preot  maslo  nu  poate  singur  sa  faca,  ce  tocma  7  preoti  trebue  sa  fie, 
iara  numai  putini ;  iara  de  sa  va  timpla  vreame  sa  nu  fie  pre  numar  tocma 
7  preoti,  atunce  trei  tot  sa  nu  lipseasca. 

'•;  £  ■       '      .-  :  -  ■   ■  ■  ■     -       . ...-.;    :-      -;  ;•    ...     .  * 

:      ■>:-■  .        ''  •   ...  '•  .-.,•    ,      :       ■;    -■  ••  ;.;'..•    •    .  :  .  . 

PENTRU  PREOTUL,  DE  VA  MURI  FArA  DE COCONI. 

"-'''         "':         ~'"';.  GLAVA    67.  -     ' 

_   ■  .  -■  -.'""  ■    '■•-;■  '■•  •■■■  ' 

Care  preot  va  mun  si  coconi  nu-i  vor  raminea,  nice  alti  mostneani,   Leagea. 
aceluia  sa  i  se  imparta  avutia  lui.  si  toate  bucatele  in  trei  parti ;  'de-acia 
una  sa  i  se  faca  pentru  suflet  pomana  si  milostenie,   si  alta  sa  o  dea 
preoteasii,  de  nu  se  va  marita;  iara  a  treia  sa  o  dea  la  besearica,  sau  la 
mitropolie  de  va  fi,  sau  episcopie.' 


v       t 


Pos<lania>Ia- 

cov,  glava  6, 
zac.  57- 


/ 


PENTRU  PRE OTI,  CA  SA  NU  JUDECE  PE  ARHlEREUL  LOR. 


"     ■- 


'-,.:  GLAVA    68.      _.   ' 

.  Nu  se-au  dat  preotilor,  nice  mireanilor  sa  judece  pe  arhiereul  lor, 
pentru  ca  e  cap  si  pastoriu  lor.  Dara  aceasta  -se-au  dat  arhiereilor,  sa  caute 
fi  sa  judece  pe  preoti  si  pre  oamenii  lui.       .-—-•" 

Oile,  ce  sa  zice  oamenii,  si  ucenicii,  adeca  pfeo^ii,  nu  voireti  sa  pasteti 
pre  pastorii  si  inva}atorii  vostri,  pre  arhierei  zic;  ca  in  loc' de  ucenici 
ce-  sihteti,  iara  voi  veti  sa  va  faceti  dascali,  sa  judecati  pre  ceia  ce  au 
puteare  sa  va  judece  si  sa  va   inveate? 

Fiescarele  in  ce  tocmeala  se-au  chemat,  intr-aceaia  sa  si   fie,  ce  sa   Pavel  apostol. 
zice  in  rinduiala  carea  au  chemat  Dumnezeu  pre  fiescarele,      intr-aceaia 
sa  si  fie.. 


Nichita  de  la 
Serron.  ■' 

Grigorie     Bo- 
goslov.    . 


• 


Nice^  diaconi,    nice   mireani,    nu   pot   sa  judece   pre   popa,    ca  sa  nu 
cumva   sa   se  urgiseasca   dumnezeirea  ssra   sfintia. 


JSfichiia     Set- 
roneanul. 


*  *    V 


: 


-i 


i 


-    1- 


i 


I 

4- 


« 


»i_  *   / 


■v 


^PENTRU  PREOJI   §1  DIACONI  CARII  NU  VOR  POMENI  PE 

ARHIEREUL  LOR. 


GLAVA    69. 


*^ 


*  c 


■    > 


s*    / 


Canonul  13  al  saborului  de-intii  si  de-al  doilea  graiaste:  care  preot  Saborullsial 
sau  diacon  va  zice  ca  stie  de  arhiereul  lui  ca  se  afla  in  gresale,  de-acia   2,  mnon.  13. 


't 


'■<.  J 


. 


•*' 


V 


-.  i 


. 


.112 


I N  I.) R E PT ARE A    LE  G II 


mai  nainte,  pina  nu  se  va  face  sabor  si  judecata  episcopului,  va  indrazni 
de  va  lasa  pomenirea  lui  si  nu-1  va  pomeni  la  sfintele  slujbe  si  la  alte 
slujbe,  aceluia  sa  i  se  ia  darul  preotiei  de  tot. 


PENTRU  CA  PREOTII  SlNT  IN  CHIPDL  CELOR  SAPTEZECI  DE  APOS- 
TOLI,  IARA  ARHIEREII  IN  LOCUL  CELOR  12.  §1  NU  NUMAI  ClTE 
DAZLEAGA   ARHIEREII   SlNT  DAZLEGATE,   CE   ClTE   DAZLEAGA 

SI    PRE    CEI    CE    AU    LUAT    PE    NEUREPTATE. 

.    GLAVA    70. 


Simeon  Solu- 
neanul. 


Zri, 


Zri 


Apostolii,   ca- 
non, 6. 


Simeon,  preasfintul  mitropolit  de  la  Solum,  zice  ca  preotii  au  darul 
celor  saptezeci  de  apostoli,  iara  arhiereii  au  ai  celor  doisprezeace,  carora 
sufla  domnul  si  zise:  priimiti  duh  sfint,  carora  veti  erta  pacatele,  ertate 
vor  fi,  carora  veti  tinea,  tinute  vor  fi.  Drept  aceaia,  lor  li  s-au  dat  darul 
duhului  sfint  si  unul  dupa  altul  iau  acel  dar  al  arhieriei.  Iara  preotii  n-au 
dar  a  erta  pacatele,  ca  si  cei  saptezeci  ce  n-au  avut  darul  duhului  sfint 

sa   iarte   pacatele. 

§i  nu  numai  cite  vor  dazlega  arhiereii  sint  dazlegate,  ce  cite  vor 
dazlega  si  pre  cei  ce  au  luat  ceva  pe  nedreptate.  £i  ascultati  carii  sint 
ceia  ce  au  luat  pe  nedreptate. 

Un  om  au  intrat  intr-o  casa  si  au  f urat  niste  unealte ;  sau  intr-alt 
chip,  cum  au  napastuit  pre  cineva  si  i-au  luat  ceva  pe  nedreptate,  de-acia 
se-au  facut  afurisanie  pentru  acel  furtisag  sau  pentru  acea  nedreptate. 
Deci  cela  ce  le-au  furat  nu  i-au  fost  frica  de  Dumnezeu,  nice  de  afurisanie, 

■ 

sa  intoarca  unealtele  cealea  ce  au  luat  si  sa  ia  ertaciune,  ce  s-au  lasat 
intr-acea  legatura  a  afurisaniei  si  muri  si  se  afla  afurisit.  Acum  de 
acesta,  ce  sa  face  ca  sa  se  iarte?  Asculta  insa  cind  sa  vor  plati  furtisa- 
gurile  carele  au  furat,  sau  nedreptatea  carea  au  luat  §i  se  vor  intoarce 
la  cei  nap«^stuiti,  adeca  la  ceia  ce  ale  cui  au  fost,  atunce  se  iarta  si  acela 
trup  si  se  dazleaga,  carele  se-au  fost  afurisit  pentru  furtisagul  sau  pentru 
nedreptatea    ceaia    ce    au    luat. 


PENTRU  PREOTI  §1  cAlUGAM,  CA  SA  \lf    SE    AMEASTEGE  ^1   SA 
POAKTE     GRLlA    DE    LUCRURILE    §1     GRIJILE     MIRENESTI,     NICE 

SA  vrAciuiascA. 

||LAVA    71. 

4$  Canonul  6  al  sfintilor  apostoli  poruncea^te  ca  nice  episcopi,  nice 
preoti,  nice  diaconi,  nice  calugari  sa  nu  se  ameastece  in  lucrurile  mire- 
nesti,  nice  sa-s  lase  besearica  lui,  sau  slujba  lui  si  sa  negotatoreaspa, 
iara  de  va  fi  intr-aceasta,  sau  sa  se  paraseasca,  sau  sa  i  se  ia  darul, 
ca  nu  e  vreadnic  preotiei,  pentru  ca  minciuna  sa  potriveaste^  cu  jehuirea; 
iara  de  va  fi  calugar,  se  afurisea^te  si  se  goneaste  de  la  besearica  lui 
Hristos  pina  se  va  parasi.   . 


'> 


■^ 


ORlNDUIELI  BISERICE§TI  (gl.  51-86) 


113 


■I 


*  r 


W     lara  preotul  carele  va  vraciui  sau  va  taia  vine,  acela  sa  fie  lipsit  de    Postnieul. 
preotie  zile  7,  iara  alti  invatatori  zic  zile  40 ;  iara  altii  zic  sau  sa  se  para- 
seasca  sau  sa  i  se  ia  darul. 


■ 


■  • 


u 


*i 


\ 


PENTRU  TOTI  SFINTITII,  ADECA  PREOTII,  DE  NU-§  VOR  CITI 
TOATA  PRAVILA,  ADECA  SLUJBA  LOR;  $1  PENTRU  DE  SAPTE 
ORI  IN  ZI:  LAUDAIU-TE,   DOAMNE;    §1   CARELE    SiNT  7  LAUDE. 

G  L  A  V  A    72. 

Care  preot  is  va  lasa  slujba  pravilei  sale,  adeca  vecernea  si  utranea 
$i  cealealalte  toate,  acela  sa  se  canoneasca  citeva  zile,  pentru  ca  graiaste 
dumnezeescul  David:  de  sapte  ori  in  zi  te  laudaiu,  doamne. 

Dece  aceale  sapte  laude,  datoriu  iaste  preotul  sa  le  zica  zioa  si  noaptea 
intra  citire  si  intra  slavoslovie  lui  dumnezeu,  carele  sint  aceastea:  cintarea 
de  intii  iaste  polunostnita,  a  doa  utrania  cu  pravii  ceas,  a  treia  tretii 
ceas,  a  patra  sestii  ceas,  a  cincea  deviatii  ceas,  a  ^asea  vecermea,  a  saptea 
pavecernita.  lata  aceastea  sint  ceale  7  laude,  carele  zice  dumnezeescul 
David,   ca,   de   7   ori  in  zi  te  laudaiu   doamne. 

Ascultati  si  poveastea  lor,  pentru  ce  lucru  fac  aceastea: 
•  Polunostnita   iaste   cintare   pentru   inviiarea   mintuitorului    si   a    doa 
venire  a  lui,  cind  va  veni  ginerile  cu  mare  slava. 

Iara  cintarea  utranii  iaste  cace  vine  zioa  si  multimim  celuia  ce  au 
dat  lumina  si  au  spart  inselatura  intunearecului,  pentr-aceaia  cu  utrania 
si  cu  pravii  ceas  se  chiama  lauda  intru  incepatura  zilii  si  cu  slavoslavie 
trimeasa  lui   Dumnezeu. 

Iara  cintarea  a  lu  tretii  ceas  iaste  pentru  cace  au  venit  duhul  sfint 
si  dumnezee^tii  apostoli ;  si  deaca  lumina  pre  dinsii,  apoi  cu  dinsii  toata 
lumea. 

Iara  cintarea  a  lui  sestii  ceas  iaste  pentru  rastignirea  mintuitoriului, 
ca  intr-al  saselea  ceas  se  rastigni  si  tamadui  calcarea  lu  Adam  carea  o 
au  facut  intr-al  sasele  ceas. 

Iara  cintarea  a  lui  deviatii  ceas  iaste  pentru  strigarea  ce  au  strigat 
intr-acel  ceas,  domnul  nostra  Isus  Hristos:  tata,  intru  minile  tale-mi 
dau  sufletul;  si  asa-s  deade  sufletul;  si  moartea  domnului  pre  moartea 
omori  si  pre  cei  de  intru  iad  izbavi. 

Iara  cintarea  vecerniei  iaste  de  multemirea  catra  Dumnezeu  pentru 
ca  am  sosit  catra  sfirsenia  zilii,  si  inca  pentru  ingruparea  domnului  nostra, 
ca  seara  se-au  ingrupat  prea  sfintul  sfintiei  sale  trup. 

Iara  cintarea  pavecernitii  iaste  cace  ca  spre  odihna  ne-am  asezat, 
§i  pentru  cace  iaste  incepatura  noptii,  ne  rugam  ca  cu  pace  sa  adurmim 
si  sa  inviem,  adeca  sa  ne  sculam  sa  vedem  lumina. 

§titi  acuma  carele  sint  7  laude  si  ce  inchipuiesc.  Iara  vai  de  preotuL 
cela  ce  nu  va  citi  aceastea,  insa  ale  zilii  si  ale  noptii,  cace  ca  socoteaste/ 
pre  dinsul  Dumnezeu  ca  pe  un  mort. 

Iara  jertva  fara  de  singe,   carea  sa   chiama  dumnezaiasca  liturghie,   7m. 
pe  toate   intreace,    cace    ca    lucru    adevarat    iaste    al    domnului    si    al 

8—  C.  1201 


I 


Postnieul. 
Psalm.  J 18. 


Simeon 
neanul. 


Solu- 


j 


Zri. 

Pentru    polu- 
no§tniia. 
Pentru     utra- 
nia. 


Pentru  3  ceas. 


Pentru  6  ceas. 


Pentru  9  ceas: 


Pentru   vecer- 
nie. 


Pentru 

cernitd. 


pave- 


* 


** 


f  r-=^****->- 


v 


/ 


114 


lNDREPTAREA    LEGII 


Sabor.  de  la 
Gangra,  canon. 
4.     ■ 


m         ■ 


Grozniae. 


sfin^iei  sale.  §i  insa  ceale  sapte  laude,  carele-s  mai  sus,  datonu  laste  tot 
crestinul  sa  le  zica,  si  preot  si  mirean ;  iara  dumnezaiasca  hturghie  alt 
niminea  nu  poate  sa-i  slujasca  fara  numai  arhiereul  si  preotul. 

♦  ^  * 

PENTRU    MIREANUL    CE     SA    VA    SFII    A    SA     CUMENECA    DE    LA 
PREOTUL     MIREAN      CARELE     VA     AVEA     PREOTEASA. 

GLA  VA    73. 

V  Canonul  4  al  sfintului  sabor  de  la  Gangra  graiaste :  preotul,  zice, 
carele  va  avea  preoteasa  si  va  shiji  jertva  cea  fara  de  singe,  iara  nestine 
sa  va  afla  da  se  va  sfii,  adins  elus  pentru  preotul  cace  are  muiare,  de 
nu  se  va  precestui  sfintelor  taini  de  in  minile  lui,  pre  acela  om  dumne- 
zeestii  parinti  nu-1  canonesc,  ce-ldau  anathemei.  0,  groazmca  judecata. 


■ 


1 

'i 

i 

i 


■ 

i 

■  i 


8 


i 


r 

I 

- 
I 


Sabor.   6,   ca- 
non. 103. 


PENTRU      PREOTUL    CARELE    SE    VA    RUSINA    A-S      CUMINECA 

PREOTEASA  LUI. 

GLA  V  A    74. 

| 

•  Canonul  103  al  saselui  sabor  de  la  Trulla  graiaste:  preotului,  zice, 
de-i  va  fi  rusine  a  pricestui  preoteasa  lui  dumnezaestilor  taim  si  va  da 
potiriul  catra  altul  sa  o  pricestuiasca,  a-1  opri  pre  acela  popa  citava 
vreame  nu  lasa,  numai  ce  i  sa  ia  popia  de  tot. 


\ 


Sabor.    Neo- 
ehesaria,     ca- 
non.  J. 


Lcagea. 


ZH, 


/  . 


PENTRU    PREOT,    DA    SE    VA    iNSURA,     SAU     PREOTEASA,    SAU 
MIREANUL    CLIRIC    A   DOA 'OAR A   DA    SE   VOR    INSURA. 

G  L  A  V  A    75. 

■ 

0 Canonul  1  al  saborului  de  la  Neochesana  porunceaste:  vreun  om 
ce  nu  se  va  insura  si  se  va  face  preot  de  June,  iara  apoi,  dupa  preojie 
va  vrea  sa  se  insoare,  unul  ca  acela  i  sa  ia  preotia  de  tot,  iara  de  la 

besearica  nu  se  goneaste.  _  w  -j 

Iara  de  va  fi  alt  preot  si-i  va  muri  preoteasa  si  va  raminea  vaduu, 
de-acia  va  vrea  sa  ia  alta  muiare,  ia-i-se  si  lui  preotia,  iara  de  la  besearica 

nice  acela  nu  se  goneaste. 

Asijderea  si  preoteasa  cariia-i  va  muri  popa,  de  nu  va  putea  sa  se 
tie  in  curatia  ei,  de  va  vrea  sa  se  marite,  neaparata  sa  fie. 
L      Care  se  insoara  de-a  doa  oara,  acela  nu  poate  fi  cliric;  adeca  mireanul 
carele  va  lua  a  doa  fameae  si  au  fost  cliric,  de-acia  nu  mai  poate  fi  cliric. 

Socoteala  se  socoteaste  asa,  ca  de  sa  va  insura  a  doa  oara  clincul, 
de  in  cinste  ce  are  nu  se  scoate,  ce  o  tine  si-s  are  cinstea  si  scaunul 
dupa  rinduiala  cinstii  sale;  iara  de-acia  intr-alta  rinduiala  mai  mare  de 
acolo  de  unde  iaste.  si  se  afla,  a  se  sui  mai  sus  nu  poate,  dupa  socoteala 
besericestilor  si  imparatestilor  dumnezaestilor  pravile. 


/. 


4 


I 


\ 


1 


ORlNDIJIELI  BISERICE§TI(gl.  51-86) 


116" 


( 


E 


m  * 


PENTRU   CELA   CE  VA  SA   SE  PREOTEASCA   SI   VA  LUA   MUIARE 
SAU  VADUA,  SAU  SLUJNICA,  SAU  ALTA  CE  VA  FI  AVlND 

VIATA  REA." 

.  GLAVA    76. 


' 


Canonul  18  al  sfintilor  apostoli  graiaste:  cine  va  vrea  sa  se  faca  preot  si  Apostoli,    ca- 
se va  insura,  de  va  lua  fameae  vadua,  sau  curva,  sau  roaba,  sau  slujnic&,   non.  18. 
sau  cinghiasa,  acela  nu  poate  fi  preot;  ca  pravila  va  asa,  cum  iaste  cv  Cinghiasa,  se 
viata  curata  si  imbunatatit  cela  ce  va  sa  se  faca  preot,  asa  sa  fie  si  fameaia   chiamamueri- 
lui,  ce  sa  zice  curata  si  nespurcata.         .  .      *  '«    -~—   -*-»<* 


/ 


PENTRU    CELA    CE    SA     AFLA     IN    PACATE     CARELE    APArA    DE 

PREOTIE,    IARA    EL     SE     VA '.HIROTONI. 

GLAVA    77. 

■ 

r*      Carele  va  vrea  sa  se  faca  preot,  de  va  tacea  sa  nu  spue  pacatul  carele 
au  facut,  sau  de  voia  lui  va  lasa  sa  nu  ispovedeasca  pacatul  cela  ce-1 
apara  da  preotie,  de-acia  se  va  hirotoni  preot  si  dupa  aceia-1  va  ispovedi 
nemica  nu-i  foloseaste  hirotonia,  ce  saU  sa  ia  darul.  cace  ca  se-au  facut 
ca  nu-i  stie  nimenilea  pacatele  lui.  '■  _ 

Iara  care  arhiereu  va  hirotoni  pre  acela,  nestiund  pacatul  lui,  atunce 
acesta  canon  larta  pe  arhiereu  sa  n-aiba  nice  o  pedepsa  intru  arhieria  sa. 

¥"  -  —  daruj.  celuia  ce  sa  afla  in  pacatele  cealea  ce  apara  de  preotie 
iara  el  se  hirotoneaste.  i"  ' .    ' 

Graesc  unii  ca,  cum  curateaza  botezul  pre  om  de  toate  pacatele 
carele  au  facut  mai  nainte  de  botez  si  se  face  nou,  adeca  fara  de  pacate, 
asa  si  preotia,  pacatele  care  le  face  omul  mai  nainte  da  preotie,  le  cura- 
teaza hirotonia. 

Ce  insa  de  aceasta  graiaste  Valsamon  si  aleage  tocmeala  lucrului 
acestuia ;  ca  aceasta,  zice,  purtatorii  de  Dumnezeu  parinti  nu  o  au  suferit 
nicecum,  adeca  cum  sa  iarte  preotia  pacatele,  ca  bo'tejunea,  ce  insa 
pacatele  celor  nebotezati  adevarat  le  curateaza;  iara  ceia  ce  vor  sa  ia 
preotia,  de  vor  face  pacate  sau  mai  nainte  de  hirotonie,  sau  dupa  hiro- 
tome,  acelora  li  sa  ia  darul  de  tot. 


le  care  dnta 
pre  la  veselii 
eu  tavnbura* 


Nichita  de  la 
Iraclie. 


Theofil  Ale- 
mndreanul, 
canon.  I. 

Sabor.  2,  ca- 
non, 9. 


Valsamon. 


PENTRU  OVREAIU,  DE  SA  VA  BOTEZ  A,  SE  FACE  PREOT. 

GLAVA    78. : 

^  ■  *  ■        ■  * 

Auzita  bine  socoteala  ce  zice  Valsamon,  ca  botejunea  curateaza 
toate  pacatele  omului;  ce  deaca  vreame  ce  le  curateaza,  dar  deaca  va 
veni  un  ovreaiu  sa  se  boteaze,  dupa  socoteala  pove'stii  lui,  poate  sa  se 
faca  preot?  Poate,  pentru  ca  ori  ce  pacate  va  fi  avut  le-au  curajit  botejunea 
si  nice  o  spurcaciune  n-au  lasat  intr-insul,  drept  aceaia  ia  preotia  neaparat  • 
iara  deaca  se  va  boteza,  de  va  face  pacate  carele  opresc  da  preotie,  atunce 
nu  poate  nice  intr-un  chip  sa  se  faca  preot. 

.8*  -  '^  ■';! 


L 


Valsamon. 


v  ■ 


*» 


i 


\ 


1 


■ 


•*M 


— tttt: 


V 


/ 


/      \ 


> 

y 


116 


canon.  9. 
Zri.       . 


V  v 


I: 


:  -r 


i 


-4 


1NDREPTAREA    LEGII 

PENTRU    PREOTUL,    DE    VA    ISPOVEDI   PACATUL    SAU    DE    VOE 
CARELE    AU    FACUT    MAI    NAINTE    DE    HIRQTONIE. 

G  LA  V  A    79. 

SHoor.    de   la    #     Canonul  9   al   saborului  de  la  Neochesaria    porunceaste   de ,  acesta 
Neochesaria,      pacat  al  preotului  mai  nainte  da  preo^ie  si  va  ispovedi  pacatul  de  a  lui 

buna  voe  fiindu-i  frica  de  Dumnezeu. 

Preotul,  zice,  ce  va  curvi  sau  va  face  alt  pacat  carele  apara  de  preojie, 
iara  el  se-au  hirotonit  s i  dupa  hirotonie    i-au  parut  rau  si  au  zis  intru 
sine:  de  va  raminea  intr-aceasta  va  sa  se  munceasca  in  vecie ;  si  se  mdemna 
de  intru  gind  bun  si-si  ispovedi  de  voe  pacatul  saU,  ca  sa  nu  se  munceasca 
De  aceasta  poruncesc  dumnezaestii  paring  ai  acelui  sfint  sabor:    acel 
om,  zice,  carele-si  va  ispovedi  de  buna  voe  pacatul,  msa  de  slujba  sa  se 
paraseasca,  adeca  sa  nu  mai  faca  liturghie  intru  toata  viata  lui,  iara  alte 
tocmeale  ale  preo^iei  sa  si  le  tie,  ce  sa  zice  cu  preo^ii  sedeare,  adeca  sa 
aza  cu  preotii  intru  tocmeala  rinduialii  sale  intru  toate  lucruri  e  bese- 
ricesti ;  si  cind  se  va  timpla  sa  se  sue  de  in  rinduiala  in  rinduiala  dupa 
cinstea  rinduialii  sale,  atunce,  cind  va  vrea  sa  se  pncestuiasca  dumneza. 
estilor  taini,  sa  intre  in  launtru  la  jertavnic.  $i  cum  am  zis,  toate  beseri- 
cestile  sa  le  faca,  numai  jertva  cea  fara  de  singe,  ce  sa  zice  liturghia    sa 
nu  sluiasca,  cace  ca  o  au  lasat  de  a  lui  voe,  ca  un  nedastoimc.  §i  aceastea 
Sarure3  besericesti  i  se-au  dat  sa  le  slujasca  si  sa  le  tie,  cace  s-au  ispovedit 
pacatul  de  voe    cum  am  zis  mai  sus.  Inca^i  pentru  ac eas tea  de  J«  *»£ 
bunatate  buna  sa  faca  lucrure  ce  plac  lui  Dumneze.  Iara  de  se  va  timpla 
de  va  cadea  iara  in  pacat,  unul  ca  acela  de  tot  se  goleaste  §1  de  aceale 
darure  ce  are.  §i  deaca  va  gresi,  de  va  si  arata  smereme  si  cale   buna 
si  de-ar  face  toata  bunatatea  buna  sa  placa  lui  Dumnezeu  si  oamemlor, 
de-acia  acealea  darure  mai  mult  nu  poate  sa  le  tie  sau  sa  le  la,  numai 
ce-1  priimesc  in  besearica  ca  pe  un  mirean  pacatos,  carele  sa  intoarce  de 

in  rau  si  vine  spre  bine.  -  -  .-"  .      ;.  .    r  anL% 

Insa  preotul  de  va  gresi  mai  nainte  de  preo^ie  si  va  gresj  si  dupa 
preotie  si  nu  se  va  ispovedi, 'nice  se  va  vadi  defa*  de  aceale  pacate ,  pre 
,  acela  nu  poate  arhiereul  sa-1  apere  de  la  liturghie  nice  de  la  alte  slujbe 
besericestC  ce-i  da  voe  sau  sa  se  paraseasca  de-a  slu 1™'™!**^™* 
de-aceia  el  va  da  cuvint  si  seama  la  infncosata  a  doa  venire  catra  dreptul 
si infricosatul  judecatoriu,  domnul  nostru  Isus  Hristos,  ca  --evrednic 
ce  au  slujit  preasf intuL  trup  si  singe  al  domnulm  Isus  Hristos  Iara  de 
se  va  vadi  p&catul  lui  ca  au  gresit,  sau  naintea  hirotomei  sau  dupa  hiro- 
tonie, cu  adevarata  aratare,  adeca  de  cinci  marturn  credinciosi,  incasa 
s^ure,  atunce  i  sa  ia  darul  de  tot  si  se  goleaste  si  de  alte  darure,  cum  scrie 
mai     sus. 

PENTRU  DIACON,  DE  VA  CURVI,   SAU  PUNA  LA  SARUTARE  VA 

GRESI  PREOTUL  SAU  DIACONUL.  _ 

GLAVA    80. 

*  *  m  t 

Sabor.  Neo-         :,  Canonul   10   al  saborului  de  la  Neochesaria   graiaste:   de  va   curv 
toTt:    C0~   diaconul,  atunce  sa-s  vie  in  loc  de  sluga. 


Cauta. 


/ 


* 


%; 


r 


. 


- 


.   ^ 


I 


Wfi 


f 

1 


' 


1  - . 


■^ 


'"- 1 


.»      ■* 


ORlNDUIELI  BJSERIGE§TI  t(gl.  51-86) 


117 


Diaconul  carele  va  ispovedi  pacatul  sau,  atunce  de  rinduiala  diaco- 
mei  se  dasparte  iara  in  tocmeala  slugii  sa  vie,  cum  zice  mai  sus,  arata 
sa  fie  in  slujba  citirii. 

y£  Iara  care  preot  sau  diacon  va  veni  pina  la  sarutare,  de  va  saruta 
muiare  si-si  va  spurca  buzele,  si-si  va  ispovedi  pacatul  sau,  acela  se  opreaste 
da  preotie  citava  vreame,  carele  iaste  preot  sau  diacon,  insa  preotul  da 
premie,  iara  diaconul  de  slujba  diaconiei  si  numai  sa  se  ameastece  cu  cei 
shn\x%  insa  preotul  cu  preojii,  iara  diaconul  cu  diaconii.  Iara  de  vor 
gresi  gresale  carele  apara  da  preotie,  atunce  i  se  ia  darul  carui  de-ar  fi 
sau  preot  sau  diacon.    *  .  • 


Valsamon. 


Mamie   Vasi- 
lie,  canon.  66. 


PENTRU   MUIAREA,   DE   VA   FACE   COPIL    §1   VA   NAPASTUI   PRE 

POPA    CA    L-AU    FACUT    CU    DlNSUL. 
INTREBAREA     LUI     COSTANTIN     EPISCOPUL     CATRA     SFINTUL 
MITROPOLIT     DE     LA     IRACLIA,     CHIR     NICHITA. 

GLA  VA    81. 


Muiarea,  de  va  naste  copilul  si  va  zice  ca  cu  cutare  preot  1-au  facut, 
de  aceasta  ce  sa  va  face?  Mare  ciuda  iaste  fara  vadire  sa  faca  juramint 
muiarea,  si  preotului  sa  i  se  ia  darul. 

*  * 


/ 


RASPUNSUL    SFlNTULUI    NICHITA    DE    LA   IRACLIA. 


*  * 

Vinile  preotului  carele  va  fi  de-ai  luarea  darul  sau  de-al  oprirea  citava 
vreame,  de-i  va  zice  ne§tine  asupra  lui  ce-i  va  fi  voia,  nu  se  baga  in  seama, 
nice  i  sa  ia  darul,  nici  sa-1  opreasca  citava  vreame,  ce  sa-i  arate  pira  cu 
marturii  credincioase,  bune  si  cinstite,  cum  vor  dumnezeestile  pravile. 
Iara  cuvintul  muerii  nicecum  nu  se  creade,  nice  sa  baga  in  seama  de  nu  - 
vor  fi  marturii  credincioase.  Numai  ce  trebue  sa  pui  sfintele  odejdii, 
cealea  ce  poarta  preotul  cind  slujaste;  si  insa  de  va  vrea  preotul  acela 
carele  e  pint,  atunce  le  ia  si  se  imbraca  si  face  k^kiht*  bp-k1).  De-aciia 
atunce-1  lasa  intru  judecata  lui  Dumnezeu  si  nice-i  lua  darul,  nice  sa-1 
opre^ti    citava    vreame. 


PENTRU  DA  SE  VA  INSURA  CINEVA  SI  SE  VA  PREOTI,  IARA 
1NSURAREA  SE  VA  AFLA  FArA  DE  LEAGE;  SI  DE  CLIRICUL 
MIREAN    DE    VA    AVEA    FAMEAE,    IARA    INTR-ACELASI     CHIP. 

G  L  A  V  A    82. 


\ 


*"> 


■j 


Canonul  26  al  ^aselui  sabor  graiaste:  preotul  carele  va  lua  muiare,  Sobor'.  6,  ca 
adeca  muiarea  care  au.luaf  cind.'au  fost  mirean,  si  se  va  afla  ruda  lui,.  non.  26. 

i 

l)  ^Binecuvintat  este  Dumnezeu", 

■  *  *  *  .  ■ 


s 


\* 


+ 


t 


1*  ' 


* 


V 


/ 


118 


INDREP-TAREA    I.EGII 


o 


\  . 


'I  J 


i 


1' 


11 


Apostoli, 
non.  19. 
Zon&ra. 


f  . 


pre  carea  pe  leage  nu  poate  sa  o  ia,  acela  preot  sa  fie  numa.  scaunuj 
Ze  la  saboara  cu  alti  preoti,  iara.  de  dreg&tom  preot.e.  de  tot  sa  fie 
Z\  ,i  nu  numai  de  iturgme,  ce  ?i  de  toate  slujbele  besericesti,  numa. 
fcaunul A  tie,  earn  am  zis,  adeca  sa  saza  tn  rind  cu  <to  preoti.  Si 
acea"ta  ertaciu'ne  se-au  facut  si  i  se-au  dat,  sa  saza  in  .^,^ae-au. 
facut  aeela  lucru  al  nuntei  fara  de  leage  nestnnd  el,  iara  a  blagoslov, 
vreo  sluiba  nu-i  dau  lui  voe  purtatorii  de  Dumnezeu  pannti;  dara  cum 
T  sa  si  blagosloveasca  el  pre  altul,  clnd  lui  trebue  sa  poarte  el  grna 
;:„tru'paeatgele  sale?  ca  blagoslovenia  iaste  darul  sfintulu. duh  i  dar 
c&tre  altii   si  unul  ca  acela  nemic  nu  se  ameasteca  nice  darulm,  nice  slin- 

fei  de  la  duhul  sfint,  pentru  pacatul  amestecarii  de  singe  carel-aufacu 
§i  deaca  vreame  ce  n-are  de  intr-acela  dar    cum  va  putea  sa  dea  altui 
L  lucru  care  n-are  ?  Cela  ce  are  da  catra  alfu  si  blagosloveme  ?,  .  fin e, 
iara  cela  ce  n-are  cum  va  putea  s5  dea?  Ce  von.  inai  zice,  nice  pre  ascuns 
See  de  fata  sa  indrazneasca  a  blagoslov.,  nice  sa  pricestumsca  pe  v  eun 
om   ca  soseaste  lui  numai  sadearea  in  scaunul  preotilor,  iara  alta  treat,,, 
teericeasca  sa  nu  slujasca,'  cum  am  zis  mai  sus,  fara  numa.  sa  se  roage 
lui   Dumnezeu  cu  lacrame  sa-i  iarte  faradeleagea  amestecarii  de  singe 
carea  an  facut ;  si  acea  nunta  fara  de  leage    sa    se  daspan  J  el  nA 
mult  catra  fameaia  aceaia  sa  nu  ma,  mearga.  Decc  de  va  fac a?       a 
nu  se  lipseasca  de  scaun,  iara  de  nuseya  d&sparti,  nu  numa.  de  s  aun 
sa  se  lipseasca,  ce  inca  cu  acea  muiare  fara  de  leage  carea  an  luat    sa 
fie  afara  da  bescarica  lui  Hristos  pina-si  vor  ven,  spre  pocaamc  sa  se 
dLpar^a  unul  de  altul,  atuncc  sa-i  priimeasca;  .ar*  de  n»  Jjuf  n  « 

e  dasparta  unul  de  altul  de  voe,  atunce  slUe  despar^a  in  sila  domneasca, 


se 


ca- 


adeca  cu  judecata  de  afara.  .  _otQ  c*  u- 

Iara  mireanul  carele  va  fi  fara  de  leage,,  acel  chric  nu  poate  sa  fie. 

Carele  tine  muiare  fara  de  leage,  nu  numai  de  in  cliros  sa  ^  goneasea, 
ee  inca  si  de  la  besearica,  pina  se  va  desparti;  si  deaca-  se  va  desparti, 
sa  se  canoneasca  ca  un  amestecatonu  de  smge. 


-  PENTRU    PREOTLL    CE    E    OPRIT    SI   DESPARTIT    DEPOPIE,    DE 

I  SE  VA  CADEA  SA  ZICA  k(c)ak*HK  &  NU>K*f  SI  Bttl  ^^^ 
SI  PENTRU  DE  VA  SLUJI  PREOT  CU  POP  A  CELA  CE  E  OPRIT  DE 

LITURGIIIE. 

GLAVA    83. 

IntveUrea  u-         '   Oare   cade-se   un   preot,    ce   i-au   luaV  darul   pentru   gresalele  ^ce  au 

CtTarhNicolae.    HK|fl  f£    H^K3)  sau   sa   cadeasca  cu  cadealnita,  sau  sa   se  pricestuiasca 

inlauntru  in  oltariu?  .  ,, 


i)   „Binecuvintat  este  Dumnezeul  nostru". 

2)   „Doamne,  milostiveste-te  spre  noi". 

3^     , Hristos,   adevaratul  Dumnezeu  al  nostru 


i.T 


K 


t 


I' 


^ 


I      h 


**' 


\\<T 


XF*. 


■ 


'v.- 


' 


J> 


'  ■  T 


* 


■ 


ORINDUIELI  BISERICE^TI  (gl.  51-86) 


119 


, 


f 


rAspuivsul  patriarhului  nicolae. 

Ba,  ce  numai  in  locul  mireanilor  sa  se  pue  sa  fie. 

Iara  preotul  carele  va  face  liturghie  cu  popa   eel  oprit  si-1  va  sti, 
atunce  se  dasparte  si  el  de  preotia  lui. 


PENTRU  PREOTUL,  DE-I  VA  CURVI  MUIAREA  LUI,  SAU  A  MIREA- 

NULUI    SI    VA    VREA    SA    SE    PREOTEASCA;    §1    DE  PREOTEASA, 

DA    SE   VA   APUCA   CU   DA    SILA    SA    0    CURVEASCA    CINEVA. 


*\ 


GLAVA    84. 


Apostolij 
non.  11. 


ca- 


ii 


■  ,       * 


■ 


! 


I  ■'.• 


curvi 


Zonara. 


Zri. 


Canonul  8  al  sfintului  sabor  de  la  Neochesaria.  porunceaste:  de  va 
i,  zice,  muiarea  vreunui  om  si  se  va  vadi  de  fata,  unul  ca  acela 
intru  slujba  preotiei  nu  poate  veni.  Iara  de  sa  va'hirotoni  cineva  si  dupa 
hirotonie  va  curvi  muiarea  lui,  atunce  sa  o  lase.  Iara  de  va  vrea  sa  se 
afle  cu  dinsa,  acela  nu  poate  sa  aiba  sau  sa  tie  nice  un  dar  preotesc. 
Pi  Muiarea  omului  mirean,  de  va  curvi  si  o  vor  vadi  de  fata,  atunce 
acela  nu  poate  sa  vie  nice  la  o  rinduiala  preoteasca. 

Vadirea  de  fa*J.a  iaste  sa  marturiseasca  cinci  marturii  de  acel  lucru  Cauta. 
al  curviei  si  sa  jure,  de-acia  atunce  sa  se  lipseasca  de  darul  preotiei  unul 
ca  acela.  Iara  de  va  fi  banuind  ca  curveaste  fameaia  lui  si  nu  se  va 
vadi  cu  marturii,  unul  ca  acela  se  face  popa  pentru  ca  banuiala  a  curviei 
muerii  lui  nu  se-au  aratat.  Iara  da  se  va  vedea  si  se  va'arata  adeva- 
,rata  si  va  vrea  el  sa  faca  carte  de  dasparteala  ca  sa  se  dasparta  de 
dinsa,  atunce,  neaparat  iar  se  face  popa;  iara  asa  el  adevarat  alta  muiare 
nu  mai  poate  sa  ia,  ce  numai  sa  traiasca  singur  in  curatie  si  in  cinste. 
-j-Iara  de  va  fi  preot  si  va  curvi  preoteasa  lui,  poruncesc  dumnezeestii 
parinti:  de-i  va.fi  voia  sa-s  }ie  preotia,  sa  se  dasparta  de  dinsa  de  tot; 
iara  de  va  vrea  sa  o  tie  ca  si  mai  nainte,  atunce  se  dasparte  de  rinduiala 
preotiei  in  carea  se  afla,  ^peiitru  ca  acea  preoteasa  a  lui  ce  au  curvit, 
?  deaca  se-au  spurcat,  iaste  spurcata;  pentr-aceaia  preotul  ei  da  se  va 
amesteca  cu  ea  sa  face  tot  un  trup,  de-acia  si  el  se  ameasteca  intru  spur- 
caciunea  celuialalta  si  iaste  spurcatu.  Drept  aceaia  nu  poate  veni  sa  fie 
intru  slujba  besearicii. 

01s    Muiarea  mireanului  de   va  curvi,.  si  el  o  va  erta  de  gresala,  acela 
are  voe  sa  si-o  tic. 

Cum  se  cauta  si  sa  aleage  cela  ce  va  sa  fie  preot,  ca  sa  fie  cu  viata 
curata  si  imbunatatita,  asa  sa  se  caute  si  fameaia  lui  sa  fie  cinstita  si 
curata.         .  _  . 

Iara  de  sa  va  timpla  sa  se  apuce  cu  da  sila  fameaia  preotului  de 
vreun  silnic,  sau  se  va  robi  sa  fie  roaba,  si  o  vor  spurca  §i  sa  faca  pacate 
;  cu  dinsa,  sa  hu  se  dasparta  de  dinsa,  ce  sa  o  tie  ca  si  de  intii  neaparat; 
si  preotul  acela  de  slujba  preotiei  lui  nu  s^  dasparte,  ce  sa-s  tie  toata 
slujba  preotiei  fara  de  gresala;  si  nice  un  putearnic  sa  nu-1  tie  de  rau, 
nice  sa-1  apere,  pace  ca  pacatul  preoteasii  lui  se-au  facut  fara  de  voia  ei, 
adeca  cu  da  sila. 


Soborul  Neo- 
chesariei,  ca- 
non. 8. 


*-■* 


\    < 


Cauta. 


Postnicul. 


Leu  si  Cos/an- 
tin  imj)drati;- 


< 


i 

i 
i 

i 


t 


( 


-■ 


•. .  * 


.- 


-v 


<  *  - 


# 


^         m^j 


*-■: 


% 


120 


INDREPTAREA    LEGII 


G 


v. 


PENTRU  ARHIEREI,  CARH  VOR   PRIIMI  PREOTI   STRIINI  FArA 

DE  CARTI DE  PACE  SI DE  ERTACIUNE ;  SI  CE  1NCHIPUESC  CARTILE ; 

SI  DE   PREOTUL  ROHIT   DE-L  VOR    PRIIMI   FArA   DE   CARTE. 

GLAVA    85. 


p 


■  ■ 
>  - 


I-. 


•   v 


! 


I 


' 


I 


!._ 


rt 


! 


R 


I 


! 


Sfinttt    apos- 
toli, canon.  33. 


avea 
va 


_ 

lar  aV  lor  ca- 
non. 12. 

S&bor.  Laodi- 
chiei,canon.41. 

Sabot.  Antio- 
hieiy  canon.  8. 

Gauta. 


Apostoli,     ca- 
non. 12. 

Mathei.    - 


m 


*,  cinste. 


Valsarnon. 


t    * 


r 

Canonul  33  al  sfintilor  apostoli  porunceaste:  care  preot  va  mearge 
in  eparhie  striina  si-1  v  a  priimi  arhiereul  locului  aceluia  n  nu  va  avea 
carte  de  ertaciune,  sa  fie  daspartit  de  arhierie  ft  acel  arhiereu  ce-1 

PniTara  de  va  fi  nestine  afurisit  de  arhiereul  lui  si  se  va  duce  intr-alta 
eparhie  si-1  va  priimi  arhiereul  locului  aceluia    si  acela  sa  fie  afurisit. 

Nice  1  sfintit  sa  nu  imble  intr-alta  eparhie  fara  de  carti  de  pace  de 
la  episcopul  sail,  nice  sa  indrazneasca  a  face  alta  slujba  besericeasca. 

Carti  de  ertaciune  nice  un  preot  n-are  voe  sa  dea  altui  preot  sau 
cliric,  cind  nu  e  arhiereul  lor;  iara  de  va  fi  mort,  atunce  lau  carti  de  la 

ispravnicul  arhiereului.  •     .         .     ..  .  .         .. 

Insa  ispravnicii  locului,  adeca  protopopn  si  parintn  duhovnici,  earn 
sa  chiama  si  ei  socotitori  si  ispravnicii  locului,  au  voe  sa  dea  carti  de 
pace,  cum  au  si  alte  tocmeale  pre  leage.     -  _      •        . _■■ 

Arhiereul  de  va  priimi  pe  preotul  despartit  de  popie  da  alt  arhiereu 
sau  cliric  si-1  va  erta  de  va  sluji,  aceluia  sa  i  se  ia  darul 

Iara  pentru  cartea  de  pace,  f^cem  stire  ce  mchipmaste :  cmd  va  sa 
mearga  vreun  preot  sau  cliric  intr-alta  eparhie  sa  slujasca  acolo,  pentru 
aceaia  ia  carte  de  la  arhiereul  sau;  si  cartea  aceam  mart unseast e  pre 
dinsul  ca  dupa  rinduiala  se-au  hirotomt  cu  darul  duhului  sfmt  dupa 
marturia  duhovnicului  sau  si  a  altor  preo^i  cam  pre  dins  au  martunsit 
Si  arata  arhiereul  catra  toti  unde  va  mearge  acel  preot,  cum  de  dinsul 
se-au   infrimsetat   marea    deregatorie   a   preotiei,    curata    si  /astoinica 

Iara  cartea  de  slobozie  iaste  aceasta:  carea  ia  preotul  de  la  arhiereul 
lui  ca  sa  se  duca  intr-alt  loc  sa  slujasca,  si  se  arata  ca  cu  voia  arhiereului 
sau  au  esit,  iara  nude  intru  mintea  lui,  si  cum  nu  iaste  preot  fara  de 
minte,  si  are  cutare  boerie  *,  si  iaste  bun  crestin  si  pravoskvnic  ?i 
marturiseaste  pre  dinsul  cartea  ceaia  ce  poarta  a  arhiereului  sau,  ca  de 
toate  iaste   dastoinic  preotiei  sa   slujasca  lui   Dumnezeu. 

Iara  cardie  de  pace  se  chiama  ceale  doao  carti  ale  preotului.  cea 

de  popie  si  cea  de  slobozie.  .    , 

Priimeaste  iara   arhiereul  pe   preotul  fara   de   carte   de   pace   si  de 
slobozie,  cind  se  va  fi  pradat  mosia  preotului  sau  el  va  fi  fost  rob. . 

w 

m  i 

PENTRU    PREOTII    CARII    IAU    CAM  AT  A,     SAU    CALUGARI, 

SAU  MIREANI. 

GLAVA    86. 


- 


fc 


' 


* 


i 


Id 


i 


Apostoli^   ca- 
non.  44. 


*  t  ., 


Canonul  44  al  sfintilor  apostoli  graiaste:  episcopul  sau  preotul, 
sau  diaconul  de  va  imprumuta  pe  vreun  om  cu  niscare  bam  si  va  ma 
camata,  acela  sau  sa  se  paraseasca,  sau  sa  fie  oprit  da  preotie. 


'      / 


■  / 


' 


* 


H 


) 


CALPUZANI  §1  COMPLICII  LOR  (gj.  87-88) 


121 


Posinicul. 
Marele    Vasi- 


*  *  * 

A  S^l1  Car6le  Va  V-rea  f  S6  faC§  pre0t  *»  va  lua  camat5>  acela  intii  JMo^ 
sa  se  mtreabe  vrea-va  sa  sufere  acea  dobinda  nedreapta  carea  au  luat  c~  «. 

camata  sa  o  dea  saracilor?  De-acia  sa  se  prinza  cu  zapis,  mai  mult  lucru 
fara  de  leage  ca  acela  sa  nu  faca.  Atunce,  de  va  fi  curat  de  alte  paeate     \ 
carele  apara  da  preotie,  el  sa  se  hirotoneasca. 

<p-~    Calugarul  sau  calugarita  de  vor  lua  camata,  acela  sa  fie   intru  ana- 

^  tnema  pina  se  vor  parasi  de  acel  lucru  rau  si  viclean. 
„, Ml„reanul,  cre?tin  ^  va  vrea  sa  ia  camata  de  la  fratele  sau  crestinul, 
acela  sa  se  afuriseasca  si  sa  se  lipseasca  si  de  dumnezaiasca  pricea'stenie 
pmase  va  parasi;   atunce  sa.se  iarte  si  sa  se .  priimeasca  la  besearica. 

■  _  * 

PENTRU   CALPUZANH,   CEIA   CE  FAC   BANI   RAl, 
.        \  §1  PENT RU   PEDEPSA  LOR. 

GLA  VA    87. 

Mincinosii  ceia  ce  fac  bani  rai,  aceia  inca  fac  aceaia  gresala  ca  si  Zac.  1 
cum  ar  sudui  pre  imparatui  si  pre  domnul  tarii.  '  ? 

nilrptB^U  CeJ.  raj  „s!nt  de,  trei  feliurV  amestecatura,  ce  sa  zice,  aurul  eel  Zac.  2, 
curat  ce  ar  fi  sa  fie,  ei-1  spurca  si-1  measteca.  Argintul  asijderea,  unu-1 
ameasteca  cu  arama  altu-1  fac  chiar  de  arama  si  numai  Va  ce-l'spoesc 
,  desupra  cu  argint.  Aceasta  e  una.  A  doa,  de-ar  fi  si  cura^i  o  seanfa  de 
bam,  iar  ei  fac  mai  mici  de  nu  ajung  la  cumpana,  ce  pagubesc  oamenii 
ceia  ce-i  lau.  A  treia,  asijderea  sa  chiama  mincinosi  pentru  cace  ca  chipu 

rfnStCZ— +"!rea  PUne  PrC  diT'.iaste  mincinoasa,  nu  iaste  facuta  den 
sfat  cu  invatatura  cuiva,  ce  pre  funs,  ca  un  lucru  rau.  Drept  aceaia  de-ar 
f i  si  eurati,  cu  nemic  mestecati,  si  de-ar  fi  ?i  deplin  la  cumpana,  totu  e  v 
un  lucru  mincinos  si  se  chiama  mincinos  si  sot  furtisagului 

rp]a  ^TJ?  bUn-   *■ Jermi  aU  .patrU  luCruri  Pe  ^Prejurul  lor:   intii,   Zac.  3. 
ceia  ce  face  bam  sa  aiba  puteare  si  voe  de  la  imparatie  sau  de  la  domnu 

ocului  aceluia    Al  doile    sa  se  faca  in  loc  vestSt,  cum  ar  fi  in  mijLocu 

Sh^  v-z"  %T  fA1  treile'  sa  aiba  chip  *  scriptura  cinst^  «  frS-      " 

moasa,  iara  sa  nu  fie  facuta  aceaia  scrisoare  in  vreun  chip  grozav'  si  de 
—  Al  patrulea  laras,  sa  fie  si  la  cumpana  deplin ,P  Lmto si nu 
lipseasca,  cum  iaste  mai  cu  dreptate,  asa  sa  fie  . 

do  ™r7Ze  l7a  -fa-e  ^^  mi"ciiP0?i'  Ce  Se  zice'  oricine  va  «    calpuzan  Zae.  ^. 

acebl %Xi  -ni  ral  m  """i616,  imParatului  ?i  al  domnului  acelui  loc, 
aceluia  intn  sa  i  se  tae  capul,  dupa  aceaia  sa-i  arza  trupul  in  foe,  si  cite        ' 

bucate  va  avea  toate  sa  fie  domnesti.  Iara   de'sa  va  afla  ca  s-auVcut  -     - 

SSf  r lp"Zame- lau  VreU?  Sat  Sau  *  th>g  mic?or'  atunce  numai  sa  i  se 
faca  moarte,  iara  bucatele  sa  nu  i  le  ia  nimenile,  nice  sa-1  arza. 

sa  va^/of19'   UndG-  ^  T  faCC  b9ni  ^   S5  fie  dom^asca.    Iara   de  Zac.  5. 
sa  va  afla  ca  acea  casa  au  fost  pnnsa  cu  chirie,  atunce  trebue  sa  cerce- 

l7oUflCtTl  1  VaZ5'de  Vre,ame  °e  Stapinul  aceii  case  Ia-iastV  - 
aproape  de-acolea,  atunce  casa  va  fi  tot  domneasca,  de  vreame  ce  iude-         ' 

catonulu-s  prepune  cum  sa  fie,  si  el  stiind  oarece ;  iara  de  sa  va  afla  ca 
acel  om  cu  casa  lacuiaste  departe  dJacolea,  atunce  casa  nu  va  fi  dom 

HG3SC9. 


tm 


\. 


In 


E 


1 


»  - 


».. 


J   ■   ± 


-  ^  * 


t 


.122 


INDREPTAREA    LEGII 


Ci 


Zac.  6. 


Zac.  7. 


Zac.  8. 


Inca  de  sa  va  afla  ca  acea  casa  iaste  a  vreunii  mueri  sarace,  atunce 

iara  nu  va  fi  domneasca.  .:  ;  .    „       .    . 

Inca  acea  casa  de  sa  va  afla  ca  iaste  a  mscare  cocom  saraci,  mr  nu 
va  fi  domneasca.  Iara  de  sa  va  afla  ca  acei  cocom  au  vreun  ispravnic 
pre  toate  bucatele  lor  si  va  fi  naemit  el  casa,  atunce  sa  pretuiasca  casa 
cit  va  face  si  sa  plateasca  tot  el  acel  pret  tot  den  bucatele  lm.     . 

Macara' de-ara  face  nestine  bani  cit  de  bum,  galbeni  lamunti  de  aur 
curat,  sau  talere,  sau  alt  feliu  de  bani  sa  fie  lamunti  de  argmt  curat  j 
sa  fie  deplin  si  la  cumpana ;  ce  cu  aceastea  cu  toate  nu  va _  putea  sa 
incape  i/voia  nemanui  sa  fie  pedepsit  mai  putin  decit  ar  fi  facut  bam 
rai  de  in  aur  si  de  in  argint  rau,  sau  de  arama  lamunta,  sau  cum  ar  ii 
mai  rau,  ce  acela  tot  o  pedcpsire  va  sa  aiba,  de  vreame  ce  mste  fara  de 
stirea  imparatiei  sau  a  dommei.  .     ;  ;  .        . 

'        Oricare  zlatariu  va  amesteca  aurul  sau  argintul  cu  alte  lucrum i  iara 
stirea  stapinului,  ce  sa  zice,  de  va  spurca  lucrul  si  se  va  afla  mincinos, 
•'mi  alt  cu  nemica,  numai  cu  capul  sa  plateasca.  ' 

Zac.  10.  Ceia  ce  "ac  'bani  domnesti .  si  de  vor  indrazni  sa  spurce  aurud  sau 

argmtul  pentru  dobinda  lor,  aceia  eu  alt  eu  nem.ea  nu  vor  plati  ee  numa. 

™  X'at'direg&toriu  va  lasa  sinu  va  opri  sa  nu  table  banii  cei  rai, 

acela  numai  cu  capul  sa  plateasca.  *     .  w  . 

Cela  ce  va  sti  unde  fac  bani  rai  si  de  nu  va  spune  judecatoriului, 

acela  cu  capul  sa  plateasca. 


Zac.  9. 


Zac.  11. 


Zac,  12. 


Zac.  13. 


-) 


Zac.  14. 


\ 


Zac.  15. 
Zac.  16. 


Zac.  1 


Zac.  2 


Zac.  3 


P 

ce  i-au  vadit  sa  nu  aiba  nice  o  pedepi.-- ,  .  .  .      -_ 

dlr  de  lajudecator,  iara  de  va  fi  rob,  sa  nu-i  dea  alt  dar,  ce  numa!  sa-1 

^lobo7ftasca  sa  nu  mai  fie  rob.  . 

Ond  va  prinde  judecatoriul  vreun  calpuzan,  trebue  sa-1  cerceteaze 

mai  are  sotii  S  cine  le  da  ajutoriu  de  fac  acel  lucru,  sx  ce-i  va  spune  sa-1 

Createamnele  si  prepusurile  ajung  la  judecatoriu  sa  arate  pre  calpuzani. 
Ma  *  Va  spPoi  vreun  f  el  de  bani,  fund  de  arama,  sa  arate  ca  iaste 
de  aur  sau  de  argint,  sau  de  va  spoi  argintul  sa  arate  ca  ,aste  aur,  pre 
acela  sa-1  omoara.  . 

i 
J  .  .       . 

V  * 

r 

PENTRTJ  CEIA    CE   IMBLA  CU  BAM  RAl,    SAU-I  T™  LA  DIRffll. 

GLAVA    88. 

Cela  ce  va  cheltui  sau  va   schimba  bani  rai  si-i  va  lua  de  la  cela 
ce-i  face,  stiindu-1  si  cunoscindu-1  ca  iaste  calpuzan,  acela  sa  se  pedep- 

SeaStufc^vfSnT^dinsul  bani  rai,  stiindu-i;ca  sint  rai,  acela  sa  se 
nedeDseasca  dupacum  va  fi  voia  judecatoriului. 

P       Cela  ce  poLta  si  imbla  cu  bani  rai,  acela  face  prepus  cum  sa  fie 
§i  el  sotie  cu  calpuz'anii,  tot  intr-un  chip  se  vor  pedepsi. 


--. 


* 


■ 


r 


• 


•i 


9  I 


i 

> 


\ 


■s    * 


— 


R. 


•!: 


ff  . 


COMOARA  (gl.  89) 


123 


cum 


su  o^uEt  t™  r imbla  cu  bani- rai  iaste  mai  mare  cindu-j  ™  *«■ <•- 

sti  can  imblat  de  multe  on  si  i  s-au  zis  si  n-au  bagat  seama. 

de  vor  fi  rai  sa-i  intoarca,  acela  nu  va  avea  pedepsire. 

de  la ^7w eltU1.ban\rai  ft  daca-1  vor  prinde,  de-,  va  pune  chezas  ««.  5. 
de  la  cine  au  luat  acei  bam,  acela  sa  nu  aiba  nice  o  pedepsire. 

£«£  ff  ra^U  f°St  -^  ^^  *  ~  SS  *  *  P-  £  ^  - 


'  \ 


J  ■ 


ira vile  ImpArAtesti.  pentru  ceia  ce  gAsesc  VREO  CO- 

MOARA  PRE  LOCUL  SI  PRE  HOTARUL  LOR,  SAU  PRE  HOTARUL 
HESEARICII,  SAU  PRE  LOC  DOMNESC,  A  CUI  SA  VA  CADEA  SA  FIE 


GLAVA    89. 


\  ' 


*   * 


Oricine  va  putea  si  va  vrea  sa  cearce  pre  locul  lui  si  pre  hotarul  lui 

vreo  comoara,  aceaia  sa  fie  a  lui,  iara  nu  a  altuia  a  nemanui 

„Va ;Putf  mmenile  sa  cearce  pre  loc  striin,  pentru  sa  gaseasca 

gasi  fara  sfatul  stapmului  celuia  cu  locul,  asa  numai  den  capul  lu     atunce 

nu  va  raminea  sa  fie  a  lui,  ce  sa  va  da  celuia  cu  locul.      P  ' 

vn  fi   «•  rr  P   v  B  sa  cumPere  destine  tin  loc  sau  un  prilog  sau  laz,  ce 

i  i  ^  ^  °  C?m°ara  Cda  Ce  J-au  cumparat,  atunce  nu  va  putea 

L  eftinr'UgmaSCa  °C  'au-vhldut  sa  zica  ca  ^  ^selat  de  i  1-au 

_       Cela  ce  va  mearge  de  va  cerca  pre  locul  altuia  si  va  gasi  comoara 

ra  ts  ,ssr-  7  1ru1' ?i  de  sa  va  vadi>  acei-a  ■*&*  ~* 

ceya  stapmul  locului  dentr-acea  comoara,  ce  inca  de-1  va  duce  la  iude- 
catoriu  va  avea  «  pedepsa,  oricum  va  fi  voia  judecatoriului.  J 

lie  sa  va  prileji  cuiva,  nu  cercind,  ce  asa,  de  se  va  gasio  comoara 
pre  un  loc  strnn,  atunce  sa  fie  si  sa  imparta  in  doao  cu  s&pinul  locului. 

Aceasta  se  socoteaste  inca  si  cind  vor  gasi  niscare  comoara  pre  loc 

lTr::r  p?-loc,  ctgaresc  ce  sa  zice  **«***<  jnm  *S- 

tate  de  comoara  iaste  de  pururea  a  celuia  ce  o  gaseaste,  iara  iumatate 
iaste  a  beseancn,  sau  mai  de  multe  ori  domneasca  J«matate 

cu  Lejr*™A    ^  Va-fi   '"nd  n6?tine  ne?te  0cine  striine  ?*  se  hraneaste 

SS  L  ^l  ^S1  Vre°  COm°ara  .aC°l0'  aCeaia  nu  se  va  chem«  « 
o  '  p     VeJmauce„  °  a«  ga«t.  Cumu  se-ara  zice:  Petr  au  lasat 

l\Z   r»       TaVf     ^  f  hJ?neascJa  ati^a  ani,  iara  mai  apoi  sa  o  ia  Gheor- 

lf  v^  r°r  o1  Pf*'--^  de  sa  va  a««  ca  s-au  gasit  comoara 

nuir: TuiCpavner  ^  ^  ^  ^^  *  ^  Se  *^  a  a,tuia'  Ce 

dat  l!,Tkde  ^"S^  Vre°  COmoara  Pre  acel  loc  a  Iui  Petr,  ce  1-au 

d  ,  P  T  f  sa  hr5n1ea?te'  atunce  vor  ™Parti  in  doao  comoara  Petr 
si  cu  Pavel,  cela  ce  sa  hraneaste  acolea. 


Zac.  1. 


Zac.  2. 


Zac.  3. 


Zac.  4. 


Zac.  5. 


Zac.  6. 


Zac.  7. 


Zac.  8. 


■I 


1 


■  4 ," 


~4' 


* 


1 


■ 


124 


tNDREPTAREA    LEGII 


Apostoliiy   ca- 
non. 20.     . 

Zonara. 


Canonul  20  al  sfintilor  apostoli  graiaste:  cliricul,  zice,  de  va  intra 

chezas,  aceluia  sa  i  se  ia  darul.  •  - 

Vreun  mirean  de  va  cumpara  lucrure   domne?ti,  .carele  se  chiama 
vamesi,  iar  preotul  va  intra  chezas  pentru  dinsul,  aceluia  i  sa  ia  popia 


9 


\ 


-i 


t 

r 


/ 


1 


..■■ 


-~H  '* 


l    . 


i: 
l 

l> 


>' 


Zac.  9. 


Zac.  10. 


Zac.  11. 


Zac.  12. 


Zac.  13 


Zac.  14. 


Zac.  16. 


Zac.  16. 


Zac.  17, 


Zac.  18. 


Zac.  19. 


/, 


De  sa  va  prileji  cuiva,  vreunui  striin,  sa  gaseasca  o  comoara  pre 
acel  loc  ce  sa  hraneaste  Pavel,  atunce  sa  impar^a  acel  lucru  cu  Pavel, 
iara  Petr  sa  nu  se  ameastece  intru  nemic.  •■.■;■ 

De  sa  va  prileji  cuiva  sa  aiba  pre  mina  lui  niscare  ocine  zalojite  si 
de  va  gasi  el  o  comoara,  atunce  va  imparti  cu  stapinul  locului  de  vreame 
ce  sa  chiama  c-au  gasit,  ca  si  cum  ar  f^intr-un  loc  striin. 

Cind  va  naemi  oarecine  un  pomet,  pentru  sa  culeaga  poamele,  pina 
la  cutare  vreame,  iara  acolea  va  gasi  o  comoara,  atunce  sa  chiama  c-au 
gasit  acea  comoara  ca  si  intr-alt  loc  striin.  Dece  vor  imparti  cu  stapinul 
locului  in  doaa.  De-acia  acea  jumatate  a  lui  o  va  ^inea  si  se  va  hrani  cu 
dirtsa  de  pururea  ca  cu  un  lucru  al  sau;  iara  ceaialalta  parte,  a  stapinului, 
si  aceaia  o  va  tinea  si  se  va  hrani  cu  dinsa  pina  cind  se  va  implea 
vreamea  pometului.  Atunce,  deaca  se  va  implea  acea  vreame,  dupa  cum 
le-au  fost  tocmeala  sa  tie  acel  loc  cu  chirie ;  iara  cind  va  da  locul  stapi- 
nului, atunce  sa-i  dea  si  partea  lui  ce  i  s-au  venit  jumatate  de  comoara. 

Cela  ce  va  gasi  comoara  pre  locul  muerii  lui  ce-i  vor  fi  dat  zeastre, 
atunce  sa  imparta  in  doua  cu  muiarea-si.  Iara  de  sa  va  prileji  sa  se 
despar^a,  atunce  sa-i  dea  partea  ei  ce  i  se  va  veni  den  comoara. 

De  va  }inea  nestine  niste  ocine  zalog  pentru  datorie  si  de  vor  treace 
30  de  ani  si  nu  leva  rascumpara,  atunce  de  sa  va  afla  vreo  comoara 
pe  acei  30  de  ani,  atunce  sa  fie  tot  a  celuia  ce-au  gasit,  iara  celuia  cu 

ocina  nemica  sa  nu-i  dea. 

Cela  ce  va  gasi  comoara  cu  vraji  si  cu  draci,  aceluia  nemica  sa  nu 

i  se  dea,  ce  sa-i  ia  tot  domnia. 

Comoara  sa  chiama  aur,  argint,  banii  cei  vechi  de  demult,  stapinul 

ai  cui  au  fost  sa  nu'se  stie  cine  au  fost.  Iara  de  nu  vor  fi  lucrure  vechi, 
si  stapinul  acelor  lucrur'i  se  va  cunoaste  si  se  va  sti  cine  au  fost,  atunce 
cine  va  gasi  acealea  lucruri  nu  se  va  chema  c-au  gasit  comoara. 

Cine  va  naemi  o  casa,  de  va  sedea  cu  chirie,  si  intr-acea  casa  va 
gasi  niste  bani  ascunsi,  si  acei  bani  nu  vor  fi  de  mult  vechi,  atunce  se 
vor  chema  ai  stapinului,'  iara  nu  ai  celuia  ee-au  gasit  si  sade  cu  chine. 

Oricine  va  ascunde  comoara  deaca  o  va  gasi,  ca  sa  nu  dea  nemica 
celuia  ce  i  s a  vine,  acela  piiarde-s-Va  si  partea  sa  ce  i  sa  va  veni. 

Aceastea  toate,  ce  scrie  mai  sus,  au  fost  in  zilele  ceale  vechi,  iara 
acum  se-au  parasit  acealea  obiceaiure.  ..      .       • 

Iara  comoarale  cite  se  gasesc,  toate  le  iau  domnii,  si  numai  ce  dau 
citu  se  indura,  oarece  putin  lucru,  celuia  ce  gaseaste,  iara  stapinului 
celuia  cu  locul  nu-i  dau  nemica. 


f 


" 


PENTRU    CLIRICI,    DE    LI    SE    VA    CADEA    SA    INTRE    CHEZASI. 


G  L  A  V  A    90 


] 


. 


•:' 


r 


ORlNDUIELI  PENTRU  CLER  (gl.  90-105) 


125 


. 


de  tot.  Iar  de  sa  va  face  cheza§i  intr-alt  ehipu,  ca  pentru  sa  dobindeasca, 
si  de  aceaia  i  sa  ia  darul. 

<Ia>ra  da  se  va  afla  vreun  orn  saraeu  datoriu  si  vor  vrea  sa-1  base 
in  temnija,  iara  preotul  va  lua-1  in  chizasie,  de  aceaia  nu  se  apara,  ce 
inca  are  cinste  de  bine  ce  au  facut.  ^i  intr-alte  lucrure  bune  de  va  intra 
preotul  chezasi,   n-are  nice  o  pedepsa   pentru  chiza^uire. 


i 


(/1 


• 


' 


_ 

PENTRU   CLIRICI,    CA    SA   NU    MEARGA    LA    ClRCIUMA,    NICE    SA 

TIE  ClRCIUMA. 

G  L  A  V  A    91. 


E 


m 


B  ■ 


Canonul  24  al  sfintilor  apostoli  graiaste:  care  cliric  se  va  arata  ca  Apostolii,  ca- 
mearge  la  circiuma  sa  manince  si  sa  bea  acolo,  acela  sa  se  afuriseasca.  non-  24- 

Da  se  ya  timpla  preotului  a  fi  calatoriu  si  nu  va  avea  unde  minea  Zonara, 
fara  la  circiuma  si  da  nevoe  intr-alt  loc  n-are  unde  se  odihni,  atunce  i 
se  iarta  sa  mie  acolo  si  nemica  sa  nu  se  pedepseasca.  • 

§i  cliricul  sa  n-aiba  pravalie  de  vinzare  de  vin,  carea  sa  chiama  prost  Sabor.  6,  ca- 
circiuma.  Ca  de  vreame  ce  el  sa  opreaste  sa  nu  mearga  la  dinsa,  dara  non-  9- 
inca  sa  aiba  pravalie  ca  aceaia  sa  slujasca  altor  oameni?  Caruia  slujba-i 
iaste  numai  sa  slujasca  imparatului  si  marelui  arhiereu,  domnului  nostru 
Isus  Hristos.  Insa  sau  sa  se  paraseasca  de  aceasta,  sau  sa  i  se  ia  darul. 
Iara  pravalia  aceaia  ce  are,  de  o  va  da  altuia  cu  chirie,  iaste  ertat  si 
nu  se  pedepseaste.  . 


i 


. 


PENTRU    CEI    INDRACITI,    CA    SA   NU   FIE  CLIRICI ;      §1     PENTRU 

PREOTH     CARII     CAD     §1  LE§INA. 

r  \ 

GLA  VA    92. 


■ 


Canonul  77  al  sfintilor  apostoli  graiaste:  de  sa  va  timpla  cuiva  a 
sa  indraci,  acela  sa  nu  fie  cliric,  nice  sa  se  ameastece  sa  se  roage  cu 
credinciosii  pina  se  va  cura^i  de  acea  boala,  De-acia,  de  va  fi  dastoinic, 
se  va  face  cliric. 

-  Aceasta  ce  zic,  sa  nu  se  ameastece  sa  se  roage  cu  credinciosii  eel 
indracit,  iaste  pentr-aceasta  vina,  ca  pentru  sa  nu  zica  cuvint  rau  si 
scirnav  la  besearica,  sa  spaimeaze  si  sa  sminteasca  gloata  oamenilor  si 
sa  se  curmeaze  slavoslovia,  adeca  slujba  domnului. 

Iara  pentru  preotul  carele  lesina  si  cade,  poruncesc  dumnezaestile 
pravile:  preot,  zice,  ca  acela  sa  slujasca  toate  Iucrurile  preotesti  si  sk  le 
caute  neaparat  si  nice  o  aparare  sa  n-aiba,  numai  de  jertva  e'ea  fara  de 
singe,  ce  sa  chiama  a  dumnezaestii  si  sfintei  liturghii,  sa  fie  oprit  si  aparat 
de  dinsa. 

§i  de  aceasta  nu  poruncesc  numai  dumnezaestile  pravile,  ce  si  adeva- 
rata  marea  besearica  asa  tine,  dupa  porunca  dumnezaestii  legl,  si  dau 
slobozire  preotului  care  lesina  sa  slujasca  toate  preotestile,  ce  sa  zice, 


Apostolii,  ca- 
non. 77. 


Zri. 


i       t 


1 


1 


Socotirea                          1 
dumnez&e§tilor                jjj 
'pravile.                          |fj 

V 

A    marei 
seared. 

be-                 \ 

■    . 

• 

* 
_   _^    . 

'    1 

*    j   - 

1 

i 

■     1 
1 

\ 

Jl 

i    .      ■ 


126 


1NDREPTAREA    LEGII 


sa  blagosloveasca  nunta,  sa  boteaze  copii,  sa  faca  blagoslovenie  la  toate 
slujbele;  numai,  cum  graiaste  pravila,  de  dumnezaiasca  liturghie  sa  se 
apere  de  tot. 


PENTRU   CA  SE  FAG  POPI   SI   CEIA  CE  NU  ■  SlNT    DE    RUDA    DE 
PREOTIE;  ASUDEREA  SI  ACEIA  CE  SA  NASC  DE  lNTR-0  FAMEAE 

CURVA. 

G  L  A  V  A    93. 


,-\s  ■- 


Sabor.   6,   ca- 
non. 33. 


Nichifor    Ta- 
rigradeanul. 


Canonul  33  al  saselui  sabor  porunceaste:  cela  ce  va  sa  se  faca  popa, 
sa  nu-i  cauti  ruda  'lui  cine  iaste,  au  de  preot,  au  de  mirean,  ce  numai 
sa  cauti  pre  'acela  ce  va  sa  ia  deregatoria  preotiei.  Pentru  ca  aceasta  numai 
ovreaii  ce  o  au  avut  osebit,  ca  la  ei  nu  pot  de  alta  ruda  sa  se  faca 
preoti,  ce  numai  de  ruda  leviteasca,  adeca  preoteasca. 

Iara  copiii  carii  vor  naste  de  in  muiai-e  curva  sau  de  in  cea  cu  a 
doa  cununie  sau  de  intr-a  treia,  de  vor  arata  lucrure  cinstite  si  viata 
buna  si  vor  fi  dastoinici .  preotiei,  aceia  se  hirotonesc ;  iara  nu  se  apara 
pentru  pacatele  parintilor,  pentru  ca  aceia  au  f acut  pacatele  si  ei  s-au 
luat  canonul,  iara  copiii  nice  au  gresit,  nice  se  canonesc. 


PENTRU  DA  SE  VA  HIROTONI  EPISCOP  SAU  ALTUL  DE  IN  RlNDUL 
PREOTIEI   SI  VA  AVEA  SEMN   SAU  ALTA  BETEJUNE  PE  TRUP. 

GLAVA    94.  . 

i 

* 
f      '  -  1  *   T 

Apostolii,  ea-  Canonul   75   al   sfinjilor   apostoli  graiaste:   cine  iaste   cu   un  ochiu, 

non.  75.  sau  p0niVos,  sau  va  avea  semn,  si  va  fi  vreadnic  slujbei  preotiei,  acela 

sa  se  faca,  ca  rana  trupului  nu  spurca  pre  om,  ce  a  sufletului. 
A    lui    Val-  Iara  oamenii  mireani  de  vor  avea  patima  de  boala  si  vor  vrea  sa 

samonpoveas-  ge  £aca  preoti,  iara  de  boala  ce  au  nu  pot  sa  slujasca  dumnezaestile 
te  la  acesta  ^^  acei&  pveQ^  sa  nu  se  faca.  iara  ceia  ce  pot  sa  slujasca,  sau  cu  un 
canon.  r  ^.^  gJ^  ^^  schiopi,  sau  intr-alt  chip  betejiti,  au  poruncit  sa  se  faca 

preoti,  pentru  ca  de  suflet  trebue  sa  fie  curati,  iara  nu  de  trup.  Iara  de 
-  vorfi  sanatosi  si  vor  lua  preotia  si  dupa  hirotonie  le  va  veni  boala,  insa 
N  de  nu-i  va  supara  boala,  ei  sa  slujasca  si  asa  ci^i  se  afla,  ce  sa  zice  cu 

boala,  neaparat  sa-s  ^ie  preotia,  sa  slujasca  lui  Dumnezau,  pentru  ca 
propoveduitorii  de  Dumnezeu  apostoli  au  socotit  de  au  poruncit  de  aceasta 
zicind:  oricine  va  fi  pentru  boala  trupului,  acela  de  preotie  sa  nu  se 
apere.  Iara  de  va  fi  boala  mare,  cum  am  zis,  orb,  sau  surd,  sau  mut, 
^sati  i  sa  va  fi  uscat  mina  dreapta,  sau  de  va  avea  alta  boala  si  nu  Va 
putea  sa  slujasca  sfintele,  acela  sa  se  paraseasca  de  dumnezaiasca  litur- 
ghie, iara  de  rinduiala  preotiei  sa  nu  sa  paraseasca,  ce  inca  mai  mult 
sa  se  faca  mila  spre  dinsul,  ce  sa  zice  sa-s  -tie  rinduiala  scaunului  preotiei 
sale  dupa  cinstea  dregatoriei  sale,  si  sa  aiba  si  ajutoriu  de  la  dinsii  pentru 
«   traiul  sau.  , 


j 


. 


t  ' 


*    r 


-l 


<* 


^ 


'• 


1 


fr*l 


- 


/ 


Leagea, 


/  .  ^  ORlNDUIEU  PENTRU  CLER  (gl.  90-105)  127 

*  ♦ 

PENTRU  PREOTUL,  DE  VA  BLAGOSLOVI  NUNTA  FArA  DE  LEAGE. 
'  '•  GLAVA  95.        ' 

o»  c3PreotuJ1  carele   v»    blagoslovi  nunta  fara  de  leage  sau  nu  de  virstS, 
ce  ja  ace   de  nu  va  fi  fost  barbatul  de  14  ani  p  muiarea  de  12,  aceluia 

W T.rf  d^    '  "  TFat  ^  Va  f]  §tiu*  P°Pa  Ca  au  fost  «^ta  fara  de 

a  nu      ,.     %     7  fl  ?t,Ut'  Ce  3U  faCUt  fara  ^tire'  Sau  da  nebunie>  atunce 
sa  nu  i  se  la  darul,  ce  numai  sa  se  pedepseasca  citava  vreame. 


PENTRU  PREOTUL,  DA  SE  VA  SPAlA  In  ZIOA  CE  VA  VREA  SA 
SLUJASCA    LITURGHIE;    SAU    MIREANUL    CE    VA    VREA    SA    SE 

CUMINECE   SI  VA  MEARGE    LA  BAE.  , 

GLAVA    96.  y 

.    ■  ■  -  •' 

- 

^v»h!ffl  da  S6-Va  -Pala  SaU  Va  mearge  Ia  bae'  acela  nu  P°ate  sa  faca  Marco    ™#* 

nur  Snl  "T^^  V"  **  ^  dup5   IitU^hie  sa  se  sPea^  Nice  SjlSl 
mireanul,  de  sa  va  spala  sau  va  mearge  la  bae,  nu  poate  sa  i  se  TfeT*  '  ' 

d^n^estile  taim.  Iara  deaea  se  va  pricestui,  nice  atunce  nu  noate  S 

ZSf  f  1  kSe  ^  "^  Pre°tU,>  nice  m^reanu1'  fara  ^  d  >£  va 
timpla  boala  mortii  intr-aceaia  zi,  patimind  pentru  viata-s. 


ft 


I 

■ 


u 


ne%. 


\\ 


> 


PENTRU  PREOTUL,  DE-I  VA  CURA  SlNGE  DE  LNNAS,   SAU  DE 
IN  DINTI  CIND  VA  VREA  SA  SLUJASCA  LITURGHIE. 

GLAVA    97.  ' 


\ 


.  i 


Poslnicul 


1 


1    i 


\ 


PENTRU  PREOTUL,  DE  I  SA  VA.TLMPLA  SA  SE  SABLAzNEASCA 

IN  ZIOA  CE  VA  SA  SLUJASCA  LITURGHIE. 

GLAVA    98. 


Preotul  ce  va  vrea  sa  slujasca  liturghie  si-i    va  veni  de-i  va  cura 
trupul  m  vis  si  va  sti  ca-i  laste  acela  lucru  de  pohta  muereasca,  atunce 

LIVSTV  "^  16-f  Va  faCe  far&  dG  P0h*a'  insa  dasP™  diavXl! 
atunce  sa-s  citeasca  slujba  carea  e  de  aceaia  sminteala  si  molitvele  de 

pnceajteme  si  sa  faca  metanii  100  si  sa  se  speale  cu  apa  si  sa  se  imbrace 

in  camasa   noao,  adeca   sa  se  premeneasca;   de-acia  atunce  sa  slujasca 


Valsamon. 


:*-* 


1< 


•*. 


^  *.  *i 


■ x. 


w 


— r\  _ 


128 


1NDREPTAREA    LEGII 


liturghie ;  adevar  de  va  fi  nevoe,  ce  sa  zice,  de  va  fi  praznic  mare  sau 
alta  zi  aleasa  de  liturghie,  iara  de  va  fi  alta  zi  carea  nu  se  praznuiaste, 
sa  nu  slujasca  liturghie. 


■ 


PENTRU  PREOT,   SA   SE  FEREASCA  DE   MUIAREA   LUI   ClND   VA 

SA  SLUJASCA  LITURGHIE. 


.  / 


tv 


Sobor.   6,   ca- 
non. 13. 


GLAVA    99. 

Canonul  13  al  .saselui  sabor  porunceaste :  preojii  f.  diaeonii  nu  sa 
opresc  de  amestecarea  fameilor  sale,  fara  numai  pre  la  zilele  cealea  ce  vor 
sa  slujasca  jertva  cea  fara  de  singe,  adeca  sfinta  liturghie;  atunee  trebue 
sa  se  }ie,  pentru  ca  vor  sa  slujasca  unui  curat  si  fara  de  pacate  impara- 
tului  imparatilor  marelui  arhiereu  si  mintuitoriu,  singur  domnului  nostru 
Isus  Hristos.'  Drept  aceaia  trebue  intr-aceaia  zi  sa  se  fereasca  de  pohta 
trupeasca.  -  .  . 


sv 


t- 


PENTRU   PREOTII   CARII-S    GONESC  FAMEILE    SALE,     SOCOTIND 
PENTRU   SMERENIA,    SAU  SA   URASCA   NUNTA   CEA  PRE  LEAGE, 

SAU   VINUL,    SAU  CARNEA.  .        . 

GLAVA    100. 

* 

Apostolii,  ca--  Canonul  5  al  sfin^ilor  apostoli  graiaste:  care  preot  sau  diacon  sau 

non.  5.  aitui  de  in  clirici,  intr-adins  pentru  smerenia-f,  va  goni  fameaia,  acela 

'  sa  se  afuriseasca  pina  o  va  suferi  sa  o  ia.  Iarde  sa  va  lasa  intr-acela 
gind  §i  nu  o  va  lua,  aceluia  sa  i  se  ia  darul,  dace  arata  de  aceasta,  carele 
s-au  ^)nit  fameaia  ca-i  iaste  nunta  necurata.  Ca  zice  dumnezaiasca  scri- 
soare^ca  nunta  e  cinstita  si  patul  nespurcatu ;  pentr-aceaia  i  sa  ia  darul 
de  nu  o  va  lua,  pentru  ca  si  Hristos  nunta  cea  de  intii  blagoslovi, 
Apostolii,  ca-  "  Iara  da  se  va  afla  veun  preot  ca  sa  se  leapede  de  nunta,  sau  de 
non.  5.3.      ^£arne,  sau  de  vin,  nu  pentru  tinearea,  ce  pentru  uriciunea  lor,  acela  sau 

/    sa  se  indrepteaze,   sau   sa  i   se  ia  darul.  ■  _  ■ 

*  Nunta  carea  ia<ste>  pre  leage,  besearica  lui  Dumnezeu  nu  o  leapada, 

nici-i  da  vreo  vina,  ce  o  blagosloveaste.  Ca  si  domnul  nostru  Isus  Hristos 
nunta  cea  de  intii  blagoslovi  in  Cana-Galileiului  si  la  dinsa  facu  intii 
minune,  adeca  facu  apa  vin.  Drept  aceaia  facu  pre  omul  si  pre  muiare. 
Iara  pre  ceia  ce  maninca  carne  si  beau  vin  pre  la  poruncitele  vremi,  carele 
au  dat  si  au  poruncit  propoveduitorii  de  Dumnezeu  apostoli  si  dumne- 
zaestii  parinti,  pre  aceia  nu-i  uraste  besearica,  pentru  ca  acealea  sint 
toate  bune  pre  la  vremile  lor ;  nice  pre  ceia  ce  le  parasesc  pentru  traiul, 
nu-i  canoneaste,  ce  pentru  aceasta  sa  ne  ferim  de  unii  ca  aceia  de  earn 
sa  feresc  de  'acealea.  $i  insa  de  vor  fi  facind  aceaia  pentru  uriciunea, 
aceia  bine  sa  stie  ca  hulesc  spre  zidirile  lui  Dumnezeu.  Drept  aceaia  sa 
li  sa  ia  darul ;  iara  de  vor  fi  mireani  sa  se  afuriseasca,  pina  se  vor  intoarce 


Zonara. 


•  - 


I 


K 


UJ 


t 


I 


fl 


- 


.     * 


\ 


t^ 


1 


ORlNDUIELI- PENTRU  CLER  (gl.  90-105) 


129 


r 

sa  se  pocai'asca  si  sa  se  indrepteaze.  Iara  de  sa  vor  parasi  de  aceastea 
pentru  dumnezaiasca  tocmeala  si  pentru- smerenia  si  pentru  traiul  vietii, 
pre  aceia  sa  nu-i  urgiseasca  nimenea;  cace  ca  si  multi  calugari  in  bogati 
ani  au  }inut,  carii  nice  brinza,  nice  oaa  au  mincat,  nice  vin  au  baut. 


14 


\  *J 


\ 


PENTRU  MUIAREA  CARE-SI  VA  LASA  BARBATUL,  SAU  BARBATUL 
PRE  MUIARE-SI  PENTRU  URlCIUNEA  NUNTEI,  SI  PENTRU  MUIA- 
REA   CARE    NU    VA    SA    SE    CULCE    CU    bArBATULU-SI. 


GLAVA     101. 


Sabor.    de 
Gangra,    ca- 
non. 14. 


0       Canonul  12  al  sfintului  sabor  de  la  Gangra  porunceaste:  care  muiare 
va  lasa  pre  barbatul  ei  si  va  fugi  de  la  dinsul  fiindu-i  urita  nunta,  sa 

lie  anathema.  .-  ' 

Binele  nu  e  bine  cind  nu  se  face  bine.  Buna  iaste  curatia  si  ca  sa  se    Valsamon. 

tie  nes  tine  de  impreunarea  nuntii,  adeca  de  insurare.  Iar  cind  iaste 
impreunare,  cum  graiaste  marele  Pavel,  atunce  sa  fie  cu  voia  barba- 
tului  si  a  fameii;  ca  muiarea  nu  obladuiaste  pre  trupul  ei,  ce  barbatul. 
Iara  de  va  lasa  fameaia  pe  barbat  fara  de  voia  lui,  sau  barbatul  pe  muiare, 
fara  de  voia  ei,  si  va  sparge  nunta  sau  unul  sau  altul,  si  va  fugi  de  impreu- 
narea  legii   carea    se-au  facut  amindoi   un  trup  si   urasc    leagea,   aceia    ... 

anathema  sa  fie. 

Iara  de  va  lasa  unul  pre  altul,  sau  barbatul,  sau  muiarea,  si  se  va   Cauta, 

duce  la  viata   calugareasca,   carea  e  tocma    ingereasca,   da   se  va  face 

calugar,  aceia  n-are  partasie  nice  dec-  pedepsa,  cace  ca  au  mers  intru   - 

mai  buna  cale.  -  ...  .  * 

L  Y"®    Care  muiare  va  fi  maritata  si  se  va  socoti  in  via|a  ei  sa  se  tie  de 

barbatul  ei,  si  nu  va  sa  se  culce  cu  dinsul,  iara  el  se  va  duce  de  va  curvi 

sau  la  muiare,  sau  la  dobitoc,  sau  intr-alt  loc  unde-i  va  parea,  aceia  pacat 

si  aceia  canon  si  pedepsa  nu  e  a  barbatului,  ce  iaste  a  muerii. 


la 


J§ 


S&borul  de 
Laodichia. 


la 


\ 


r    ,- 


-  1 


I       ( 


PENTRU   SFINTELE    VASE   SI   DE   FURAREA   SFINTELOR   CARELE 

SlNT    ALE    BESEARICIL 

GLAVA    102. 


i 


'•. 


*  "  f 

■  Canonul  72  al  sfintilor  apostoli  graiaste:  cine  va  lua  de  la  bisearica 
vasul  carele  va  fi  sfin^it,  de  argint  sau  de  aur,  sau  mahrama,  sau  poala, 
si  o  va  face  de  treaba  afara  da  besearicS,  macara  desi  nu  iaste  furarea 
sfintelor  deplina,  iara  asa  sa  stiji  ca  canonul  acesta  afurisea^te  pre  uhii 

ca   aceia. 

§i  iara  ori  fiecine  ce  va  indrazni  de  va  lua  veun  lucru  sa  fie  de  treaba 
lui,  sau  va  da  altuia  sa-i  slujasca  afara  de  besearica,  adeca  sau  mahrama, 
sau  poala,  sau  sfea^nic,  sau  discos-  sau  §i  altele  aseamene  acestora,  $i 
noi,  dupa  canonul  apostolesc,  pre  unii  ca  aceia  damu-i  afurisaniei. 


Apostolii,  ca- 
non. 70  ji  71. 


S&bor.  1  si  2 
canon.  10. 


'■ 


*       "f 


y  —  c.  1201 


.-*? 


y  *- 


...    ^ 


i* 


130 


INDREPTAftEA    LEGII 


-' 


* 

PENTRU    CA    SA    SE    JUDECE     TOTI    CLIRICII    SI    CALUGARII   DE 

ARHIEREUL  LOR. 

>  i 

k  * 

GLAVA    103. 


t 

Sqbor.  4, 

{ 

1 

• 

non.  9. 

• 

-* 

1 

* 

\ 

\ 

,- . 

4 

* 

ca- 


Xanonul  9  al  sfintiior  paring  a  toata  lumea,  a  saborului  al  patrulea 
porunceaste :  care  cliric  catra  alt  cliric  de  va  avea  vreo  tocmeala  ceva,  sau 
calugar,  sa  nu  cumva  sa  lase  pe  arhiereul  lor  si  sa  se  duca  la  judecata 
mireneasca,"  pentru  ca  aeeaia  iaste  urgisire  si  mustrare  arhiereului,  ce  intii 
sa  caute  si  sa  vaza  tocmeala  lor  arhiereul;  sau  de  vor  vrea  amindoao 
partile,  adeca  si  unul  si  altul,  da  le  va  da  arhiereul  voe,  atunce  sa  mearga 
la  judecata  mireneasca,  si  pedepsa  sa  n-aiba.  Iara  de  nu  vor  baga  in  seama 
pe  arhiereul,  ce  sa  vor  duce  fara  de  stirea  lui,  atunce  aceia  sa  se  canoneasca 
da  dinsul,  adeca  de  arhiereu.  '        . 


* 

L 

: 
-  | 

• 
1 

*                               - 

■"                                                                                                                                                                                                                                               * 

r  I 

*f  * 

['  i 

* 

\    0 
^     I 

i        *      ' 

1        ' 
i 

a. 

1        + 

Aposiolii,   ca 

1 
r    % 

non.  42. 

-              * 

Valsamon. 

it' 
1 

■  i 

V 

• 

Apostolii,   ca 

\ 

1 

1] 

non.  62. 

J   1 

I    1 


Simeon  Solu- 
neanul. 


S  h 


PENTRU    EPISCOP    §1    PENTRU    ALTI    CLIRICI    CARII     JOACA    IN 
HARJETI,  IN  COINACE,  IN  TINTE,  SAU  SE  LEAPAdA  DE  NUMELE 

LUI   HRISTOS. 


GLAVA    104. 


Canonul  42  al  sfintiior  apostoli  graiaste:  episcopul  sau  preotul,  sau 
diaconul,  carele  joaca  in  tablii  si  e  betiv,  sau  sa  se  paraseasca,  sau  sa  li 
se  ia  darul.  Tabliile  sa  chiama  si  coinacele  si.harjetile  ceale  ce  joaca. 

Alta  pedepsa  au  episcopii,  preotii,  diaeonii  si  alta  ipodiaconii,  cinta- 
retii  si  citetii  si  mireanii.  Insa  pre  arhierei,  pe  preoti,  pe  diaconi,  canonul 
carele  e  mai  sus  zice  sa  li  sa  ia  darul,  iara  pre  ipodiaconi,  cintare^ii  §i 
ceteti  si  pe  mireani,  pre  ei  afuriseaste. 

Iara  care  preot,  de  frica  sau  pentru  munca  si  mari  patime,  de  sa 
va  lepada  de  numele  lui  Hristos,  unul  ca  aceluia  sa  i  se  ia  darul  si  ca  un 
madulariu  putred  sa  se  tae  de  la  bunul  trup,  adeca  sa  se  goneasca  de  la 
besearica  lui  Hristos ;  iara  de  sa  va  pocai,  atunce  sa-1  priimeasca  ca  pe  yn 
mirean  prost. 


PENTRU  PREOTUL  CARELE  VA  ZICE  DE  MlNIA  LUI  SA  FIE  PAGlN, 
SAU  ALT  MIREAN,  SAU  DE  VA  BLASTEMA,  SAU  VA  HULI  PREOTUL 

SAU  MIREANUL. 

GLAVA     105. 

it  * 

J^Intr-un  chip  sa  judeca  pentru  cuyint  si  intr-alt  chip  pentru  luCru. 
Ca  fiece  preot  carele  jleminie  va  zice  numai  cu  cuvintul  sa  fie  pagin, 
adeca  sa  iasa  de  in  leagea  lui,  si  n-au  facut  asa,  acela  sa  se  judece  sau  sa 
se  pedepseasca  multa  vreame  cu  lipsa  de  preotia  lui,  iara  darul  nu  i  sa 
ia,  cace  ca  n-aU  obirsit  lucrul.  Iara  mireanul  se  canoneaste  virtos  cu  tarie 
de  arhiereu,  sau  cu  invatatura  duhovnicului,  oumu-i  va  parea. 


v_- 


r° 


V* 


£? 


*  it 

••  11 


* 


■  - 


*  4 


*    *^ 


P- 


SUDALME   (gl.  '106— 115) 


131 


Ul 


*  4 

Scriu  dumnezeestii  parintipentru  chipul  calugarese,  de  va  zice  nesti-  ZH. 
ne  numai  cu  cuvintul  sa  se  faca  calugar  sin-au  ajuns  sa  se  faca,  in  ce  s-au 
aflat,  intr-aceaia  si  iaste.  Asa  sa  socotesti  si  de  aceasta.         ' 

Iara  preotul'carele  va  blastema  si  va  huli  pre  Dumnezeu  sau  pre 
sfinti,  acela  sa  fie  lipsit  de  preotia  lui  un  an  si  sa  ia  si  alt  canon,  post  si 
metanii  si  altele  aseamene,  cum  va  soeoti  arhiereul  sau.  Iara  de  va  blastema, 
si  va  huli  si.  a  doa  oara,  si  vor  mart.nrisi  marturii  credincioase,  atunce 
fara  de  nici  o  ertaciune  i  ja  ia  darul.  Iara  mireanul  carele  va  blastema 
si  va  huli,  acela  se  canoneaste-  1  an  sa  nu  se  pricestuiasca,  sa  faca  si 
post,  metanii  si  milostenii.  ... 


W 


Postnicu'L 


+t 


* 


,  ir 


■  - 


PHAVILE    IMPArATESTI.    PENTRU    CEIA    CE    iNJUltA;    QlND    LI 
SE   VA  DA  PEDEPSA   SI   ClND  i\U   LI   SE  VA  DA. 

» 

GLAVA    106.  - 

.    •  •      -■  -  •  ... 

Cela  ce  va  injura  pre  un  om  cmd  nu.  va  fi  de  fata,,  acela  se  va  pedepsi  Zac. 
intr-acela  chip  ca  si  cind  ar  fi  injuratul  de  fata. 

Cela  ce  va  injura  si  va  ocari  pre  eel  mort,  acela  sa,  se  pedepseasca  Zac, 
nu  asa  tare  cum  ar  fi  cind  au  lost  viu.  ...  " 

Cela  ce-s-va  ride  de  altul  aratind  muteaste,  acela  se  va  pedepsi  ca  Zac. 
si  cind  1-ar  fi  injurat  si  oc'arit  cu  cuvintul.  - 

;  Cela  ce  trimite  pre  altul  sa  indeamne  pre  nestine  sa  injure  si  sa  oca-  Zac. 
rasca.pre  cineva,  sau  sa-1  porneasca  asupra  cuiva  sa-1  injure,  de  pururea 
si  acela  se  va  certa  ca  si  un  injuratoriu. 

Inca  se  va  certa  ca  un  injuratoriu  si  cela  ce  se  va  invata  -a  treace  de  Zac. 
pururea' pre   linga  casa  vreunii  mueri  de  cinste  si  va  treace  de  multe 
ori  tot  cintind.  Aceasta  de-i  §i  pare  cuiva  ca  iaste  lucru  micsor,  iara    asa 
acela  sa  pedepseaste  si  cu  gloaba  si  cu  alte  pedepse  trupefti.      - 

Cela  ce  va  injura  pre  cela  ce  1-au  injurat,  acela  sa  se  pedepseasca  Zac. 
ca  un  suduitoriu,    iara  asa  putintel  mai  iusor  decit  cela  ce  l-au    suduit 

intii.  -.■•'". 

Cela'ce  va  grai  omului  cuvinte  bune  si  le  va  grai  cu  hiclensug.  de-l_  Zac. 

va  batjocori,  adeca  va  grai  peste  piezi,  acela  se  va  pedepsi  ca  un  suduitoriu. 

Cela  ce  va  grai  catra  altul  cuvinte  sprintare  cu  mestersug  intr-alt  Zac. 

chip,  ca  sa  nu  se  priceapa  ca-s  ride,  cum  se-ar  zice:  cind  va  zice   cuiva  • 

ca  eu  nu  smt  fur,  sau  cind  va  zice  mult  im'pare  raU  unde  te-au  facut 

atita  rusine  ca  unui  fur,  si  altele  ca  aceastea,  acela  sa  se  cearte  ca  un  sudu- 

ltoriu.  /.  .       .  . 

Cind  va  grai  nestine  catra  altul  cuvinte  de  sudalma  si  lui  nu  l-ar  Zac. 
fi  fost  gindul  sa-1  mu'stre,  ce  sa  zice,  ar  zice  in  chip  de  gluma,  acela  sa  se 
cearte  ca  un  suduitoriu,  pentru  ca  de  pururea  creade  judecatoriul  ca  si 
gluma  iaste  cu  pizma  si,  cind  glumeaste,  atunce-s  face  ris  de-1  mustra 
ca.  sa  nu  se  priceapa  ca-1  suduiaste ;  mai  virtos  cind  va  fi  firea  omului  si 
invatatura  pre  fiece  cuvint  tot.  sa  suduiasca,  sau  cind  va  fi .  nestine  si 

taran  prost.  .  -'  -  •       .     >  v  _  . ., 

.    Cind  va  jura  cela  ce-au  suduit  cum  n-au  suduit  intr-adins  pre  nestine, 

atunce  judecatoriul, va  soeoti  de  vafi  acel  om  deprins  cu  aceale  cuvinte 


1.   . 


2. 


3. 


4. 


3. 


6.    . 


7. 


8. 


9. 


Zac.  10. 


$ 


tf£ 


V 


I 


■  i 


9*' 


\ 


/  ' 


■ 


f 


;   ■ 


U: 


'  * 

\ 


/ 


132 


tNDREPTAREA    LEC.II 


">^ 


>  ^ 


Zac.  11. 


Zac.  12 


Zac.  13 


Zac.  14. 


Zac.  15. 


Zac.  16. 


Zac.  17. 


Zac.  18. 


Zac.  19. 


o 


Zac.  20. 


Zac.  21 


Zac.  22. 


^< 


da  le  graiaste  de  pururea,  si  nu  suduiaste  pre  nimenile,  atunce  poate  ca  va 
creade  judecatoriul  juramintul  lui;  iara  de  vor*  fi  cuvinte  de  sudalma, 
atunce  nu-i  va  creade  juramintul,  ce-1  va  pedepsi  ca  pe  un  suduitoriu 
si  nu  va  baga  seama  juramintul  lui,  "  . 

De  va  zice  nestine  altuia:  tu  ai  barba  mare,  —  de  aceasta  trebue 
judecatoriu  lui  sa  socoteasca  cace  ca  iaste  cuvint  ce  sa  prinde  si  drept 
sudalma  si  nu  drept  sudalrna,  pentru  ca  aceastea  cuvinte  sa  chiama  ca 
histe  izvoade,  si  judecatoriul  mai  bine  creade  cum  sa  fie  fara  de  sudalma. 
Drept  aceaia  nu  se  va  pedepsi  atunce  acela  ce-au  zis  acealea  cuvinte. 

Cind  nu  va  fi  fost  mai  demult  yrajba  intre  acela  ce-au  suduit  £i 
intre  eel  suduit,  atunce  cuvintele  se  socoteseu  mai  spre  gind  bun 
decit   rau. 

Cind  va  sudui  neftine  pre  altul  glumind  amindoi,  atunce  acela  nu  se 
va  pedepsi  ca  un  suduitoriu. 

Cela  ce  va  face  niscare  mascariciuni  de  sa  riza  cetasii  lui,  acela  ca  un 
suduitoriu  se  va  pedepsi.  * 

Judecatoriul  carele  va  injura  sau  va  bate  pre  cela  ce  va  zice  ca  nu-i 
place  judecata  lui  cum  1-au  judecat  si  va  mearge  de  sa  va  judeca  la  alt 
judecatoriu  carele  va  fi  mai  mare  decit  dinsul,  acela  sa  se  cearte  ca  un 
suduitoriu. 

De  va  fi  nestine  vreun  om  ca  acela  sa  aiba  vreo  mesereare  si  de  va 
zice  cuiva  vreun  cuvint  de  sudalma  pentru  sa  tocmeasca  pre  ceia  ce  sa 
cearta  inaintea  lui,  acela  nu  se  va  pedepsi  ca  un  suduitoriu. 

Dascalul  carele-§  va  bate  ucenicul,  acela  nu  se  va  pedepsi  ca  un 
suduitoriu,  insa  cindu-1  va  bate  cu  masura  si  spre  invatatura.  $i  sta  acest 
lucru  dupa  voia  judecatoriului  sa  judece  bataia  ucenicului,.sa  vaza:  fost-au 
cu  masura  ^i  spre  invatatura,  au  nu  va  fi  fost.  Pentru  ca  de  nu  va  fi  cu 
masura,  atunce  se  va  pedepsi  ca.  un  suduitoriu. 

De  sa  va  prileji  vreunui  filosof  sau  vreunui  cititoriii  de  steale  cind 
va  cauta  in  obrazul  cuiva  §i  de-i  va  zice  fur,  atunce  nu  se  va  pedepsi 
ca  un  suduitoriu,  pentru  cace  ca  de  i-au  si  zis  fur,  nu  i-au  zis  pentru 
sa-1  suduiasca,  ce  pentru  cace  ca  1-au  cunoscut  cu  mestersugul  sau  cum 
iaste  fur. 

Nu  va  putea  feciorul,  nice  nepotul  pina  a  opta  spita  sa  ceara  judecata 
sa  cearte  pre  tata-sau  sau  pre  mosu-sau  si  pre  alte  obraze  ca  aceastea 
pentru  cace-1  va  fi  suduit  sau  cace  1-au  batut,  cace  ca  judecatoriul  creade 
cum  tatal  si  mosul  si  altii  ca  ace^tea  i-au  mustrat  si  i-au  batut  spre 
invatatur^,  iara  nu  spre  raotate. 

Aceasta  se  socoteaste  ctnd  va  fi  bataia  si  vatamarea  cu  masura, 
cace  ca  de  vor  treace  de  masura,  atunce  acela  ce  1-au  batut  sau  1-au  vata- 
mat  se  va  certa  trupea^te.  $i  sta  acesta  lucru  in  voia  judecatoriului 
sa  legiuiasca  sa  vaza  fost-au  cu  masura,  au  n-au  fost  acea  batae  sau 
vatamatura.  •  "* 

Feciorul  ce-1  va  bate  tata-sau  pespre  seama,  macara  de-ara  fi  si  spre 
invatatura,  atunce  de  va  vrea,  poate  sa  faca  pre  tata-sau  si  fara  de  voia 
lui  sa-i  dea  ce-i  va  fi  partea  si  sa  se  desparta  de  dinsul. 

Tatal  poate  sa  indeamne  pre  judecatoriul  sa  cearte  pre  fiiu-sau  pentru 
sudalma  ce-1  va  fi  suduit,  macara  de-ara  fi  sudalma  cit  de  mic^oara. 


^-. 


v 


. 


. 


* 


^N 


' 


\* 


:\^f 


.      ' 


SUDALME  (gl.  106-115) 


133 


TV    ^ 


Domnul,  fara   de  certare  si  fara   de  cuvinte  de  sudalma,    poate    sa 
•  indrepteaze  pe  robul  sau  spre  invatatura. 

Priatenul  si  ruda  de  va  sudui  pe  priaten  sau  pe  ruda,  atunce  nu 
se    socoteaste    ca    1-au    suduit    cu    gind    rau    ca    cum  1-ara  sudui  vreun 

striin. 
jkf  Cela  ce  va  fi  suduit  pre  cineva  pentru  pornirea  miniei  sau  de  in 
f*sminteala  limbii,  acela  sa  nu  so  cearte  ca  mi  suduitoriu,  iara  asa  se  cade 
intr-acel  ceas  ce-au  suduit  sa-§  tocmeasca  lucrul  §1  sa  se  lase  mai  mic 
parindu-i  rau  ce-au  facut,  §i  pocainta  sa  fie  de  fata  si  sa.-§>  ceara  ertaciune 
naintea  tuturor;  iara  de  va  lipsi  vreuna  dentr-aceastea,  atunce  certa- 
se-va  ca  un  sudtiitoriu. 

Cela  ce  va  mustra  pre  nestine,  iara  eel  suduit  va  priimi  sudalma 
§i  va  zice:  eu  am  vrut  de  m-au  suduit,  —  atunce  cela  ce-au  suduit  nu  se 
va  pedepsi.  $i  aceasta  se  socoteaste  cind  va  raminea  sudalma  asupra 
obrazului  celui  suduit;  iara  de  va  treace  sudalma  §i  la  alt  obraz,  atunce 
acela  de-al  treilea  obraz  poate  sa  mearga  sa  pirasca  la  judecatoriu  si  sa-i 
foloseasca  judecatoriul.  Cum  se-ar  zice,  sa  injure  neftine  pe  vreun  copil, 
_  iara  sudalma  nu  ramine  asupra  copilului,  ce  treace  la  tata-sau ;  atunce 
macara  ca  §i  priimeaste  copilul  sudalma,  iara  tata-sau  poate  sa  mearga 
la  judecatoriu  sa-s  ceara  judecata. 

Asijderea  de  va  sudui  nestine  si  pre  muiarea  cuiva,  atunce  sudalma 
treace  spre  barbatul  ei.  $i  de  va  sudui  nestine  pe  vreo  sluga,  atunce 
sudalma  iara  treace  la  stapinu-sau. 

Cela  ce  va  sudui  pre  omul  eel  domnesc,  acela  se  chiama  cum  au  suduit 

pre  domn;  si  de-ara  si  erta  eel  suduit,  iara  cace  iaste  om  domnesc,  domnul 
nurl  va  erta,  ce-1  va  pedepsi,  ,     ... 

Cihd  va  sudui  nestine  pre  altul  mult,  iara  el  va  tacea  si  va  priimi 
.  sudalma,  atunce  de  vreame  ce  va  fi  sudalma  mare  §i  va  fi  $i  cu  lucru 
f acuta  si  eel  suduit  va  fi  si  batut  la  trup  dentr-acea  sudalma,  atunce 
judecatoriul  va  pedepsi  pre  cela  ce-au  sudurf  macara  de-ara  si  obicni  eel 
injurat  sudalma;  cace  ca  judecatoriul  creade  cum  eel  injurat  de  frica  zice 
ca  priimeaste  sudalma,  iara  nu  cu   adevarat. 

Cela  ce  va  trimite  pre  altcineva  sa  injure  pre  altul,  iara  el  nu-1  va 
injura,  acela  nu  se  va  pedepsi  ca  un  suduitoriu.. 

Cela  ce  va  zice  cuiva :  eu  sint  mai  de  cinste  decit  tine  fi  mai  boiaren, 
—  atunce  acela  se  suduiaste  si  se  va  pedepsi  ca  un  suduitoriu,  Iara  de-i 
va  zice.:  cinstit  sint  §i  eu  ca  si  tine  fi  boiaren  ca  si  tine,  atunce  nu  se  va 
pedepsi  ca  un  suduitoriu,  de  vreame  ce  nu  ia  nemica  den  cinstea  lui  sau  den 
boeriia  lui,  §i  pentr-aceaia  nu  se,.  va  pedepsi  ca  un  suduitoriu.  Iara  de 
vreame  ce  acela  ce  va  grai  acest  cuvint,  el  va  fi  mai  mic  decit  acela  ce  aude 
acesta  cuvint,  atunce  se  va  pedepsi  ca  un  suduitoriu.  Iara  asa  aceastea 
toate  stau  dupa  voia  judecatoriului  sa  judece  fi  sa  adevereaze  sa  vaza 
sint  aceaste  cuvinte  de  sudalma,  <sau>  nu  sint. 

Un  om  ce  ar  fi  in  toata  virsta  si  va  injura  pre  cineva  cu  multe  sudalmi 
si  in  multe  feliuri,  acela  tot  cu  o  judecata  se  va  judeca  §i  cu  o  pedepsa 
se  va  certa  pentru  toate.  IarS  cela  ce  va  injura  pre  altul  in  multe  vremi 
§i  de  multe  ori  si  cu  multe  feliuri  de  sudalme,  acela  s<?  va  pedepsi  cu 
multe  certari. 


Zac.  23. 


Zac.  24. 


Zac.  25. 


/ 


Zac.  26. 


Zac.  27. 


Zac.  28. 


r     / 


Zac.  29.  . 


Zac.  30. 


Zac.  31. 


( 

- 

Zac. 


32, 


1 


■  i*r*  ■-     t 


.- 


I 


' 


* 


y 


« 


• 


■V 


134 


INDREPTAREA    LEGII 


>■ 


:■■  ■ 


: 


■ 


! 


(F 


1  - 


#ac.  2. 


* 


Zac.  2. 


Zac.  3. 


^ 


■ 

i 

L 
I 


1 


'- 


Zac..  4. 


Zac.  5. 


4 

Zac.  6. 


•    Zac.  7. 


Zac.  8. 


Zac.  9. 


Zac.  10. 
Zac.  11. 
Zac.  12. 

4 

*    Zac.  13, 
Zctb.  14. 

•   Zac.  15, 
'  Zac.  16. 

* 

Zac.  17. 
Zac.  18. 


PENTRU  StlDALME,  ClND   SE  VOR  CHEMA  MICI  §1  ClND   SE  VOR  * 

CHEMA  MARL  > 

.-"-..  CLAVA    107.        '.-."■  ' 

-•-.'■■•  •        .  •-"    •  '  '  ,"       '  ."    " 

De  vreame  ce  am  zis  si  mai  sus  cum  sudalmile  sa  cearta  dupa  voia 
iudecatoriului,  trebue  acu'm  sa  spunem  in  ce  chip  se  cade  sa  fie  voia 
iudecatoriului  la  lucruri  ca  aceastea,  ce  sa  zice  la  sudalmi.  La  toata 
sudalma  se  socoteaste  in  doao  chipuri:  sau  mare,  sau  mica,  da  pre  aceaste 
lucruri  ce  st'au  pre  imprejur,  ce  sa  zice  pentru  vina  dentru  carea  se-au 
scornit  si  se-au  facut  sudalma,  spre  obrazul  celui  suduit,  sa  vaza  ce  lei 
va  fi  mare  au  mica;  sau  si  locul  in  carele  s-au  facut  sudalma,  sau  in 
ce  vreame,  si  altele  ca  aceastea.  De'ce  dentr-aceastea  lucruri  sa  la  seama- 
sa  cunoasca' carea  e  sudalma  mare  si  mica,  si  asa  judecatonul  poate  pre 
voia  lui  sa  cearte  pre  cela  ce  suduiaste.         ...  . 

.    Sudalma  si  ocara  mare  iaste  cind  se  face  si  cu  lucrul  intr-acesta  chip : 

cind  va  taia  nestine  barba  altuia.         -  .-  / 

Sudalma  mare  iaste  cind  va  fi  nestine  daruit  cuiva  vreun  dar  den 
naintea  a  multi  oameni  si  inca-i  va  fi  facut  si  zapis  sa  fie  a  lui  sa-i  tier 

iara  apoi  sa  nu-1  dea.  '  .     ,  .  '    .  . 

Inca  se  chiama  sudalma  mare  si  ocara,  pentru  carea-s  piarde  feciorul 

mosiia  parintilor  sai.  •  ■■■-'..'         .  *,'••■»     *    i*V  ••  %.  ■'* 

'  Cuvintul  eel  de  sudalma  mai  rau  intarita  pre  om  decit  cind  Lai  bate 

cu  un  toiag.  '         '  -i  -.    •  -    "        "         .  , 

Cela  ce  sa  va  atinge  de  trupul  cuiva  cu  mime,  de-1  va  impinge  sau-I 

va  stringe,  aceaia  inca  se  chiama  *ca  1-au  suduit  sudalma  mare.  , 

Cindu-s  va  sparge  nestine  hainele  de  mime  si  va  injura  pre  altul, 

atunce  inca  se  chiama  ca  face  acela  sudalma  mare. 

Mai  mare  iaste  sudalma  cind  suduesc  rnuh)i  decit  cind  ar  sudui  numai 

iinul        •  -.  *- 

Mai  mare  sudalma  se  chiama  cind  va  sudui  nestine  pre  altul  la  vreun 

ioc  ca  acela  de  cinste,  unde  vor  f i  multi  oameni  strinsi,  cumu  e  in  mijlocul 

tirgului  sau  la  vreun  praznic.  -  m.  *         ■"  ■'     '     ... 

Sudalma  carea  se  va  face  in  tirg  iaste  mai  mare  decit  -ceaia.ee  s-ar 

face  la  sat.      '.>  -  •  .  ,  "    A   '.  t 

Mai  mare  iaste  sudalma  cind"  suduiaste  nestine  pre  altul  inaintea  a. 

oameni  multi,  decit  cind  1-ara  sudui  sa  fie  numai  ei-singuri.  j 
•     -     Cela  ce  va  sudui  pre  nestine  inaintea  judeeatonului,  intr-acel  ceas 

se  -va  certa.  . .  , -  -j 

Cela  ce  va  sudui  pre  omul  da  besearica,  popa  sau  diacon,  acela  lace 

mare  .sudalma.  .  "     .  ,  '  „  „. 

Cela  ce  suduiaste  pre  boiarenul  carele  are-boerie,  acela  se  socoteaste 

in Tocul  iudecatoriului,  acela  atunce  face  mare  sudalma.       ..  ■' 

Cela  ce  suduiaste  pre  omul  eel  domnesc,  acela    face  mare  sudalma. 
'      Cind  Va  sudui '  nestine  pe  Vreo  muiare   si   cu   acea   sudalma   mmic- 

soreaza  cinstea  aceii  famei,  acela  face  sudalma  mare.  . 

Sudalma  carea  se  va  face  in  besearica,  aceaia  iaste  foarte  mare.         . 
De  va  da  nestine  cuiva  o  palma  peste  obraz,  aceaia  nu  se  chiama 

sudalma  mare;  iara  de  va  fi  la  vreun  loc"  mare  ca  acela  cum  am  zis  mai 


•       .V 


-  : 


■ 


I. 


• 


^ 


•. 


*  ' 


ft 


■ 


^  . 


I  • 


<! 


■I 

1 


! 


I      I 


1 


\ 


*  *. 


SUDALME  (gl.  106-115) 


135 


*  ^ 


sus,  atunce  iaste  mare.  Cum  au  fost  odata  un  boiaren  carele  fu  s cos  si 
eonit  den  locul  lui  doao  luni,  cace.au  dat  numai  o  palma  in  beseanca 
unui  rob  al  judecatoriului  acelui  loc,  numai  cace  ca-i  zisease:  au  nu  ne 
vezi?  Iara  de  sa  va  prileji  vreun  om.de  jos  sa  dea  palma  vreunui  boiaren, 
atunce  acela  face  sudalma    mare.'  ....  - 

Cela  ce  va  lovi  pre  altul  cu  pumnul  sau  cu  toiagul  sau  cu  fune  sau 

'  cu  nuia  sau  cu  allele  de  aceastea,  si  de  nu  se  va  infla  sau  de  nu  ya   face 

vinatare  sau  singe,  atunce  aceaia  nu  se  chiama  sudalma  mare ;  fara  numai 

de  sa  va  face  spre  un  obraz  ca  acela  mare,  sau  de  va  fi  lovit  in  beseanca 

la  vreamea  sfintei  liturghii,  sau  de  sa  va  prileji  in  curtea  domneasca,  cace 

'.'-.  ca  si  atunce  se  va  chema  sudalma  mare.        :       (#-  • 

Cela  ce  va  mearge  la  casa  altuia  de-1  va  sudui,  acela  mca  face  sudalma 


mare. 


ClND  VA  PUTEA  SCAPA  DE  CERTARE  CELA  CE  INJURA,  CA  SA 
NU  SE  CEARTE.  CA  VA  SCAPA  NUMAI  ClNDU-S  VA  DA  SEAM  A 
CUM  CUVINTELE  CE-AU  ZIS  DE  L-AU  MUSTRAT  SiNT  ADEVARATE. 

GLAVA    108. 

* 

- 

*  I 

Cela  ce  va  sudui  pre  altul  zicindu-i  cuvinte  tot  adevarate  pre  cale, 
dupa  cum  va  f i  f  acut,  acela  va  sovai  cum  va  putea  si  va  scapa  de  cer- 

^^Cek'ce^a  zice  vreunii  mueri  curva,  carea  adevarat  mainte  va  fi  fost 
fturva,  iara  dup^-aceaia  se  va  fi  inteleptit  si  va  fi  atunce  muiare  de  cmste, 

I  acela  iara  nu  se  va  pedepsi.  i  Ui,\ii«V 

Cela  ce  va  zice  cuiva  ca  e  afurisit  sau  copil,  nestund  pre  eel  afunsit 

'  ca  s-au  ertat  si  pre  celalalt  1-au  facut  adevarat  f ecior  pre  leage,  acela  iara 

nu  se  va  certa  ca  un  suduitoriu.  -  ja„k„«t  ,rQ  r; 

De  va  zice  nestine  cuiva  hain,  carele  mai  de  mult  adevarat  va  li 
fost  hain,  iara  apoi-'l  va  fi  ertat  domnu-sau  si-1  va  fi  priimit  larasi  in  cin- 
stea  dentii,  atunce  acela  de-i  va  fi  zis  hain  cace  au  fost  mai  namte  vreame, 
ce  sa  zice- de-i  va  fi  zis:  tu  ai  fost  hain,  acela  nu  se  va  certa  ca  un  sudui- 
toriu; iara  de-i  va  zice  dentr-acesta  an,    cum  se-ara   zice,  tu  esti  hain, 

atunce  se  va  certa,       -  '  ~*« 

Cind  va  sudui  nestine  pre  altul  si-l  va  ocari,  atunce  de  va  putea  arata 

cum  cuvintele  cealea  ce  i-au  zis  de  ocara  sint  adevarate,  pentru  carele 
poate  sa  ia  si  certare,  atunce  acela  ce  1-au  sudmt  nu  se  va  certa.  Cum 
se-ara  zice  de  va  zice  nestine  cuiva  cum  iaste  fur  sau  preacurvariu  sau 
si  altele  ca  aceastea  si  le  va  arata  cum  sint- adevarate,  atunce  suduitoriul 
nu  se  va  certa,  ce  se  va  certa  eel  suduit.  Iara  de  va  zice^  nestine ^  al  ma : 
sfrentite  sau  girbove  sau  altele  ca  aceastea,  acela  de-ara  ?i  arata  acest 
lucru  sa  fie  adevarat,  iara  asa  tot  se  va  certa  cela  ce  va  fi  ocant  ca  un 
suduitoriu,  pentru  ca  nu  sa  pot  pedepsi  mceodata  strica^ii  §1   beteagn 

*:*  Ond"  vTsudui  nestine  pre  altul  pe  dreptate  si  pentru  cace  i  se  cade 
sa-1  suduiasca  ca  pe  un  vinovat,  atunce  acela  nu  se  va  certa;.  iara    de-i 


* 

4 

*                                     if' 

• 

*                 t3 

* 

1 

Zac.  19. 

4 

\  -     4 

T 

I 

i    ^ 

k 

p 

9 

*  • 

• 

4 

1 
fi 

• 

Zac.  20. 

* 

* 

t 

w 

f  i 

v 

• 

- 

■ 

1 

* 

E 

■    . 

* 

• 

>            1 

f 
f 

■■ 

* 

** 

Zac.  1. 


Zac.  2. 


Zac.  3, 


Zac.  4, 


Zac.  5. 


I 


i 


Zac.  6. 


. 


■ 


««l 


p\ 


~* 


! 


/ 


**         "• 


136 


INDREPTARKA  LEG! I 


*V 


Zac.  7. 


m 

Zac.  8. 


■ 


Zac.  1 


Zac.  2 


Zac.  3, 


Zac.  4 


Zac.  5, 


Zac.  6. 


Zac..  7, 


■  _ 

va  sudui  fara  de  vina,  atunce  ca  un  suduitoriu  se  va  pedepsi,  macara  de-ar 
fi  §i  cum  zice  suduitoriul,  adevarat ;  iara  asa,  pentru  firea  si  mintea  lui  s 

cea  rea,  tot  sa  se  cearte.  . 

Cela  ce  va  arata  la  judecata  cum  cutare  marturie  ce  martunseaste 
impotriva  lui  nu  iaste  om  de  credinta  si  va  injura  pre  marturie  naintea 
judecatoriului,  zicind  ca  marturia  lui  nu  iaste  buna,  de  vreame  ce  el  iaste 
preacurvariu  si  iaste  mincinos  si  om  cumu-i  mai  rau,  atunce  de  va  arata 
aceastea  cuvinte  cum  sint  adevarate,  nu  se  va  pedepsi  ca  un  suduitoriu, 
iara  de  nu  va  arata,  el  se  va  certa  ca  un  suduitoriu  ce  face  sudalma  mare. 

Cela  ce  va  da  vreun  ravas  la  mina  domniei  si  va  scrie  intr-insul  hula 
si  ocara  impotriva  cuiva,  de'  vor  fi  aceale  cuvinte  adevarate  si  de  fata, 
atunce  acela  nu  se  va  pedepsi;  iara  de  nu  vor  fi  adevarate,  se  va  certa 
ca  un  suduitoriu  ce  face  sudalma  mare. 

it 

PENTRU   ClND  VA  PUTEA  NE^TINE    SA  MEARGA    SA   SE  PLlNGA 
LA    JUDECATORIU    SI    SA    PlRASCA    PENTRU    SUDALMA    CE    VA 

FI    SUDUIT    NESTINE    PRE    ALTUL. 

G  L  A  V  A    109. 

■  ■        ^ 

Sudalma  ce  va  sudui  nestine  pre  cocon  mic,  aceaia  se  socoteaste  c-au 
suduit  pre  tata-sau.  Drept  aceaia  poate  tata-sau  sa  mearga  la  judecatonu 
sa  se  plinga,  macar  de  nu  1-ar  mina  fiiu-sau,  ce  numai  ca  pentru  sa  se 
cearte  cela  ce  va  fi  suduit  pre  fiiu-sau. 

Aceasta  se  socoteaste  cind  coconul  eel  suduit  inca  nu  va  fi  usebit  dg 
tata-sau;  iara  de-i  va  fi  fecior  de  suflet  sau  de-i  va  fi  copil,  atunce  nu 
va  putea  sa  mearga  la  judecatoriu  sa-s  plinga  sudalma  feciorului  sau. 

Feciorul  nu  va  putea  niceodata  sa  pirasca  la  judecatoriu  pre  cela  ce-au 

suduit  pre  tata-sau.  . 

Cind  va  sudui  nestine  pre  fecior,  atunce  nu  va  treace  sudalma  pina 
la  tata-sau,  deaca  nu'  va  sti  cela  ce  suduiaste  cum    iaste    tata-sau  vm. 

Sudalma  robului  iaste  sudalma  stapinu-sau.  Drept  aceaia  poate 
stapinul  robului  despre  partea  lui  sa  faca  pira  la  judecatoriu  pentru 
sudalma  robului  sau,  macar  de-ar  fi  cit  de  micsoara  sudalma.  §i  aceasta 
se  socoteaste  cindu-1  va  sudui  in  pizma  stapinu-sau,  pentru  sa-i  faca  lui 
rusine;  iara  de  va  fi  suduit  pre  rob  pentru  vina  lui  si  nu  se  va  atinge 
ne'mica  de  stapin,  atunce  nu  se  va  pedepsi  nice  unul,  nice  altul. 

Dupa  voia  judecatoriului  sta  acest  lucru,  sa  socoteasca  acea  sudalma 
a  robului,  sa  vaza :  oare  atinge-se  de  stapinu-sau,  au  nu  se  atinge.      . 

Barbatul  despre  partea  lui  poate  sa  pirasca  la  judecatoriu  pre  cela  ce 
va  fi-  suduit  pre  muiarea  lui;  asijderea  si  socrul  pentru  sudalma  nurorn 
sale,  si  ginerile  pentru  sudalma  logoditei  sale ;  si  inca,  pentru  sudalma  unn 
feate'  logodite,  poate  sa  pirasca  la  judecatoriu  tatal  ei  si  logodmcul  ei 
si  inca  si  socru-sau,  de  vreame  ce  sudalma  ei,  ce  sa  zice  a  featei,  treace 
si  pina  la  dinsif  la  toti,  si  poate  fiecarele  de  acei  oameni  ai  featei  tot  cite 
unul  sa  mearga  sa  pirasca  la  judecatoriu  si  sa  cearte  pre  suduitoriu.  !?i 
aceasta  se  socoteaste  cind  va  fi  stiind  suduitoriul  pre  acestea  pre  top 
cum  au  facut  acea'tocmeala  si  cum  iaste  fata  logodita. 


\ 


V 


» 


; 


k 


:  * 


v. 


'i 


y 


i 


i .  * 


/ 


SUDALME    (gl.   106—115 


137 


Muiarea  nu  va  putea  sa  mearga  la  judecatoriu  sa  pirasca  pre  cela  ce  Zac.    8. 
va  fi  suduit  de  barbatul  ei,  cace  ca  sudalma  barbatului  nu    se    chiama 

sudalma  si  spre  muiarea  lui. 

Cela  ce  va  sudui  pe  ispravnieul  cuiva,  aeeaia  sudalma  nu  se  chiama  Zac.  9. 
cum  au  suduit  pre  acela  ce  iaste  ispravnic,  ce  pre  stapinu-sau,  fara  numai 
cind  va  sudui  pe  ispravnic  si  sa  fie  el  de  fata,  sau  de-1  va  sudui  la  vreamea 
ceaia  cind  se  va  apuca  sa  fie  ispravnic,  sau  de-1  va  injura  in  pizma  pentru 
sa  faca  rusine  stapinu-sau. 

Cela  ce  va  injura  pre  ucenic  inaintea  dasealului,  aeeaia  se  chiama  Zac.  10. 
ca  injura  pre  dascalu  g&u.  Drept  aeeaia  dascalul  despre  partea  lui  poate 
mearge  sa  pirasca  la  judecatoriu  sa-si    izbindeasca    pentru  sudalma  lui 

ce  va.fi  luat  pentru  ucenicul  lui. 

Cela  ce-s  va  sudui  pre  o  ruda-si,  acela  suduiaste  pre  toate  rudelesale  Zac.  11. 
citi  vor  fi  dentr-acel  neam,  si  atunce  fiecarele  dentr-acel  neam  poate  sa 
mearga  sa  pirasca  la  judecatoriu  ca  pentru  sa  se  cearte  trupeaste  sudui- 
toriul;  iara  asa  nimenilea  dentr-acel  neam  nu  va  putea  sa  roage  pre  jude- 
catoriu cu  ba'ni  ca  sa  cearte  pre  suduitoriu  pentru  sudalma,  ce  numai  el 
singur  suduitoriul  poate  sa  faca  aceasta,  sa  se  roage  sa  se  plateasca  cu 

bani.  . 

Cela  ce  va  injura  pre  om  den  clirosul  besearicii,    acela    injura  pre  Zac.  12. 

vladica  si  pre  besearica,  si  atunce  vladica  poate  sa  iarte  gresala  lui  ce-au 
facut  asupra  episcopului'si  a  clirosului,  iara  gresala  ce-au  facut  suduind 
besearica,  de  aeeaia  nu-1  va  putea  erta,  ce  se  va  certa  ca  un  suduitoriu. 

Cela  ce  va  injura  pre  calugar,  acela  injura  pre  egumenul  lui  si  pre  Zac.  13. 
minastire  si  atunce  poate  egumenul  si  cu  minastirea  sa  pirasca  la  judeca- 
toriu ;  fara'  numai  de  va  fi  calugarul  dus  pentru  invatatura  cartii  cu  voia 
egumenului,  pentru  ca  atunce  cine-1  va  injura  nu  injura  pre  egumenul 

nice  pre  minastire.  ^  --•'"";  . 

Poate  calugarul  sa  iarte  pre  cela  ce  au  injurat  pre  dinsul,  iara  nu  Zac.  14, 

poate  sa  iarte  pre  cela  ce-au  injurat  pre  egumenul  si  pre  minastirea  lui. 


/  * 


t       * 


ClNI)  SE  VA  CHEMA  SUDALMA,  DEACA  VA  ZICE  NEST1NE  ALTUIA 

MINfl,    §1    CIND    NU    SE    VA    CHEMA. 

G  L  A  V  A     110. 


Cela  ce  va  sudui  pre  cineva  pentru  cace-1  va  fi  suduit  el  intii,  acela 
nu  se  va  certa,  insa,  cind  va  fi  sudalma  celuia  dentii  mincinoasa  si  nu  va 
putea  sa  o  dea  de  fata,  iar  sudalma  celuia  al  doile  iaste  adevarata ;  iara 
de  va  fi  sudalma  celui  dentii  adevarata  si  celuia  al  doile  mincinoasa,  atunce 
acela  al  doile  se  va  certa  si  nu  va  putea  sovai  sa  zica,  ca:  m-au  suduit 
el  intii,  de-aciia  pentr-aceaia  1-am  suduit  si  eu. 

Cela  ce  va  sudui  pre  cineva  apestit  dupa  ce4  va  fi  suduit  el,  acela 
nu  va  putea  sovai  sa  zica  ca  1-au  injurat.  cace  1-au  injurat  celalalt  intii, 

ce  se  va  acela  certa. 

Cine  va  injura  pre  cineva  zicindu-i  ca  birfeaste,  atunce  acel  cuvint 

ce  i-au  zis  ca  birfeaste,  de  sa  va  afla  ca  iaste  adevarat  cum  i-au  zis,  atunce 


Zac.  1 


Zac,  2 


Zac.  3. 


> 


. 


\ 


138 


INDREI'TAREA-  LEG-II 


V?    A 


; 


1 

t  I 


Zac.  4. 


Zac.  5. 


Zac.  6 


Zac.  7, 


Zac.  8 


acela-nu  se  va  certa  ca  un  suduitoriu,  iara  de  va  fi  zis  intru  desert  acest 
cuvint  si  se  va  afla  ca  iaste  el  vinovat,  atunce  acela  ce-au  zis  celuia  ca 
birfeaste  el,  se  va  certa  ca  un  suduitoriu.  #      • 

Cela  ce  va  zice  altuia:  sa  ma  er}i,  ca  minti,  acela  se  va  certa  si  nu 
va  putea  scapa  cu  acel  cuvint  cace  va  fi  zis:  sa  ma  erti. 

jQtnd  se  vor  prici  doi  oameni  si  va  zice  unul  altuia  niscare  cuvmte 
reale  asupra  lui,  cum  sa  fie  facut  niscare  rauota^i,  iara  cela-i  va  zicede 
fa^a  ca  birfeaste,  de  nu  vor  fi  adevarate  cuvintele  ceale  de  ocara  cei-au 
zis,  atunce  nu'se  va  certa  cela  ce  i-au  zis  ca  birfeaste,  iara  de  vor  fi  adeva- 
rate, atunce  ca  un  suduitoriu  se  va  certa.^  .<   .         ,\         , 

Cela  ce  va  zice  altuia  ca  birfeaste  si-i  va  da  si  q  palma,  macar  de-ar 
fi  zis  si  minciuni  eel  lovit,  iara  asa  cela  ce  1-au  suduit   se  va  certa  pentru 

cace  1-au  lovit.      -  .     - 

Cind  va  zice  nestine  altuia  ca  birfeaste  si  el  va  fi  graind  drept,  atunce 

cela  ce  i-au  zis  ca  birfeaste  iaste  datoriu  intre  toti  oamenii  sa  zica  c-au 

birfit  el  singur,  iara  nu  cela  ce  i-au  zis  el  ca  birfeaste. 

Cela  ce  va  zice  celuia  ce-1  va  sudui  ca  birfeaste,  apestit  dupa  sudalma: 

birfesti,—  acela  sa  va  certa  ca  un  suduitoriu.  _  -       ' .   ■   ' 


f 


2* 


i 


* 


■  ■ 


-  *  / 


f 


*  i 


. 


* 


> 

; 


n 


rn 


K 


t 


Zac.  I. 


Zac.  2. 


Zac.  3 


Zac.  4 


Zac.  5. 


Zac.  6. 


Zac.  7. 


PENTRU  ERTAREA    SUDALMII,   CUM    §1   IN   CE   CHIP    TREBUE        4 

SA   SE  FACA.  ' 

..-  -   • 

GLAVA    111.  .  ,  ~      ^ 

Sudalma  se  iarta  uneleori  cu  cuvintul,  iara  mai  de  multe  ori.se  mrta 

si   cu   tacutul.  .       '•"-'„"".; 

Sudalma  se  chiama  ertata  cind  se  tocmesc  ammdoao  partile    si   se 
impaca  si  dau  mina  unii  cu  altii  si  inca  de  multe  ori  fac  intanre  si  cu 

iuramint.  .    %  .  ;'•  .  .    , 

Inca  se  iarta  sudalma  si  cu  bam ;  iara  asa,  cela  ce  iarta  pre  cela  ce 
1-au  suduit  pentru  cace-i  da  bani,  acela  iaste  de  ocara  si  de  toata  rusinea. 
Cu  tacearea  se  chiama  ca  se  iarta  sudalma  cind  eel  suduit  va  face  mste 
seamne  oarecarele,  intru  care  lucru  va  putea  cunoaste  cum  dentru  adincul 
inimii  lui  arata  cum  sa  aiba  prietensug  spre  cela  ce  1-au  suduit,  macara 
de  n-ar  arata  nice  cu  cuvintul.  Iara  seamnele  ertaciunn  sint  aceastea: 
cind  va  sudui  nestine  pre  altul  si  el  se  va  face  a  nu-1  auzi  si  dup-aceaia 
cit  de  apestit  nu^s  va  mai  aduce  aminte  ca  1-au  suduit,  si  mai  virtos  cind 
vor  avea  amestecatura  impreuna ;  sau  de  vor  mearge  amindoi  pre.  o  .cale, 
sau  de  vor  minca  sau  vor  bea  impreuna,  sau  de  vor  zice:.bme-a-ti  fi  unul 
altuia,  sau  de  sa  vor  desfata  si  vor  glumi  unul  cu  alalt.  . 

Cind  se  va  prileji  eel  injurat  si  cu  cela  ce  1-au  injurat  sa  dea  mina 
amindoi  si  sa  se  sarute  unul  pre  altul,  cumu  e  la  pasti  cind  fac  Hnstos 
vascresne,  atunce  aceasta  nu  se  va  chema  ca  s-au  impacat,  fara  numai  de 

vor  face  aceasta  intr-alta  vreame.  -  -  #  - 

Ertata  se  va  chema  sudalma  cind  va  auzi  eel  injurat  cuvinte  bune  si 

de  cinste  den  gura  celuia  ce  1-au  injurat.  '        *       ,   . 

'      Cind  va  injura  ne?tine  pre  altul  si  de  se  va  atinge  de  trupul  lui,  cum 
s-ar  zice  sa-1  impinga  sau  sa-1  tie  si  sa-1  injure,  atunce  nu  se  va  putea 


- 


•' 


■ 


> 


*       -  * 


.     ',■ 


s 


^L 


\ 


1 


fit^ 


% 


*r 


/ 


L'* 


■ 


r» 


SUDALME  (gl.  106-^15) 


139 


- 1 


?  r* 


* 


4  * 


erta  cu  aceaste  cuvinte  ce  scriu  mai  sus,  ce  trebue  cindu-1  va  erta  sa-1 

iarte  cu  cuvintul  si  den  naintea  a  multi  oameni.  . 

"-  Cela  ce  va  erta  sudalma  celuia  ce  1-au  mustrat  au  cu  cuvintul,  au  cu  Zap.  8. 
tacearea,  acela  adevarat'sa  stie  ca  nu  va  mai  putea  sa  pirasca  la  judecata 
sa-i  faca  izbinda  pentru  sudalma  ce  1-au  mustrat ;  ce-i  va  face  judecatoriul 
cum  i  se  cade  si-1  va  certa  ca  pe  un  vinovat  cumu-i  vaveni  judecata  pe 
pravila,  cum  da  invatatura  pravila..     '  .         ;-         •      * 

Seamnele  carele  scriu  mai  sus,  acealea  arata  cum  au  ertat  eel  injurat   Zac.  0. 
pre  cela  ce  1-au  injurat  mai   nainte,    pina  a  nu  intra  acealea  cuvinte  in 
urechile  judecatoriului;  iara  de-1  va  erta  dupa  ce  va  fiinteles  judecatoriul, 
atunce  nu  se  chiama  ertata  aceaia  sudalma.  -  . 

-Cela  ce  va  erta  la  boala  lui  sudalma    carea-1  va  fi  suduit  nestine,  Zac.  10. 
acela  de  sa  va  scula  den  boala  lui,  atunce  nu  va  putea  sa  pirasca  la  jude- 
cata pre  cela'  ce  1-au  suduit  sa-s  izbindeasca  pre  dins; 


i1 


: 


'f 


PENTRU  CEIA  CE  GRAESC  DE  RAT;  SI  MUSTRA  SAU  INJURA  PRE 
DOMNUL    TARtl,     SAU     PRE     OAMEN1I     RESEARICII. 


GLAVA     112. 


' 


Zac.  1. 


Cela  ce  va  grai  rau  de  domnul  locului  aceluia  ^i-1  va  injura  cu  minie 
si  cu  tot  deadinsul  intr-acesta  chip  cit,  de-ar  putea,  i-ara  face  toata  rao- 
tatea,  pre  unul  ca  acela  sa  cade  sa-1  cearte,  de  vreame  ce  face  lucru  ca 
acela  impotriva  legii  si  a  pravilei.  §i  nu  se  va  certa  numai  cela  ce  graiaste 
rau  de  domn,  de  fata  de  aud  toji,  ce  inca  si  cela  ce  va  grai  cit  de  putin 
si  micsor  cuvint  ce  va  f i  de  rusine  si  de  hula  asupra  domniei ;  si  acela 
se  va  certa,  de  vreame  ce  sa  alia  un  lucru  mare  la  toate  pravilele  pentru 
cela  ce  va  grai  cit  de  putin  cuvint  rau  impotriva  domniei  locului  aceluia 
unde  lacuiaste,  de-ar  fi  orice  feliu  de  om,  ver  fie  mirean,  veri  calugar, 
ver  fiece  om  de  in  clirosul  besearicii.         '  - 

*        Cela  ce'va  sudui  pre  vladica  sau  pre  duhovnicu-sau,  aceluia  se'eade  Zac. 

sa  se  cearte.  •  '  _  '.         . 

Sudalma  ce  va  sudui  nestine  pre  vladica  si  de  sa  va  atinge   si  de  Zac. 
.besearica  cu  vreo  hula  sau  cu  altceva  lucru  cu  rusine,  atunce  singur  mitro- 
politul,  ce  sa  zice  vladica,  sa  cade  sa-1-  cearte  pre  suduitpriu  si  sa-1  afuri- 
seasca ;  iara  de  va  fi  suduit  numai  pe  vladica,  atunce  vinovatul  se  va  piri 
la  judecatoriul  eel  mirenesc  si  acolo  seva  certa. 

Oricare  dascal,  facind  vreo  ihvajatura  in  sfinta  besearica  intre  tot  Zac. 
narodul,  de  va  sudui  sau.  va  ocari  pe  vreun  vladica  zicindu-i  si  pre  nume 
si  aratindu-i  de  fata  si  ocarile  lui  si  lucrurile  ce  va  fi  facut,  acela  se  va 
certa  inca  de-ar  grai  si  intr-alt  chip,  cu  cuvinte  acoperite,  ce  sa  zice  cu 
tilcuri  ca  acealea  pentru  sa  nu  inteleaga  to^i,  ce  numai  cei  invatati,  aceia 
sa  cunoasca  si  sa  priceapa  pre  vladica  si  lucrurele  lui,  si  atunce   iarasi 

se   ya    certa.  ; 

Cela  ce  va  huli  pre  patriarhul  de  fata  sau  si  in  taina,  acela  nu  se  Zac. 
va  numai  afurisi  sau  se  va  goni  de  in  sfinta  besearica  si  sa  ramie  si  fara 
de  cinste,  ce  inca  si  ca  un  eretic  se  va  pedepsi. 


V 


2. 


3. 


4. 


5. 


.' 


I 


\ 


r 


Zac.  6. 


Zac.  7. 


Zac.  8. 


■_' 


HO 


1NDREPTAREA    LEGII 


/ 


'      Cela  ce  va  sudui  pre  domnul  }arii,  acela  de  va  fi  nebun  sau  lipsit 
de  minte  sau  beat  de  bautura  sau  de  alta  nebume   aeela  nu  se ,  va  certa 
insa  se  cade  sa    se  arate    lucrul  si  sa  se  cunoasca    pre  cuvinte  ce  va  fi 
suduit  sau  ce  feal   de  chip   va   fi  lost  sau    ce  feal  da  nebume  va  fa  fort 
avind,  sau  de  betie ;  .iara  de  va  fi  intr- alt  chip,    atunce   se   va    pedepsi 

f°artCertarea  celuia  ce  suduiaste  pre  domnul  tarti  sau  pre  yladica  sau  pre 
duhovnieul  earele  iaste  ispravmeul  lui,  aceaia  laste  dupa  voia  judeea- 

t0riUNu'  poate  fieee  judec&toriu  cum  va  fi  voia  lui  si  eumu-i  va  parea  lui 
sa  eearte  pre  eela  ce  va  sudui  pre  domnul  ^arii   ce  sa  cade  sa  scne  carte 
sa  aea  stirPe  domnului  cum  si  iu  ce  chip  1-au  sudmt ;  de-acia  cumu-i  va  da 
Jspuns  si  invatatura,  asa  intr-acela  chip  sad  eearte  J.  sad   pedepseasea; 


/ 


*i 


Zac.  1 


\\ 


FENTRU  CEIA  CE  INJUR  A   SI   OCARASCU  PRE  NE§TINE  CD 

SCRISOAREA. 


GLAVA    113. 


Zac.  2. 


'«. 


i : 


■ 

B 


La  capetele  ce  scriem  mai  sus  zis-am  cum  sudalma  .se  face  si  cu 
scrisoare,  care  sudalma  cu  scrisoare  sa  face  asa:  cind  va  scne  nestme  n  va 
pune  s  niscarc  cuvinte  de  ocara  si  de  sudalma  impotnva  cuiva  sernndu- 
rnumcle  lui  si  multe  cuvinte  reale  si  sudSlmi  asupra  lui.  Aceastea  ocar, 
S,  scnsoarea  30  f ac  in  multe  f ealiuri :  nneori  serin  hirtn  cu  sudalme  si  cu 
ocar  Tsupra  cuiva  si  le  arunca  pre  ulite  sau  in  mijlocul  tirugulu,,  and.  sint 
mTmulli  oameni  pentru  sa  citeasca  multi  si  s&  Meleaga  ocarale  lm; 
Stii  Z in  si  lipesc  Mrtii  pre  ziduri  sau  pre  p&reti  pre  unde  tree  oameni , 
a  cu  mestersug  de  nu  scriu  numele  omnlui,  ee  .scriu  n.scare  seamne  ca 
acealea,  ce  deaca  le  and,  toti  inteleg  si  cunosc  pentru   erne  graiaste  si. 

^  tiace  v^flte  polojenii  ca  acealea  en  ocari  si  cu  sudalmi  asupra  altuia, 
aceluia  sa  i  se  tae  capul  dupa  cum  zic  mold  dascah.  Aceasta  se  socotea?te 
5'se  face  cind  aceale  scrisori  si  aceale  polojenii  cu  -da;5y»«r 
tor  fi  tocmite  cu  viclesug  ca  acela  asupra   cuiva,  ca  sa  1    e  faca  moarte 
aceluia  om.   Iara  de  nu  vor  fi  asa  rcale  si  grozave  ce ,  vo      1  ™«»    ^  a  '; 
asa  ca  in  chip  de  glume,  atunce  cela  ce  va  fi  facut  acel  fehu  de  scrisori    se 
va  certa  dupa    cum  va  fi   voia    judecatoriului,  ce  se  zice  cum  va  fi 
omul  acela  ce-au  facut  uuele  ca  acealea  si  cum  va  fi  s.  eel  suduit  s.  ocarit 
rrlocoti.  Dece  and  vor  go»i  SW  vor  scoate  denjmoja.  hMjwvo r  lu. 
mate  bueatele  domnesti,  saud  vor  tnmite  la   ocna,  sau  va  raminea  iara 
decinste     care  lncru '  iaste    mai  ran  de  toate,  ca  nu-1  on.de  .mmenile 
ce  araiast  ,  nice  sa  ercadc  necairea  marturiia  In  ,  nice  iaste  voln.c  sa  dea 
ce  arc  ou    va  vrea,  nice  sa  faca  zapis  cuiva,  nice  sa  mosteneasca  oc.na 
cuiva!  si  altele  ca  aceastea.  San  iarasi  pre  uuul  ea  acela  sa-    poarte^  pre 
uHrPren  tot  tlrgnl,  san  sa  pat&  alta  pedepsa,  dupaxum  va  fi  you .  jude. 
c&toriulni;  ca  arl  jidecatorinl  de  pururea  puteare  la  lucrure  ca  aceastea 
sa  eearte  si  eu  moarte.  : 


■ 


P> 


* 


-    X 


"       I' 


i 


:.  I 


■ 


/. 


StJDALME  (gl.  >106-115) 


141 


\ 


1      ■  • 

Cela  ce  va  trimite  pre  altul  sa  faca  scrisori  cu  sudalmi  §i  cu  ocari  ca 
acealea  asupra  cuiva,  sau  de  va  sfatui  pre  altul  ca  sa  faca  acest  lucru, 
acela  sa  se  cearte  tocma  ca  si  cela  ce  ar  fi  facut  el  singur. 

Cela  ce  va  face  scrisori  cu  ocari  si  cu  sudalmi  asupra  cuiva  si  va  vrea 
apoi  sa  sovaiasca  sa  zica  cum  1-au  indemnat  cutarele  si  acela  i-au  dat  sfat 
de-au  facut  acest  lucru,  iara  el  dentru  sine  n-ar  fi  facut,  atunce  nemic 
nu-i  va  folosi  aceluia,  ce  se  vor  certa  amindoi  cu  un  feliu  de  certare. 

Cela  ce  va  gasi  vreo  scrisoare  cu  sudalmi  sau  cu  ocari  asupra  cuiva 
si  de  nu  o  va  sparge  sau  sa  o  arza,  ce  o  va  arata  priatenilor  sai  sau  cuis 
va  gasi,  acela  se  va  certa  ca  si  cela  ce  o  va  fi  facut;  fara  numai  de  o 
va  fi  facut  vreun  om  de  cinste  si  va  fi  scrisa  cu  dascalie  mare,  de  o  va 
tinea  si  se  va  mira  de  aceale  cuvinte  tocmite  cu  filosofie;  iara  asa,  nice 
acela  lucru  nu  iaste  ertat  sa-1  faca,  de  vreame  ce  iaste  scris  acolea  cuvinte 
reale  carele  nu  trebuesc  sa   se  arate  intre  oarneni. 

Cela  ce  va  scrie  vir§uri  sau  va  scoate  cintece  pentru  ocara  cuiva, 
acela  se  va  certa  ca  si  cela  ce  va  scrie  sudalme  si  ocari,  cum  scrie  mai 
sus,  impreuna  si  cu  cela  ce  le  va  cinta  acealea  cintece  sau  altele  ca  aceastea ; 
aceia  toti  cu  o  certare  se  vor  certa. 

Cela  ce  va  unge  ferestrile  sau  u$a  cuiva  cu  scirna  sau  cu  fiece  gro- 
zavie  facindu-s  ris  de  casa  aceluia,  acela  sa   se  certe  ca  si  ceialalti. 

Cela  ce  va  spinzura  la  usa  cuiva  niscare  coarne  sau  altceva  stirvu 
imputit,  acela  sa  se  cearte  ca  si  ceia  ce  scrie  mai  sus. 

Cela  ce  va  lipi  scrisoarea  cea  cu  ocari  la  usa  sau  la  fereastra  vreunui 
om  de  cinste,  sau  de  o  va  lipi  la  curtea  domneasea  sau  la  besearica,  acela 
mai  mult  se  va  certa  decit  ceia  ce  scrie  mai  sus. 

Cela  ce  va  zugravi  chipuri  de  oarneni  cu  rusine  §i  cu  ocara  asupra; 
lor,  si  mai  virtos  cind  le  va  pune  la  vreun  loc  sa  vaza  multi,  acela  sa  se 
cearte    ca    si    ceialalti.  '       \ 

Cela  ce  va  face  raspuns  scrisorii  ce-au  fost  scris  la  dinsul  cu  sudalma 
§i  cu  ocara  asupra  lui  si  macara  de  n-ara  adaoge  alte  cuvinte,  ce  numai 
de-ar  scrie  cum  cite  au  scris  suit  toate  minciuni,  atunce  aceluia  nu-i 
vor  folosi  acealea  sa  poata  scapa  de  pedepsa,  ce  sa  va  pedepsi  ca  §i  cela 
ce  scrie  cartea  cu  ocari  si  cu  sudalme.  . 

Cela  ce  va  vadi  la  judecatoriu  pre  cela  ce  scrie  carte  cu  ocara  asupra 
cuiva,  acela  va  lua  dar  de  la  judeactoriu  si-1  va  judeca  judecatoriul 
cumu  se  cade,  diipa  cum  va  fi  feliul  omului  eel  suduit,  sau  in  ce  loc'l 
va  fi  suduit,   sau  in  ce  vreame. 


Zac  S. 


Zac.  4 


Zac.  5 


Zac.  6. 


Zac.  7. 


Zac.  8. 


Zac.  9. 


Zac,  10, 


Zac,  11 


Zac.  12. 


1 


PENTRU    OAME1VII    MIREAMI,  IN   VREAME  DE   GOAIVA,    DE-I    VOR 
PRINDE    $1-1   VOR   FACE   PAGlNI,   IARA  APOI   VOR   VREA 

SA  SE  PREOJEASCA. 


* 


GLAVA    114. 


Canonul  11  al  saborului  de  intii  porunceaste:  niscare.  oarneni,  zice, 
in  vreamea  goanei  de-i  vor  robi  si  se  vor  lepada  de  numele  lui  Hristos, 
iara  mai  pre  urma  se  vor  pocai  si  vor  vrea  sa  se  preoteasca,  aceia  sa  nu 
se  hirotoneasca ;  ca  deaca  vreame  ce,  dupa  judecata  sfintilor  si  dumne- 


S&bor.   1,   ca* 
non.  11. 


/  ■  ■ 


«\ 


.       * 


t  v 


aw?-^^-. 


■-  > 


■■ 


cv 


I   W 


*  r 


■-* 


^    -> 


* 


142 


1NDREPTAREA    LEG  II 


.  v 


!  J 


I 


r 

i  ™  - 


i 


■ 


Apostolii,  67. 


Zonara. 


Raspunsul 
marei  besea- 
reci. 


Inirebarea  lui 
Methodic  pa- 

triarh. 
R&spunsul  lui 

Theodor   Stu- 

dit. 


Sabor.  i  si  2, 
canon.  1- 


i 


zeestilor  parinti,  ei  nu  se  precestuesc,  dar  preoti  cum  se  vor  hirotoni? 
Aceasta  foarte  tare  se  apara  de  dumnezeestile  pravile,  si  poate  de-i  va. 
face  popi  nestiind  arhiereul,  iara  dupa  aceaia  de  va  afla  de  dinsii,  atunce 
sa  li  se  ia  darul.  si  sa  n-aiba  nice  un  folos  pentru  ce  s-au  hirotonit. 

■    —  ■  ■ 

PENTRU  CEIA  CE  IAU  A  DOA  HIRQTONIE;  §1  CAHII  TREBUE  SA 
SE  HIROTONEASCA  A  DOA  OARA;"gI  CARII  SA  SE  BOTEAZA 
\  DOA  OARA  ;  SI  PENTRU  ARHIEREUL  CELA  CE-I  E  LUAT  DARUL, 

DE  I  SE  VA  CADEA  SA  FACA  HIROTONIE. 

GLAVA    115. 

Canonul  67  al  sfintilor  apostoli  graiaste:  episcopul  sau  preotul  si 
diaconul  de  sa  vor  hirotoni  de  doao  ori,  atunce  sa  i  sa  ia  darul  si  lui 'si 
celuia  cel-au  hirotonit,  fara  numai  de-i  va  fi  hirotonia  lui  de  ereticj 
ca  pre  citi  hirotonesc  ereticii  toti  sint  nehirotomti  si  pre  citi  boteaza, 
sint  nebotezati.  Drept  aceaia,  va  acesta  canon,  citi  se  hirotonesc  de  eretici, 
sa  nu-i  priim'easca,  nice  pre  cei  ce-s  botezati  de  dinsn.       * 

Hirotonia  ereticilor  cliric  nu  face,  nice  botezul  lor  pre  cine  boteaza 
nu  face  crestin ;  ce  numai  sa  se  hirotoneasca  a  doa  oara  fara  da  mci  o 
nevoie  ceia  ce  s-au  hirotonit  de  dinsii  si  sa  se  boteaze  a  doa  oara  ceia  ce 

s-au  botezat  de  dinsii.     •  .  . 

Iara  pentru  citi  se  hirotonesc  de  arhiereu  ce-i  mste  luat  darul,  porunci 
patriarhul  Tarigradului  cu  saborul,  insa  de  vor  fi  stiut  ceia  ce  s-au  hiro- 
tonit ca  arhiereul  acela  au  fost  fara  de  dar  si  ei  se-au  hirotonit  de  dinsui, 
atunce  sa  fie  si  ei  fara  de  dar  si  de-acia  sa  nu  se  mai  hirotoneasca  a  doa 

oara.  .   ■    ,  •  .      ,    •.   :.       ,  . 

De  sa  va  hirotoni  preotul  de  arhiereul  ce-i  e  luat  darul,  oare  poate 

sa  sluiasca  ceale  preotesti,  au  ba?  -  .  ;-.,         .        ,  v  <• 

Nu  poate  pomul  paduret  plod  bun  face.  Asijderea  si  arhiereul  fara 
de  dar  nu  poate  face  popi,  nice  alt  lucru  arhierese,  cace  ca  arhierie  n-are.. 
Drept  aceaia  deaca  vreame  ce  n-are  arhierie,  preotie  nu  poate  da.  Iara 
de  va  hirotoni  pre  cineva,  acela  e  nehirotonit  si  liturghie  sa  nu  slujasca, 
nice  sa  faca  nice  o  rinduiala  preo^easca,  caci  ca  iaste  mirean  ca  si  mai 
nainte.  Cace  ca  arhiereul  eel  fara  de  dar  n-are  sa  dea  darul  preashntului 
duh  celuia  ce-1  hirotoneaste,  pentru  ca  se-au  luat  de  la  dinsul  caci  au 
facut  rau  si  faradeleage,  si  au  ramas  numai  ca  un  calugar  prost.  Un  oni 
ce  are  un  lucru,  el  si  da,  cace  ca  are;  dar  de  nu  va  avea,  cum  va  da.' 
Asa  sa  socotesti  si  pentru  arhiereul  ce-i  iaste  luat  darul.         . 

•   ■.'.-■        '  ,,.'•.-*'       •■  •  ■  ■       .•     .     ..  ' 

*    -  *  t  .  "-    **  ■ 

PENTRU  CELA  CE  VA  SA  ZIDEASCA  MlNASTlRE  SAU  BESEARlCA, 
ACELA  SA  NU  FIE  VOLNIC  SA  LE  OBLADUIASCA   NICE  FARA  DE 

VOIA    ARHIEREULUI     SA     LE    FACA. 

i  a  *      *   .   * 

GLAVA    116. 

*  *  *  j 

Canonul  eel  de  intti  al  saborului  de  intii  si  de  a  doa  oara  zice  ca  curat 
lucru,  cinstit  fi  bun  au  socotit  sfintii  nostri  parinti  a  fi'  sa  se  faca  mmastiri 
?i  besearici.  Iara  in  zioa  de  astazi  rau  sa  veade  si  sa  lucreaza,  cace  ca  umr 


*      * 


t 


- 


- 


^ 


/ 


•) 


* 


■ 


s 


,t<i-t 


1 


* 


- 


ARHIEREI,  PREOTI  $1  CALUGARI  (gl.  114-125) 


143 


J 


44 


oameni  fac  minastiri  si  besearici,  de-acia-s  pun  unealtele  lor  acolo,  adeca 
inchinu-s .  unealtele  sau  bucatele  sau  altceva  fiece.  Deci  acealea  ce-dau 
nu  le  dau  minastirii  sau  besearicii,  ce  lui  Dumnezau;  ce  insa  ei  apoi  vor 
iara  sa  le  obladuiasca.  Drept'aceaia  porunceaste  acesta  canon  ca  mminea 
sa  nu  zideasca  minastire  fara  de  voia  arhiereului  carele  mste  intru  eparhia 
lui  locul  acela,  rnsa.una  ca  sa  faca  cumu-i  obiceaiul,  molitva  la  temehe 
si  iara  ca  sa  scrieintru  catastih  toata  isprava  minastirii  si  sa  scrie  intr-msul 
li  lucrurile  sau  bucatele  cu  carele  vor  sa  traiasca  calugam,  carele  va 
sa  dea  cela  ce  zideaste  minastirea.  $i  scriind  acealea  toate,  atunce  sa 
pue  acela  catastih  si  hrisov  la  mitropolie  sau  la  episcopie.  lar  cela  ce 
da  bucatele  acealea  la  minastirea  ce  au  zidit,  carele  le  da  catra  Dumnezeu 
si  sint  ale  lui  Dumnezeu,  va  canonul  acesta  si  porunceaste  ca^sanu  mai 
aiba  voe  pre  dinsele,  nice  la  minastire,  nice  egumen  sa  se  faca  far  de  voia 
arhiereului,  si  nice  pre  altul  sa  pue,  ce  toate  sa  fie  in  mina  si  in  voia 
arhiereului,  pentru  ca  arhiereul  are  si  tine  pre  pamint  locul  lui  Dumnezeu. 

M 


^ 


Zri. 


•n 


• 


DE    VA    INCHINA    CINEVA    NISCARE    LUCRUBE    LA    BESEARICA 
SAU   LA   MlNASTIBE   SI  VA  VBEA  APOI    SA   LE  I A   INDAbAT.   SI 

IABA  sA  se  stie  cA  lucblbile  si  bucatele  si  toate  ce 

ABE    MlNASTIBEA     SI     BESEABECILE      SlNT    MESCHIMBATE      SI 

NEMUTATE. 


#    V 


J     ' 


CLAV.A     117- 


Gherman   Ta- 
rigradeanul. 


-  Cite  lucrure  de-ar  da  nestine  la  besearica  sau  la  minastire,  on  vie, 
gradini,  mosii,  sau  alte  haine,  mutate  sau  nemutate,  -  mutate  sa  chiama 
dobitoace,  cace  ca  se  muta  de  imbla,  iara  nemutate  se  chiama  avutia, 
Cace  ca  ea  singura  nu  se  poate  muta  pina  nu  o  muta  altul  -,  aceastea 
toate  lui  Dumnezeu  le-au  dat,  si  sint  nemutate  si  nescoase  si  nendicate     .  - 

in  vecie,  si  niminea  nu  mai  poate  de-acia  sa  le  scoata  de^ acolo  de  unde 
s-au  irichinat.  Iara  de  va  indrazni  cela  ce  le-au  pus  sau  feciorn  lui  sau 
altul  de  in  rudenie  sau  de  in  mosneanii  lui  sa  ceara  sa  le  la  sa  le  instrnneaze 
de  la  besearica  lui  Dumnezeu,  sau  toate,  sau  o  parte  de  intr-insele,  acela 
sa  se  daspana  da  besearica  lui  Hristos  si  sa  se  canoneasca  ca  furn  de  simte. 

Iara  pentru  averile  si  dreptarile  ce-s  pre  leage  si  mai  namte  vreame  Leagea. 
inchinate   si   date,    dumnezaiasca   leage   si   pravila   porunceaste   ca   nice 
multa  vreame  a  anilor,  nice  veacure  le  inchid  sau  le  opresc,  ce  foarte  tare     , 
si  mai  virtos  trebue  sa  stea  nemiscate  si  nesuparate  in  vecie ;  pre  soco- 
tinta  si  pre  judecata  sa  le  tie  minastirile  si  besearecile,  cum  am  zis  mai 
sus'   macara  de-ar, treace  si  ani  multi  si  vremi.  : 

PENTBU  bABBATEL  SAU  FAMEAIA  CAIUI  VOB  SA  MEABGA  LA 

eillPUL  CALUGABESC,  pIn-1n   cItA   vbeame   tbebue  sA  se 
ISPITEASCA,  si  fAbA  be  stabet  sA  nu  se  tunzA. 

•  GLAVA    118. 

.      Canonul  5  alsaborului  deintii-?i  al  doile  zice:    de  multe    ori  unii  8U*.  Ui  2, 
oameni,   de  scirba,   sau   si  de.  alte   patime,    numai  c  t  fara   de  veaste  se   eanon..5. 
imbraca  intru  dumnezaescul  si  ingerescul  chip  si  se  fac  calugan.  De-acia 


U 


^  T 


i 


/ 


-s. 


* 


*r  - 


■  ■   ■-  ,  ' 


l_A  _...!■.-- 


1    -„^JW" 


■^•m  '_    ■  -  . .  _ 


144 


■      *  ...  '  \ 

INDREPTAREA    LEdU 


'■ 


Zn. 


►;- 


L  , 


^ 


■ 


Zm. 


Titla  1  a  Nea- 
ralelor. 


Semneaza. 


Cautti- 


*- 


Sabor..  6,   ca- 
non. 40.    • 


Nearaoa    lui 
LeulnfeleptuL 


Sabor.    de 
Nichea. 


la 


nu  pot  sa  stirpeasca  dsteneala  si  lucrul  carele  vor  sa  lucreaze  si  sa  se  oste- 
neasca  ceia  ce  merg  in  ceata  calugarilor,  ce  le  pare  rau  si  leapada  si  calu- 
aaria  si-s  vin in  tocmeala  lor  cea  domai  nainte,.  adeca  mireneasca.  Drept 
aceaia' porunci  acest  sfint  si  a  toata  lumea  sabor  ca  pe  nimenea  sa  nu 
faca  calugar  fara  de  ispita,  iscodire,  cautare  si  cercetare.  $i  ispitalor 
sa  se  faca  in  trei  ani ;  si  cu  haine  mirenesti,  iara  nu  cu  c&lugare?ti.  Dece 
de  vor  arata  lucrure.  mine  si  viata  buna,  atunce  sa  ia  chipul  ingeresc, 
iara  de  nu  se  vor  arata  in  lucrure  bune,  ce  vor  vrea  sa  lasa  de  in  minastire, 
sa  se  intoarca  iaras  in  lume,  atunce  aceia  sa  n-aiba  nice  -un  canon. 
Iara  de  sa  va  afla  cineva  intru  mare  boala  si  Va  vrea  sa  la  chipul, 
acela  sa  nu-se  apere  pentru  vreamea  carea  n-au  facut  sa  se  ispiteasca, 

adeca  pentru  cei  trei  ani.  .  '     '        .  „  .  . 

Iara  de  sa  va  afla  un  om  smerit  si  va  vrea  sa  se  calugareasca  si-I 
vor  marturisi  oamenii  mireani  ca  iaste  dastoinic  de  calugane,  atunce 
sa  se  ispiteasca  numai  6  luni,  de-acia  atunce  sa  se  tunza.  ..- . 
jfc.  Muiarea  carea  va  vrea  sa  se  calugareasca  si-i  iaste  voia  sa-s  lase 
b&rbatul,  aceaia  sa  se  ispiteasca  cu  deadinsul  3  luni,  sa  nu  cumya  sa  o 
fie  batut  barbatul,  sau  pre  altul  o  au  scirbit,  de-acia  pentru  Irica,  sau 
de  minia  ei  va  sa-1  lase,  sa  se  faca  caluganta.    ,'...■'. 

Asiiderea  si  alte  famei  carele  vor  sa  ia  chipul  ispitescu-le  si  pre  acealea 
3  luni!  Dece  de  vor  putea  petreace  intr-acea  tocmeala  dumnezaiasca, 
atunce  se  tund  cu  stareta,  sa  aiba  al  lor,  carele  va  sa  le  tie  supt  mina 

sa,   adeca  starita  caluganta.  ■  '  M         0+nva+ 

Iara  cine  va  indrazni  *5tnnza  calugar  sau  cabiganta  fara  de.  stare*, ■ 
aceluia  sa  i  se  ia  darul  sau~wnstea,"~eace  au  tuns  dobltoceaste,  i^racela 
ce  s-au  tuns  sa  se  pue  in  minastire  si  supt^rnina  a  rnai  mare  cu  putearea 
si  cu  voia '  arniereului.  ▼—— — — ~mrtm*^~^yT^mmmmm*r?Z!r^  * 

1  ' 

PENTRU   CA   NIMENELEA    N-ARE   PUTEARE    SA   FACA    CALUGAR 
FAR  A  DE   VOIA  ARHIEREASCA;    §1  PENTRU   POPA   MIREAN   CA 

SA    NU    FACA    CALUGAR. 

+      .  * 

GLAVA    119.     - 

#  Canonul  40  al  saselui  sabor  graiaste:  fara  de  voia  arhiereului  locului 
niminea  sa  nu  tunza  calugar.  Iara  cela  ce  va  sa  se  calugareasca,  macar 
de  va  fi  si  de  zeace  ani,  sa  nu-1  goneasca,  ce  intr-alt  chip  pre  acela  sa  nu-I 
priimeasca  la  via^a  calugareasca  fara  numai  dupa  ispita  si  intrebarea 
arhiereului,  cace  ca  n-au  daspar^it  pre  tot  omul  carele  va  ii  de  1U  am, 

sa  se  tunza  acela  fara  de  ispita.    ■  ' .  ""    1       '        '      '  ■       \ ■.'*{& 

Iara  nearaoa  imparatului    chir  Leu    Inteleptul    porunce.aste :    de  lb 

ani  neaparat  sa  se  tunza  cela  ce  va  sa  se  faca  calugar,  dupa  al  optspra- 

zeacele  canon  al  marelui  Vasilie.  V''...    •-..„,        ,   • 

Iara  pentru  popa  mirean,  ca  sa  nu  faca  calugar,  tocmirea  saborului 
de  la  Neochesaria  graiaste:  popa  mirean,  zice,  n-are  voe,  nice  se  cade, 
nice  e  lucru  cinstit,  nice  se  cuvirie  sa  faca  calugar,  pentru  ca,  un  lucru. 
ce  n-are,  cum  va  putea  catra  altul  sa-1  dea?  El  calugar  nu  iaste,  dar. 
calugar  cum  va  putea  sa  faca  ?  * 


I  I 


t 


I 


i 


y^  * 


I 

r 


'■ 


y 


■■:    *  '  I 


■ 


v 


*■ 


' 


\ 


"       ■ 


1 
■ 

1  **c 


_         ■    '    - 


*— - 


«* 


■» 


^ 


1 

1 


ARHIEREI,  PREOTI  §1  CALUGARI  <gl.  114-125) 


/ 


145 


"\ 


PENTRU    PODOABA    CALUGAHEASCA    §1    A    CAMILAVCII;    §1    CE 
lNCHIPUIA§TE   ClND   ZIC  CALUGARH   METANIE;   §1  PENTRU   CE 

sA  chiamA  cAlugArul  cAlugAr. 


1  • 


■6 


E 


GLAVA    120. 


fa: 


V 


Ij 


.1 


Imbracairii: 


■■: 


amintele  calugarilor  sint  asearriene  lacuitoriului  de  in  pustie   Dumnez&e§tii 
si  Botezatoriului  loan,  ca  era  imbracamintea  lui  de  par  de  camila  §i  briul  Inv&t&tori. 


^- 


■ 


[ 


de  curea  pre  mijlocul  lui,  earele  era  haine  de  jale;  iara  mantia  §1  tind 
ei  arata  §i  inchipuiaste  arepile  ingerilor,  ca  chipul  calugarilor  sa  chiama" 
chip  ingeresc;  iara  cureaoa,  adeca  briul  earele  stringe  trupul  inchipuiaste 
moartea  patimelor  cu  postul  si  cu  ruga;  si  zice  ca  stau  vitejaste  si  incinsi. 
virtos  impotriva  patimelor  si  impotriva  dracilor.  Dece  briul  acela  trebue 
sa-1  aiba  calugarii  de  par,  iara  unii-1  fac  de  curea. 

-      Iara  Camilavca  inchipuiaste  pentru  maria  desarta,   adeca  slava  cea   CautS. 
\   desarta,    carea    arunca    inapoi ;    aceaia    inchipuiaste    TUiiCAdKTd  *)    sau 
'   maria  cea  desarta  si  lepadarea  lumii  de  carea  se-au  lepadat  si  nu  mai  au 


1     \       « 


n. 


.   alt  nemica,  nice  sa  mai  amesteca  in  lucrurile  lumesti.   Iara  ceate  doao       r 
aripioare  ale  camilavcii,  earele  vin  denainte,  acealea  inchipuesc  ca  alta  ■'■ 

nadeajde  nemica  n-au  fara  numai  nadeajdea  lui  Dumnezeu  ca  sa  spa- 
seasca  pre  dinsii,  si-f   lasa  la  Dumnezeu  hotarul  vietii  lor,  cum  am  zice:  ~  -  . 

in  minile  tale  rind'uiala  mea  si  catra  tine  ridieaiu-mi  sufletul,  ce  sa  zice:  '  , 

eu  nu  mai  obladuesc  pre  sufletul  mieu,  ca  a  ta  suflare  iaste. 

-     Iara  pentru  metania,  sa  stiji  ca  metania,  adeca  cind  zic  noao  preotii  Ce  iaste  cind 
•sau  calugarii  metahie,  atunce  inchipuiaste  ca  trebue  sa  ne  pocaim  de  ceale  -••--  -.*»—*-■» 


siee  c&lug&rul 


pacate  ce-am  facut  ca  riiste  oameni;  pentru  ca  nimenea  nu  e  fara  de  metanie. 
pacate,  fara  numai  unul  Dumnezeu  earele  pacate  n-au  facut,  nice  se-au 
aflat  minciuni,  nice  viclenie  in  gura  lui,  cum  zice- dumnezeescul  apostoL 

Iara  pentru  ce  se  chiama   calufiarul  calugar,  cace  ca  singur  catra  zri. 
\  Dumnezeu  graia^te  noaptea  si  zioa. 


! 


i 


r^ 


V  . 


I 


/ 


-■■ 


A 


PENTRU  IEROMOIVAH,   ADECA  POPA   CALUGAR,   §1   CALUGAR»j 
CA  SA  NV  §AZA   IN  LUME;    §1  PENTRU  CARE  VINI  E» 
>  ;  DE  PRE  IN  MlNASTIRI. 


\    ; 


\ 


1  / 


GLAVA    121. 


-  .'.'.■-.-•''       ..■       •  .  ■•-■J  ■•''■:'  ''•' 

^      Prostii  mireani  deaca  se  fac  calugari  si  ieromonahii,  aceia  n-au  erta-   Mathei. 

ciune  nicecum  sa  se  afle  vreunul  pre  la  beseareci  earele- s  in  lume;  numai 

ce  sa  saza  pre  in  minastiri  unde  se-au  tuns ;  pentru  ca  besearecile  si  noriije 

earele  sint  in  lume  se-au  dat  sa  le  tie  popii  mireani  carii  sint,  ai  lumii, 

iara  ieromonahii  carii  sint  in  lume  si  slujesc  pre  la  besearici,  aceia  sint  -■ 

pagini  fara  leage  si  afar'  da  dreptate.  Drept  aceaia  poruncim  s^  se  goneasea 

de  in  lume;  iara  §i  ei  si  inca  si  ceia  ce-i  priimesc  si  ci^i  vpr  lua  de  la  dinsii 

blagoslovenie  sau  sfintie  sa  fie  afurisifi  pina  se  vor  parasi, 


!)  „Desert5ciune" 


-%^        v 


10  —  0,  1201 


X 


>  * 


** 


V 


r 


- 


1^ 


i   ' 


t\ 


■ 


/  . 


y 


146 


w 


INDREPTAREA    LEGII 


■    - 


\  - 


► 


ft-, 


for 


Stantf  de  w  ♦  Iara  judecata  imparateasca,  tocmeala  29,  a  treilea  tatle  a ,  car^n 
judecata  im-  Condicului  dentii  porunceaste  asa:  popa  calugar  si  calugarul  prost  de  la 
pdrdteasca.        minastirea  lor,  zice,  sa  n-aiba  nice  o  slobozie  sa  iasa  si  sa  mearga  in  lume, 

far'  numai  cind  trebue  minastjrii  si  trimeate  pre  dinsii  soli  sau  in  poslusanie 
ca  sa  vaza  treaba  si  lucrul  minastirii,  iar  deaca-1  vor  obirsi,  ia'r  sa  se 
mtoarca  de  graba  la  ™ftnSBtii.ft  Jarf  dp.  vaJ^ffl-h'™  e,u  mireanhy  aceia 
'  "  .  sajie  afurisiti_sinepricestuiti  si  atara  da  be^areca  lui  Hristos  pina  se  vo^ 
int.oarce  la  minastire,   atunce  sa  se  larte. 


■  ■    ■ 


1 


Semneazd 
§tii. 


U  '- 


» 


... 


(  ■* 


Postnicul. 


*r 


sa 


\  _  * 


_nsa  dumnezaestn  paring  ai  saboruTui  de  1  si  de  al  2,  la  al  patrulea 
.anon  al  lor,  zic  a§'a:  ca  arhiereul,  ca  un  obladuitoriu,  ce  sa  zice  ca  un 
purtator  de  grija  spaseniei  oamenilor  domnului,  aceluia  de  va  trebui 
intru  eparhia  lui  de  folosin^a  si  spasenia  crestinilor  si  va  sti  ve  intr-o 
minastire  sau  vreo  chilie  pe  vreun  imbunata^it  om  duhovnic,  carele  va 
putea  sa  infoloseasca  §i  sa  spaseasca  sufletele  oamenilor ;  de  unul  ca  acela 
nu  iaste  nice  o  aparare  a  esi  de  in  minastire  si  sa  mearga  in  lume.'Asijderea 
si  ceia  ce-1  priimesc  n-au  nice  o  greotate  a  afurisaniei.  De-acia  insa  mai 
au  slobozie  arhiereii  si  de  aceasta,  dupa  socoteala  dumnezaestii  pravile, 
ca  sa  aiba  pre  la  besearecile  lor,'  adeca  pre  la  mitropolii  si  pre  la  episcopii, 
ieromonahi  si  calugari  prosti,  ca  sa  slujasca  arhiereilor  cum  se  cade  si 
cum  iaste  cinstea  arhiereasc'a,  cum  graiaste  dumnezaescul  si  marele  Vasihe. 
0  Iara  pent.ru  vinile  ce  es  calugarii  de  in  minastiri  si  nu  se  canonesc 
sint  aceastea:  intii  da  va  fi  egumenul  eretie,  a  doa  dejva  fi  calea  muerilor 
sa  treaea  pre  in  minastire,  a  treia  de  vor  inva^a  carte  copiii  miream  sau  ' 
mestersug  in  minastire.  -■';'. 


.  * 


<N 


L 


y 


? 


.*  - 


Valsamon, 


. 


»#- 


_\ 


■ 


*-* 


Cautd  sa 


Postnicul. 


PENTRU  BOLNAVII  CARII  SE  FAC  LA  MOARTEA  LOR  CALUGARI 
SI  PENTRU  CALUGARUL  CARELE  NU-S  CITE  A  STE  TO  AT  A  SLUJBA 

SI  PRAVILA  LUI. 

_      GLAVA    122. 

'  ■      •  . 

1  *  *  t  '  — 

De  sa  va  face  nestine  calugar  la  sfirsenia  viejii  lui,  acela  intr-un 
lucru  el  se  socoteaste 'calugar,  iara  intr-altul  nu  se  soeoteafte,  pentru 
ca  tunderea  calugarilor  iaste  al  doilea  botez ;  si  de  va  trai  acel  bolnav 
carele  se-au  facut  calugar  la  moartea  lui  si  va  arata  pocaame  si  lucrure 
ce  plac  lui  Dumnezeu  ale  calugariei,  de  bine ;  iara  de  sa  va  f i  pristavit 
acel  bolnav  deac-au  luat  chipul,  atunce  priimeaste  pre  dinsul  Dumnezeu 
in  loc  de  calugar  ca  si  cum  ar  fi  luat  chipul  cjnd  au  f ost  sanatos ;  ca 
saruta  sfinjii,  si  pre  citi  iau  ttinderea  calugariei  la  sfirsenia  vie^ii  lor, 
si  dupa  cum  zice  dumnezeescul  glas:  iii^hipul  ce  te  vei  afla  cind  ai  murit/ 
intr-acela  te  priimesc,  sau  da  vei  fi  avut  preotie  sau  calugarie,  sau  mirean 

da  vei  fi  fost.  •  •     ;      /  '     .  ^  -.    ^  . 

:■■>      Zic  unii  ca  vor  sa  se  faca  calugari    si  ^saja^a  ?i  de_ca£fte,  iara  apoi 

ei  n-au  ajuns  sa  ia  chipul  calugari eT;  de  aceia  sa  stii  ca  l-au  priimit  Dum- 
nezeu ca  pe  niste  mireani,  cace  ca  au  vrut  sa  se  faca^i  nus-au  facut. 
Iara  calugarul  carele  nu-s  citeaste  ceasurile  sale  §i  toata  slujba  sa, 
ca  pe  un  mortu-1  socoteaste  Dumnezeu  si  striin  de  catra  sfintia  sa ;  insa 
se   canoneaste  cum  va   socotr  ^uhovnicul  lui. 


riW 


r 


- 


.   -  ' 


« 


r* 


*$**' 


r 


v 


I 


*,^ 


-  ^i 


■  - 


A- 


y 


.  ■ 


t 


■ 


/ 


r 


ARIIIEREI,  PREOTI  SI  CALUGARI  (gl.  114-125) 


147 


V 


f 


PENTRU   CALUGARUL   SAU   CALUGARITA   DE    SA   VOIL  INSURA. 
SAU   SCHIMNICUL   SAU   NE  SCHIMNICUL   DE   VA   CUR VI.      \ 


'  r 


r   - 


GLAV  A    123.  .-; 

.  Calugarul  sau  calugarita  de  vor  lepada  sfintul  chip  ?ij^_vor  insura,  Postnteul. 
aceaia  nu  se  ehiama  insurare1j££_fiuryie,  sau  mai  yirtos  a"^ice_pfea~curvle  ; 
"pentr-aceaia  sa.  fie  afara  da  beseancaTui  Hristos  si  afunsiti  pina-s  vor 
veni  spre  pocaanie  sa  se  dasparta,  dupa  a  saselea  canon  al  marelui  Vasilie. 
Iara  de  sa  vor  timpla  a  muri  in  pacat  fara  pocaanie^  sa  nu  ingrupa^i 
pe  dinsii,  nice  sa-i  sluiiti,  nice  sa-i  pomeni^i,  pentru  ca  sint  striini  cte~    " 

catra  crestim.  .'_  ^ 

Iara  canonul  16  al  patrului  sabor  graiaste :  da  se  va  intimpla  a  f i  Sabor.,  4,  ca- 
aceasta,   sa   ia    calugarul   calugarita,   toata    putearea    se   da   arhiereului  non.  16. 
locului  sa  le  faca  isprava  sa  dazleage  pacatul  si  sa-i  usureaze  de  in  canorc,  ... 

cum  va  injeleage,   deaca  se  vor  despar^i.  A 

§i  canonul  lor  iaste  ca  al  curvarilor,  metanii  si  post  si  altele  aseamene  Marele  Vasi- 
acestofa.  Dece  iubirea  de  oameni  si  a  vindecarii  se  roaga,  ca  darul  ca  lie. 
acesta  si  putearea  are  arhiereul  de  la  Dumnezeu,  cite,  de  va  dazlega  pre 
pamint,  dazlegate  sint  si  la  ceriu.  ' 

Calugarul  carele  va  lepada  sfintul  chip  si  nu  va  vrea  sa-f  vie  Intru  Nichifor    $a- 
pocaanie  sa  se  indrepteaze,  pre  acela  nice  sa-1  bage  in  seama  cineva,  nice  rigrddeanul. 
sa  se  ameastece  cu  dinsul,  nice  sa-i  graiasca,  ce  numai  tot  sa-1  bjastejne 

*%*        '  t  4    '  i  i,_^JiJ|l|IHlW>l>milf  IHIiilllMiMiW*  HI    IMH  HI    nHii  Hi    III  II '    ' 

si  sa-i  zica  anathema.  '  . 

f^tahxprui  schimnic  carele  va  curvi,  acela  se  canoneaste  ca_un  prea-   Poslmcul   • 

curvariu,  adeca  ani  15;  iara  neschimnicul  ca  un  curvariu,  adeea  ani  7. 


'I 


^< 


i 


1 


.^1 


pentru  ceia  ce  hiclenesc  si  calca  cinul  ingeresc,  ce  sa 

zice  cAlugAresc,  adecA  pentru  ceia  ce-s  leap AdA 

cAlugArha. 

GLAV  A    124. 


Sx 


r* 


*    ■ 


Hiclean  si  vrajmas  cinului  calugaresc  se  ehiama  cela  ce  se-au  fa  cut  Zac.  1. 
calugar  si  nu  de  tot,  ce  numai  ce-au  fost  imbracat  hainele,  iara  dup-aceaia 
va  lepada  rasele  sr  se  va  face  iaras  mirean.  ;.  v  _ 

Cela  ce  va  esi  de  in  minastire  fara  de  voia  si  stirea  egumenului  si. Zac.  2. 
de  sa  va  fi  imbracat  intr-alte  haine,  mirenesti,  si-s  va  fi  ascuns  potcapocul 
si  camilavca  si  altele  ca  aceastea,  acela  se  ehiama  hiclean  si  hain  cinului 

si  chipiilui  calugaresc. 

Calugari^ele  carele  vor  esi  de  in  minastire  si  vor  imbla  pre  in  lume  Zac.  3. 

fara  stirea  vladicai  locului  aceluia,  si  acealea  sint  ca  si  calugarii. 

*     Cela  ce-§  leapada  hainele  calugaresti  vrind.  sa  sovaiasca,  sa  zica  ca  Zac.  4. 
imbla  pentru  invajatura,  ca  un  hiclean,  acela  sa  se  afuriseasca. 

Popa  si  diaconul,  desa  vor  insura  dupa  ce  le  vor  muri  fameile,  aceia  Zac.  5. 
sint  ca  si  cela  ce  leapada  calugariia,  §i  fac  prepus  cum  sa  fie  eretici.  Drept 
aceaia  trebue  sa  se  ispiteasca.  Deci  de  va  fi  crezind  cum  are  puteare  preotul 
sau  diaconul  sa  se  insoare,  atunce  ca  pe  un  eretic  sa-1  cearte;  iara  de  nu 


■ 


101 


' 


r 


' . 


*■■ 


/  ■' 


-? 


*_^ 


- 
r 


*.  •  ■ 


/ 


k        %• 


148 


1NDREPTAREA    LEGII 


V 


t  '    K 


Zac.  6. 


Zac.  7. 

Zac.  8. 
Zac.  9. 


Zac.  10. 


Zac.  11 


Zac.  12, 


va  avea  acesta  gind,  atunce  se  va  pedepsi  numai  ca  si  cela  ce  leapada 
Sugariia.  ?i  iaras,  de-s  va  goni  muiarea  si  va  pleca  laras  la  beseanca 
atunce  iar  sa-1  socoteasca  cu  blindeate  si  cu  mila.  Care  lucru  de  nu  ya 
Lee  de  buna  voia  lui,  atunce  si  eu  sila  si  fara  de  voia lui  beseanca  ve i  M 
f  aca,  si  deaca  nu  va  vrea,  atunce-1  vor  baga  in  temni^a  sau-1  vor  inehide 
intr-o  minastire  de  va  sedea  intru  toata  viata  lui.        :  ■ 

Calugarul,  de  nu-s  va  purta  mantiia  in  chilie-si  sau  cind  va  mearge 
la  bae  sau  si  intr-alt  loc  ascuns,  acela  nu  se  va  certa,  nice  se  va  chema 
ca  cela   ce 'leapada  hainele   calugaresti.  •    .  .  . 

^  Cela  ce  va  scoate  de  in  minastire  pe  vreunul  de  ceia  ce  ispitescu 
Ua  se  faca  calugar,  aceluia  capul  sa  l  se  tae.  ■■ 

Cela  ce  va  indemna   pre  altul  sa  leapede  rasele,  capul  sa  i  se  tae^ 

Cade-se  in  toata  vreamea  sa  priimeasca  beseanca  pre  cela  ce  va 
lepada  calugariia;  iara  asa,  adevarat  niceodata  nu  va  putea  fi  egumen, 
fara  numai  cindu-1  va  blagoslovi  patnarhul. 

Calugarul  sau  popa  sau  diaconul  de  sa  va  imbraca  cu  haine  mirenesti 
cind  va  mearge  pre  un  drum,  aceia  nu  se  chiama  c-au  lepadat  calugana, 

""  mSLSttrt  esi  de  in  minastire  si  va  lacui  la  j. ra  pentru  sa-s  ft* 
neasct  paHn^ii,  acela  nu  te  chiama  ca  se  leapada  de  calugane  deaca  nu-i  v* 
putea  hrani  Ur-alt  chip  si  deaca  va  fi  si  cu  voia  mai  marelui  mmastirn, 
P  Cela  ce-s  va  lasa  cinul  sau  si  se  va  apnea  de  alt  cm  mai  cu  nevoe 
Si  mai  cu  rea  petreacere,  acela  nu  se  va  chema  ca  hicleneaste  minastirea 
si  b^searica,  cum  se-ara  zice  cind  se  va  face  calugarul  schimnio  sau  sihastru 
in  pustii.  ':-:T  ;  , 

PENTRU  PEDEPSA  CELORA  CE  SA  LEAPADA  DE  CINUL  1NGERESC, 

ce  sA  zice  carii?  leapAdA  cAlugAriia,  ACELORA  CE 

,  CERTARE  LI  SE  VA  DA. 

,'GLAVA    125.   ' 


> 


Zac.  1 


*    4 


Zac.  2. 


BL~ 


v 


Zac.  3. 


f 


i . 


i 


*i  f 


X  Cela  ce  va  hicleni  cinul  si  chipul  calugaresc,  ce  sa  zice  va  lepada 
calugariia,  de  nu-i  va  fi  fost  citite  mohtvele  de  calugane,  acela  nu  se 
va  afurisi  iara  de  va  fi  purtind  hainele,  ce  sa  zice  rasele,  cu  molitve 
Itunce  sa-1  afuriseasca.  §i  de  va  fi  un  an  intr-acea  afunsame  si  nu  se 
vl  intoarce  catra  minastire,  atunce  face  prepus  sa  fie  eretic  Drept  aceaia 
2  e  ispiteasca  si  sa-1  munceasca  si  sa-1  cearte  cape  un  eretic  $i  ramine 
S  fara  cinste;  si  cela  ce-i  va  strica  ceva,  pre  acela  nu-1  va  putea  pin  la 
udecatoriu,  nice  i  se  prinde  marturiia  unde  graia.t «.  ce  larag  se  aW 
seaste;  si  de  va  sta  cu  pizma  intr-acea  afunsame,  atunce  sa-1  dea  la  jude 
catoriul  eel  mirenesc,  sa-1  cearte.  •  ...    1R 

2  Cind  se  va  pocai  cela  ce  va  f i  lepadat  calugariia  si  de-1  va  pnimi  vlad  ca 
Tau  egumenul  lui,  acela  de  va  fi  avut  cin^  de ;  la  beseanca,  ce  sa  zice 
preo^ie,  atunce  nu  va  putea  sa  se  mai  apuce  de  cmstea  ce-au  avut,  doara 
numai  cu  voia  si  cu  blagoslovenia  patnarhului.  j. .  .   - 

Toata  avearla  celuia  ce-au  lepadat  calugariia  va  raminea  la  minastirea 
de  la  carea  au  fugit  cind  s-au  lepadat  calugariia. 

* 


V 


/ 


n 


.7^ 


j 


\  **: 


! 


/- 


c 


^ 


— 


X 


\ 


^ 


'  PROXENETI  (gl-  126-131)  ' 

"    4 

t  *■  *  \        ■ 

^  -  ■        ■ 

PENTRU  CALUGARITA,  SAU  MIREANA,  DE  VOR  FI  SUffflTQ, 

SAU  VOATRE. 

GLAVA    126. 


14'J 


r  * 


/ 


**— 


f&    Da  se  va  afla  si  se  va  marturisi  calugarita  ca  iaste  supuetoare,  intr-a«el  /oo»  Kitros. 
ceas  sa  fie  striina  si  gonita  de  la  beseariea  lui  Hristos  si  de  in  ceata  calu-  • 
garitelor  si  seoasa  de  in  minastire  ca  o  partasa  a  satanii  si  a  tuturor 
ingerilor   lui.  Ca    nu  numai  pre    dinsa  au   pierdut  si  s-au  dat  satanei, 
ce  inca  si  pre  altii  mulji.  Ins!  domnui  nostru  Isus  Hristos  adevarat  iaste        - 
milosird,  milosti'v  si  iubitor  de  oameni  si  pentru  pacatosi  se-au  pogorit 
pre  pamint,  si  nu  e  nice  un  pacat  carele  va  putea  birui  iubirea  de  oameni 
a  lui  Dumnezeu.  Drept  aceaia  de-s  va  veni  spre  pocaanie  si  se  va  intoarce 
cu  toata  inema  fara  de  nice  oviclenie  si  fara  de  pizma,  atunce  priimeaste-o 
.si  o  canoneaste  ani  5  sa  nu  se*cuminece,  sau  si  mai  putin,  dupa  cumu-i  yen 
vedea  voia  si  cum  va  parea  si  arhiereului.  Iara  de  va  fi  mireana,  ani.  3 ; 
iar  de  sa  va'pocai  cU  toata  inema,  sa  se  canoneasca  doi  ani. 


sa 


PENTRU    CERTAREA    SUPUITORIULUI,    CUM    SI    IN    CE    CHIP    SE 

CADE   SA   FIE. 

GLAVA    127.     ' 

.  *■  4  "  *  *  * 

*  -     .  '    •  T  %    -'/ 

.    De  vreame  ce  gresala  supuitoriului  iaste  mai  rea  decit  gresala  prea-  Zac. 
curviei,  si  se  cearta  pre  multe  locuri  cu  multe  feliuri  de  pedepse,  dupa 

cum.  va  f  i  obiceaiul  al  f iescarui  tinut.  ^        .    :  r 

m  O  seama  de  pravile  scriu  sa  se  tae  capul  supuitoriului,  mai  ales  cind  Zac. 
va  imbla  votrind  de  fata,  de-1  vor  vedea  to$i,  §i  nu  o  data,  ce  de  pururea. 

Alte  pravile  zic  sa  goneasca  pre  votru  si  sa-1  scoasa  dentr-acel  bras  Zac. 
sau  sat,  unde  va  fi  facind  votriia ;  altele  zic  sa-1  scoasa  de  tot  de  pre  locul 
si  da  pre  eparhiia  acelui  judecatoriu,  carii  vor  fi  de  dinsul  ascultatori. 

Alte  pravile  zic  sa-l«cearte  dupa  cum  va  fi  voia  judecatoriului,  ce  Zac. 
;a  zice  sa-1  bage  in  ocna  sau  sa-1  poarte  pre  uli^e  cu  pialea  goala  si  sa-1  bata. 
:!  Den  afara  de  aceaste  certari  carele  se  dau  supuitojiului,  acealea  de  Zac. 
pururea,  inca  sa  si  mai  adaoga  doao  lucruri  legiuite  "de  isprava:  unul 
iaste  cind  ramine  fara  de  cinste,  ce  sa  zice  de  ocara  si  de  rusinea  eestii  lumi, 
si  de-aciia  n-are  nice  o  credinta  nice  intr-un  lo'c.  A  doilea,  ori  citetocmeale 
va  face  cu  cineva  pentru  fiece  lucru  ce  ar  fi  de  dobinda  lui,  acealea  nu 
sint  nice  unele  drept  nemica,  ce  la  judecata  toate  sint  stricate  si  fara  de 
isprava,  ca  unui  om  de  ocara,  caruia  nu-i  tine  nimenilea  in  seama  cuvintul. 
ce  graiaste,  ce  iaste  tot  de  rusine  oriunde  mearge. 

T-      Cela  ce  va  gasi  pre  muiarea  lui  facind  preacurvie  si-i  va  rabda  gresala  Zac. 
si  va  lacui  iarasi  cu  dinsa,  macara  ca  se  chiama  votru,  iara  acesta  feliu 
de  votrie  nu  se  va  certa  cu  acest  fel  de  pedepse  ce  am  zis,  cace  ca-i 
e  destul  fi-i  ajunge  cit  ramine  cu  rusinea  in  obraz.  .     : 

Supuitoriul  vreunii  mueri  cu  barb  at  sau  a  vreunii  mueri  de  cinste^  Zat 
citu-1  vor  prinde  intiia  data,  atunce  sa-1  poarte  pre  ulite  §i  sa-1  bata- 
cu  pialea  goala  pren  tot  tirgul,  iara  a  doa  oara  sa-i  faca  iarasi  asa  si  sa-i 

tae  si  nasul.     . 


—  \ 


1. 


t 


2. 


3. 


4. 


5. 


6. 


*    ■ 


V. 


v    - 


..^ 


-t\. 


■  -    J  r 


■  '^rr^j      -^    -- 


-™*™* 


t 


150 


*  < 


1ndri:ptarea  legii 

p 

CARELE    SE   CHIAH-A   VOTRU    SAU   SUPUITORIU    SI   CtND    SE   VA 

PEDEPSL 


■  ■    ' 


Zac*  i. 


^ 


Zac.  2. 


-  -     » 


Za£.  3. 


Zae.  4. 


! 
\ 


Zac.  5. 


. 


<c 


Zac,  6, 


: 


r 


Zac.  7. 


Zac.  S. 


Zac.  9, 


Zac.  10. 


^Votrul  sau  supuitoriu  se  chiama  cela  ce  are  mueri  la  Casa  lui,  da 
le  tine  pentru  dobinda  lui,  carele-si  dau  trupurile  da  le  spurca  barbatii 
cei'rai  §i  fara  omenie  pentru  pu^ina  dobinda  pierzatoare  de  suflet. 

#  Nu  numai  cela  ce  are  mueri  slobode  de  in  casa  lui  sa  chiama  supuitor 
si  votrU,  Ce  inca  fi  eela  ce-s  da  roabele  si  slujnicele  de  sa  dezmiarda  barbatii 
cu  dinsele  pentru  dobinda.  -         >:  ■  ^  ■  j 

Cela  ce-s  va  da  roaba  sa  se  dezmiarde  nestine  cudinsa  pentru  dobinda, 
acela-si  piarde  putearea  ce  are  asupra  roabei  §i  ramine  roaba  sloboda ; 
si  mai  virtos  judecatoriul  sa-1  grabeasca  sa  o  marite,  iara  de  nu  o  va  marita 
cum  mai  curind,  atunce  sa-1  pedepseasca  pre  stapin  cu  ocna. 

Cela  ce-s  va  da  fata  la  vreo  dascali^a  muiare  pentru  sa  o  inyea^e 
carte  sau  si  alt  mestersug  ceva,  si  inca-i  va  da  si  plata  sa  inveate  si-i  va 
da  si  hrana'  ce-i  va  trebui,  iara  ea  cu  invataturile  ei  ceale  reale  o  va  indemna 
si  va  tocmi  pe  vreun  barbat  de  o  va  rapi  fara  stirea  parintilor,  atunce 
judecatoriul  sa-i  faca  leage  cum  se  cade  fi  sa  pedepseasca  _pre  dascahta, 
sa-i  vearse  plumb  topit  in  gura,  sa-i.intre  pe  grumazi  la  inema,  pentru 
ca  pre  acealea.madulare  &u  iesit  de  la  inema  ei  toate  indemnaturile  featei, 

de  au  scirbit  inema  parintilor. 

'  Nu  se  chiama  supuitoriu  numai  cela  ce  indeamna  muerile  spre  zburda- 
ciune  si  spre  pofta  rea,  ce  inca  si  cela  ce  le  insala  cu  alte  mestersuguri 
da  le  indeamna  spre  curvie.  Cum  se-ar  zice,  imbla  nego^atorind  pre  la  casele 
muerilor  de  ce  le  da  tot  mai  eftin  de  cumu  e  pretul,  iara  pre  unele  si  daru- 
iafte,  pina  apuca  da  le  afla  firea.  De-aciia  le  scoate  den  minte  da  le 
supune  supt  cine-i  iaste  voia ;  si  aceasta  face  tot  pentru  dobinda  lui. 

Supuitoriu  se  chiama  si  cela  ce  indeamna  si  insala  pe  vreun  cocon 
de-1  spurca  cineva  si  face  cu  dinsul  sodomie  si  da  plata  vreunui  cetas 
a  lui  sau  vreunui  slujnic.  Drept  aceaia  atunce -de  sa  va  putea  vadi  cum 
s-au  pingarit  oopilul,  atunce  adevarat  supuitoriului  numai  sa-i  tae  capul ; 
iara  de  sa  va  timpla  sa  nu-1  fie  spurcat  de  tot,  atunce  pe  supuitoriu  sa-1 
izgoneasca  si  sa-1  scoata  de  tot  den  toata  eparhiia  judecatoriului  aceluia. 

Supuitoriu  de  fata  se  chiama  cela  ce-s  da  voe  muerii  sa  curveasca 
pentru  sa  ia  el  cite  ceva  dobinda  ce  va  fi.  . 

Aceaste  trei  seamne  ajung  supuitoriului  celui  de  fa}a:  dece  intii 
iaste  unul  cind  indeamna  cu  cuvintul  fi  cu  lucrul  pre  muiarea  lui  sa  prea- 
curveasca;  iar  a  doilea  sa  o  sutileasca  pina  va  pleca  singura  cu  sine  de 
sa  va  da  spre  dezmierdaciunea  barbatilor ;  a  treilea  cindva   lua   el   ceva 

plata  pentru  aceasta  gresala.  . 

"De  va  fi  o  fata  copila  si  de  sa  va  indemna  spre  pofta  rea  pentru  cuvin- 
tele  si  indemnaturile  supuitoriului,  de  sa  va  impreuna  cu  vreun  barbat, 
macara  de  ara  si  lipsi  el  intr-acel  ceas,  iara  asa,  pentru  cuvintele  si  indem- 
naturile lui,  tot  se  va  certa,  pentru  cace  ca  cu  indemnaturile  si  tocmealele 

lui  ceale  reale  se-au  facut  raotatea.  i.-  , 

Cela  ce  va  face  pe  vreo  fata  sa  gresasca  trupeaste,  cu  vreun  barbat, 
si-i  va  face  aceasta  nu  cu  cuvinte  dulci,  ce  cu  da  sila  si  fara  voia  ei,  atunce 


.      i' . 


"V 


.- 


'  *    . 


' 


\,      : 


V 


I 


A,- 


m 


X 


A 


* 


'&* 


"S 


-  > 


\ 


•  . 


■  * 


iS- 


3 


'   , 


PROXENETI  (gl.  126-131) 


A 


181 


^^ 


acela  nu  se  va  pedepsi  ca  un  supuitoriu,  ce  ca  un  rapitonu,  cum  vom 

spune  mai  ios.  .      ;  ,        ,     '   .  s 

Cela  ce  va  priimi  in  casa  lui  pe  vreun  supuitoriu  sau  de-1  va  lasa  sa  Zac.  11. 

saza  cu  chirie  sa  supue  mueri  in  casa  lui,  acela-s  va  piarde  casa  si  va.fi 
domneasca  si-1  vor  pedepsi  si  cu  gloaba  dupa  cum  va  fi  voia  judecatonului.  ,■; 

Cela  ce  va  sfatui  sau  va  ajuta  supuitoriului  sa  supue,  atunce  acela  Zac.  12. 

se  va  pedepsi  tocma  ca  si  supuitoriul.        .'...,  .       .  ; 

Cela  ce  va  fi  cocon  micsor  sau  fetisoara,  si  de  vor  votn  cuiva,  atunce  Zac.  13. 
nice  acestea  nu  vor  putea  raminea  fara  de  certare,  numai  ce  sa  vor  certa 

mai  putin  decit  cum  ar  fi  mari.     .  .       ,    •„    _      t. 

■Nil  se  va  pedepsi  ca  un  supuitoriu  cela  ce  va  supune  numai  o  data  Zac.  14. 
muiare  streina,  fiind  den  ruda  lui  sau  alta  muiare  sloboda ;  ce  se  va  certa  ,-  .  „j 
•de  va  votri  pre  vreo  muiare  sloboda  de  trei,  patru  on,  sau  va  votn  muiare 
cu  barbat.  Intiia  data  se  va  pedepsi  dupa  cum  va  fi  voia  judecatormlui, 
iara  a  doa  oara  i  se  va  taia  capul;  iara  de-s  va  supune  muiarea  sau  fata, 
atunce  dentiia  data^i  se  va  taia  capul.  #  ..  ■■-_ 

Nu  se  va  cejta  ca  un  supuitoriu  cela  ce  va  supune  muiare  strnna  Zac.  U. 
sau  fara  barbatiinsa  de  nu  va  lua.plata;  iara  de  va  supune  muiare  cu        • 
barbat,  atunce  se  va  pedepsi  si  acela ;  si  inca  se  va  certa  mai  rau  cindu-s  - 
va  supune  singur  pre  muiarea  lui. 


CELA  CE-§  VA  ZALO JI  CASA  LUI  PENTRU  SA  SE  FACA  iNTR-lNSA 
PREACURVIE  SI  AMESTECARE  DE  SlNGE  SI  ALTE  FELIURI  DE 
CURVII    SI   DE  LUCRURI   SClRNAVE,   CUM  NU    SE    CADE,   ACELA 

SA   SE  CEARTE   IN  TOATE   FELIURILE. 

CgLAVA    129. 

Oricine-s  va  zaloji  casa  pentru  sa  se  faca  intr-insa  curvie  si  alte  tOate 
feliurile  de  lucruri  reale  cum  nu  se  cade,  acela  se  chiama  supuitoriu  si 
votru,  si  se  va  certa  ca  un  supuitoriu  si  ca  un  preacurvariu  si  ca  imul  de, 
ceia  ce  fac  singe  amestecat,  ce  sa  zice  ceia  ce-s  curvesc  cu  rudele  si  cu 
cuscrele  si  cu  cumetrile  sau  finele  lor,  acela  se  chiama  singe  amestecat ; 
acela    ver  fie  barbat,  veri  muiare,  cu  moarte  sa  se  cearte. 

Cela  ce-s  va  zaloji  casa  pentru  sa  se  faca  intr-insa  singe  amestecat, 
sau  sodomie,'  ce  sa  zice  curvie  cu  copii,  pre  acela  sa-1  omoara  on  cu;  ce 

moarte  va  fi  mai  rea.  ;  '•  ;  '  .:     . 

In  casa  celuia  ce  se  vor  face  sfatun  reale,  spre  curvu  si  spre  alte 
scirnavii  ca  acealea,  sau  si  intr-alt  loc  unde  se  vor  face  pacate,  acela  se 
va  certa  ca  un  supuitoriu ;  iara  de  nu  se  vor  face  pacatele  deplin,  ce  numai 
cuvinte,  atunce  nu  se  va  certa  ca  un  supuitoriu,  ce  va  lua  alta  pedepsa  mai 

micsoara.  .  ^  «"•"->>:■• 

'  Cela  ce  va  naemi  casa  in  chirie  pentru  sa  faca  acolea  raotati  si  curvu, 

acela  ca  un  votru  sa  se  pedepseasca.  -  '-  £■  _        #  . 

Aceastea  pedepse  se  vor  da  nu  numai  celora  ce  vor  zaloji  si  vor  naemi 
case  pentru  sa  se  faca  intf-insele  curvii  si  alte  pacate  trupesti,  ce  si  alte 
locure  de  odihna  ce  vor  fi  ori  pre  la  vii,  ori  pre  la  stupini,  on  pre  in 
pomeate,  ori  pre  alte  primblari  aseamene  acestora. 


P        • 


*  * 


\  x 


<f 


'    ^ 


Zac.  1. 


Zac.  2, 


Zac.  3, 


^^ 


Zac.  4 


Zac.  ~5\ 


r-*" 


y 


^ 


- 


r  + 


V 


L 


*^. 


X    _ 


**' 


-      -o» 


--.\: 


:    -,-.■; 


"  > 


i 


I  J 


152 


1NDREPTAREA-  LEGII  . 


X 


PENTRU  PARINTII  CPA  CE-§  VOR  SUPUNE  FEATEL 

■■Hlwi>  CE  slNT  fAcute  de  trupul  lor. 


* 


I  " 


A  ft 


" 


GLAVA    130. 


. 


* 


•       • 


Zac.  i. 


<* 


iy 


<( 


Zac.  2. 


X 


r 


Zac.  3 


Zac.  4, 


Zac.  5 


Zac.  6. 


Supunerea  carea  se  face  cu  voia  parintilor,  aceaia  laste  mai  rea  si 
lucru  plin  de  rusine  §i  de  mai  mare  ocara  decit  ceaia  ce  sa  face  intre 
striini.  Drept  aceaia  oricare  tata  ce-?  va  supune  fata  lui,  acela  inth-s  piarde 
putearea  cea  parinteasca  carea  au  avut  spre  fie-sa.  Drept  aceaia  sa  aiba 
strinsoare  de  la  judecatoriu,  cum  mai  degraba  sa-i  dea  toate  zestnle  ce 
i  se  vor  veni  de  la  tata-sau  si  sa  se  despai^a  de  dmsul  intr-acesta  chip, 
ca  si  cum  nu  si-ar  fi  mai  fost  niceodata  fata.  A  doa,  toate  bucatele  cite, 
va  avea,  sa  se  ia  toate,  sa  fie  domnesti,  pina  cind  va  fi  elyiu,  lara  deaca. 
va  muri,  atunce  vor  fi  ale  celora  ce  vor  ramtnea  mosneam,  insa  de  va  ii 
avmd  cineva.  A  treia,  sa-1  bage  in  ocna,  in  toata  via^a  lui  acolo  sa  se 

chinuiasca.  , 

Pravilele  ceaste  mai  de  curind  dau  invajatura,  tatalui  celuia  ce-s  va 
supune  lata"  sa  i  se  tae  capul.  Asijderea  sa  pata  aceasta  pedepsa  si  fratn 
ceia  Ce-s  vor  supune  surorile  sau  macar  si  pre  arte  rude  ale  lor,  carele  se 
tragu  d'e  in  singele  lor..  Care  pedepsa  se  cade  sa  se  }ie  in  seama  la  un 
pacat  mare  ca  acesta,  dupa  cum  se  tine  si  la  pravila  rimleamlor  pina 
si  in  zioa  de  astazi,  macara  ca  la  uneie  locuri  de-i  si  cearta  cu  catarga 
in  toata  via^a  lor,  sau  mtr-atitea  ani,  ?i-i  purta  pre  magari  daspmati 
batindu-i    pre   in    toate    uh>le ;  iara  pedepsa   lor    cea    adevarata   laste 

moartea.  ,     .  . .  j. ,  '  w 

Muma  ceaia  ce-s  va  vinde  fata  pre  bani  pentru  sa  curveasca  nestme 
cu  dinsa  aceiia  sa  i  se  tae  nasul.  Iara  de  se  va  afla  ca  n-au  facut  tocmeala 
sa  ia  bani,  ce  numai  ce  sa  va  fi  plecat  dupa  voia  featei-si,  atunce  se  va 
pedepsi  dupa  voia  judecatoriului.  Iara  de  va  fi  cazut  muma  la  o  gresala 
mare  ca  aceaia,  pentru  vreo  nevoe  mare  ca  aceaia  sau  pentru  vreo  saracie, 
atunce  nu  se  va  pedepsi  asa  rau,  de  vreame  ce  sa  va  milostivi  si  judeca- 
toriul  vazind  saraciia  si  nevoia  ei. 

•  Parintii  carii  vor  supune  feciorii  lor,  macara  de  le-ar  fi  copih  si  de-ar 

fi   si  vaduu,    acelora  nu   le  va  folosi  aceaia,  ce  tot  se  vor  pedepsi   cu 

moarte.  -  . 

Nu  vor  putea  sa  scape  parintii  sa  nu  se  pedepseasca  cind  vor  zice 
c-au  facut  supunerea  da  nevoe  pentru  multa  saracie,  ce  de  pururea  se 
vor  certa.  Dup-aceaia  trebue  foarte  sa  caute  judecatorml  si  sa  soco- 
teasca  de  va  fi  fost  acea  nevoe  si  acea  saracie  a  parintilor,  carea  sa  nu  se 
fie  putut  intr-alt  chip  hrani  cu  altceva  mestersug,  fara  numai  cu  supunerea 
feciorilor  lui.  Dece  dejgajj,,  aceasta  asa,  atunce  sau  se  va  mai  milostivi 
judecatoriul  de-i  valnai  u§ura,  sau  mai  rau  se  va  intarita  de-i  va  pedepsi 

mai  rau.  - .  •>■'  .     ..       '  . 

Acesta  fel  de  certare  se  socoteaste  cind  vor  lua  parin^i  bam  pentru 
sa  dea  feciorilor ;  iara  de  nu  vor  lua  bani,  atunce  nu  se  socoteaste  aceasta 
certare,  ce  poate  fi  ca  se  vor  pedepsi  intr-alt  chip,  dupa  cum  va  fi  voia 
judecatoriului.  •  - 


-> 


y 


o 


1 


*i 


; 


k 


.* 


■'       : . 


■i 


* 


r 


.  >8n 


■'■•^ 


-  "» 


."V 


J 


■ 


V  * 


^ 


F  t 


**   i 


^  \ 


PREOTI  §1  CILUGARI  (gl.  1*2-136) 


153 


... 


2. 


3. 


4. 


JJ    BARBATII    CARII-S    VOR    SUPUNE    MUERILE    LOR. 

GLAVA    131.  '    '  :  '    .     '"'' 

■  ■    • 

Oricare  barbat  va  supune  pre  muiarea  lui,  aceluia  s&i  se  faca  moarte,  Zac.  1. 
macar  numai  o  data ;  ca  pravila  pre  unii  ca  ace^tea  supuitori  ei  scoate 
den  toata  eparhia  judecatoriului  $i  alta  data-i  poarta  pre  toate  uli^ele 
tirgului  daspuiati  pre  Inagariu  si  sa  fie  cu  fata  spre  coada  magariului; 
iara  muiarea  lui  sa  traga  magariul  de  dalogul  capestrului  cu  minile  ei, 
si  intr-acesta  chip  sa-i  bata  purtindu-i  pre  in  tot  tirgul.  Alte  date  iara^i  ei 
certa  cu  catarga  in  toata  viata  lor.  -  r 

In  voia  si  in  putearea  judecatoriului  sta  acest  lucru,   sa  semuiasca   Zac. 
pedepsa  morfii,    carea  se    cade  sa  dea    celuia  ce-$  va  supune  muiarea  lui 
§i  mai  virtos  cind  va  arata  judecatoriului  vreo  vina  ca  aceaia  a  barbatului, 
de  intru   carea  se  va  fi  indemnat  sa  caza  intr-aceasta    gresala    mare  a 
supunern.  . 

Cela  ce-$  va  supune  muiarea  pentru  sa  ia  bani,  acela  se  va  pedepsi  Zac. 
rati  foarte ;  iara  de  o  va  supune  pentru  sa  nu  ia  bani,  §i  atunce  se  va  certa 
adevarat,  iara  nu  asa  rau  ca  cum  ar  fi  luat  bani. 

,:^       Cela  ce  stie  ca-i  curveaste  muiarea  si  el  tot  o  tine  in  casa  si  se  face  a   Zac. 
'nu  §ti  nemica  ^i  o  lasa  de  face  preacurvie;  atunce  aceaia  sa  chiama  cum  b 
ar  supune  el,  si  se  va  pedepsi  ca  un  supuitoriu. 

"    Cela  ce  sa  face  cum  sa  culca    cu    muiare-^i,    iara    apoi    lasa    oamerli  Zac. 
striini  de  sa  culca  cu  dinsa,  acela  se  va  certa  dupa  voia'  judecatoriului. 

Cela  ce  va  tinea  in  casa  pre  cela  ce  curveaste  cu  muiarea  lui,  acela  se'  Zac. 
va  certa  ca  si  un  supuitoriu  al  muerii  sale. 

Cela  ce-§  va  lua  muiare  pre  ceaia  ceo  au  pedepsit  pentru  preacurvie,  Zac. 
acela  se  chiama  adevarat  supuitoriu,  ce  sa  zice  fara  de  cinste  si  rusinat, 
iara  a§a  cu  alta  pedepsa  nu  se  va  certa.  ^ 

Cela  ce  va  tinea,  in*casa-s  da  nevoe  pre  muiarea  lui  de  va  fi  fa  cind  Zac. 
preacurvie,  pentru  cace  se  va  fi  temind  de  rudele  ei,  sau  pentru  cace-1 
vor  face  cu  de-a  sila  sa  o  tie,  atunce  nu  se  chiama  acela    a§a  intr-acela 
feliu,  nice  poate  nimenile  sa-i  zica  supuitoriu,  pentru  cao  tine  da  nevoe<> 

Nu  se  chiama  supuitoriu  cela  ce-$  ^ne  *n  cas**  Pre  muiarea  lui  care  Zac. 
face  preacurvie,  deaca  nu  b §tie  adevarat  ca  curvea§te3  ce  numai  ce  ?ire 
asa  oarece  banuiala,  cum  sa  o  fie  aratind  seamnele  ca  face  acela  lucru. 

Numai  rabdarea   ce   are  barbatul,   ce  sa  zice   cind  face  muiarea  lui  Zac. 
preacurvie  §i  el  rabda,  nu  zice  nemica;  aceasta-1  face  de  sa  chiama  supui- 
toriu, cum  se-ar  zice  cind  va  avea  aceasta  rabdare  pentru  cace-i  vine 
dobinda.  Iara  de  nu-i  va  fi  venind  nice  o  dobinda  §i<o  va  sti  ca  curvea§te 
si  o  tine  asa  in  casa,  atunce  sa  se  cearte  dupa  voia  judecatoriului. 


5. 


1. 


8. 


x 


9. 


10. 


*       J* 


# 


PENTRU    BUCATELE    CE   VA   AVEA   CALUGARUL,    CUM    SE    CADE 
SA  SE  1MPARTA,  DE  NU  VA  AVEA  FECIORI,  SAU  DE  VA  SI  AVEA. 

GLAVA     132. 


Un  om,  ce  sa  va  face  calugar  si  va  muri  §i  feciori  nu  va  fi  avut,  atunce  Iustinian'im- 
ce  va  avea  ale  lui  cade-se  sa  le  ia  minastirea.   Iara  de  va  avea  feciori,  sa  parat. 
se  imparta  intr-atita  par£i  citi  feciori  are ;  iar  el  inca  sa  ia  o  parte  ca  a  unui 


f    I 


j 


A 


■ 


I 


"  *■ 


■  ^*»  »i^*« 


s* 


\* 


.  *  ■ 


<J 


154 


INDREPTAREA    LEGII 


I 


fecior,  si  aceaia  numai  ca  sa  traiasca  pina  va  fi.  De-acia  de  va  muri  fara 
de  zapis,  partea  ceaia  ce-au  luat  ca  si  un  fecior  mosteneaste  aceaia  minas- 
tirea ;  iara  cealea  ce-au  luat  feciorii  lui,  parole  lor  ramin  ale  lor,  iara  mmas- 
tirea   n-are  treaba  cu  dinsele  nemica. 

1  -     v 


*\c;* 


/'., 


'-  / 


£ 


Lew  §i  Costan* 
din  imp&rafi. 


PENTRU    TATAL,    CA    SA   NU    OPREASCA    FIIULUI    SAU    PARTEA 

DE   MOSIE,   DE   SA  VA   FACE   CALUGAR. 

GLAVA    133.  - 

.       /  * 

*   *  *m  ■ 

Q  •••.■■-■■■■-*  w       ,    „ 

^Niminea  de  in  paring  sa  nu  tndrazneasca  asa,  sa  opreasca  teciorn 
lor  carii  vor  sa  se  faca  calugari,  sau  de  vor  9i  mearge  la  minastm,  sa-i 
scoata  de  acolo,  sau  cace  se-au  facut  calugari  sa-i  faca  fara  de  mope  p 
f&ra  de  parte  de  in  ce  are.  Iara  de  vor  vrea  sa  faca  aceasta,  atunce  sa  se 
afuriseasca,  si  de  in  besearica  lui  Hristos  sa  se  goneasc*  pina  se  vor  pocai 
de  vor  da  partea  lor,  adeca  a  feciorilor.  .        * 

PENTRU    PREOTIE    §1    PENTRU    CHIPUL    CALUGARESC,    CARELE 

IASTE    MAI   MARE. 

.      ..  ■>■    -  th'ti 


t. 


GLAVA    134. 


.? 
x 


'Simeon  Solu 
neanul. 

* 

Zri  Dionisie. 


Puna  rlndul  tocmealii,  iaste  mai  mare  preotia  decit  chipul  calugaresc, 
pentru  ca  lucrurile  preo^iei  sint  lucrurile  lui  Dumnezeu  si  fara  de  preotie 
nu  iaste  nimenea  crestin,  nice  are  sfintie,  nice^sa  impreuna  lui  Dumnezeu. 

TQT>5  m*i  mare,  iaste  rmduiala  calugareasdL  decit  a  popei  mirean, 
cum^raiaste  dumnezaescul  JDiomsie,  nu  cu  sfinfla  preotiei,  ce  cu^ia^a. 
Pentru  ca  si  calugarul  de  va  fi  si  preot,  adeca  ieromonah,  iaste  mai  mare 
decit  popa  mirean ;  nu  pentru  preotie,  cum  am  zis  mai  sus  ca  aceaia  iaste 
lucrul  lui  Dumnezeu,  ce  pentruviata.  Preotul  de  pururea  blagosloveaste  si 
sfinteaste.  Drept  aceaia  $i  dumnezaescul  Antonie  de  pururea-gi  pleca 
capul,  adeca  se  inclmTa  pentru  naltimea  preotiei;  si  nu  nulmilrTnereilor 
se  inchina,  ce  tuturor  preotilor.  Peji^acemaJ^c^Efr  preot,  carele  are 
aceasta  rinduiala  mare  a  preotiei,  acela  saitgtreaca  sfinteasteji  ca  unseat 
sa  lacuiasca,  si  mai  virtos  sa  se  nevoiasca  sa  petreaca  Ca  §icalugarii 


:V 


v 


<* 


E  i 


fi 


L 


■-X 


i    i 


. 


■ 


pentru  cAlugAri  §i  cAlugArite,  ca  sA  nu  se  FACA  cumetri, 

NICE   IEROMONAHUL,    ADECA   POPA   CALUGAR,    SA  NU   CUNUNE 


y  t 


fc 


X^T 


.      NUNTA. 
GLAVA    135. 


/ 


^     ■ 


,      r 


f 

Petr   vrea  in-  Nu  se  cuvine,  nice  e  lucru  cinsti^nice  e  priimit,  calugarul  sau  calu; 

letr,  prea  m  -    ::   ....  w        ....  ^  __„  ..^^  y^^.  adec&  ^  se  faca  cumetn, 

ira  de  va  indrazni  cineva 
de  leage,  sa  se  canoneasca 


max  al  marei   sau  sa  \ie  cunum  la  nunte,  adeca  sa  cunune^ 
beseareci.  sa  faca  acest  lucru  fara  de  cale  si  de  rusme  si  ti 


-j 


JmJI 


«■ 


•v 


"i 


r 


/ 


^ 


DARURI,  PACATE,  SLUJBE,  RITURl  (gl.  137-171) 


155 


V^ 


% 


c 


cum  va  parea  arhiereului;  iara  de  va '.  f ace   aceasta   a  doa   oara,   sa   se 
goneasca de  in  beseareca  lui  Hristos  ca  un  calcatoriu  de  dumnezaestnV 

pravile.  j'  j-  ■; 

.        §i  ieromonahul,  adeca  popa  calugar,  nunta  riu  cununa,   adeca  nu    Postmcul. 

blagosloveaste,  ca  si  aceaia  iaste  fara  da  leage  §i  far'de  cale  si  nu  se  cuvine. 
Pre  unul  ca  acela-1  canonesc  dumnezaestii  parinti  cu  lipsa  de  preotia  lui. 

■  •  ■     •  '         -  ■  "  '  ,  '     ■  ■  ...»■». 

1  T 


.  1  1  *        ' 


M 


^r- 


s~ 


PENTRU  BESEARICA  IN  CAREA  NU  SE  FACE  SLUJBA  40  DE  ZILE; 

SI    CE    IASTE    BESEARICA. 


■*  •  ■     "I 


GLAVA    136. 


>     * 


i  " 


I'M 


^  De  sa  va  timpla  ve  intr-o  besearica  sa  nu  se  faca  slujba  40  de  zile, 
nu  poate  preotul  sa  faca  liturghie,  sa  slujasca  intr-insa  de  nu  va  face 
intii  o  sfestenie.  Iara  de  va  face  slujba,  adeca  liturghie^  sa  fie  lipsit  de 
popie  40  de  zile ;  iara  de  nu  va  fi  stiut  sa  fie  ertatu. 

Ca  beseareca  iaste  casa  lui  Dumnezeu,  casa  de  ruga,  adunare^amemlor, 
trupul  lui  Hristos,  nevasta  lui  Dumnezeu,  ceriu  pamintesc  in  carele  sade 
cereasca  piine  ce  sa  zice  preasfintul  trup  adevarat  al  domnului  nostru 
Isus  Hristos.  Iaste  si  scaun 'lmparatesc.fi  arhieresc,  pre  carele  sade  impa- 
ratul  impara^ilor  si  marele  arhiereu,  singur  Hristos.  Iaste  si  lina  balta 
a  pacatosilor  si  slava  dreptilor ;  iaste  si  scapare  si  pod  si  lauda  si  yeselie 
si  bucurie  si  pkrear.e_.de  bine  tuturor  erestmilor.  $i  citi  o  cauta  si  o  mbesc 
cu  toata  inema  si'  cu  tot  sufletul,  aceia  Vor  lua  cununa  de  la  Dumnezeu 
si  se  vor  face  mostneani  impara^iei  lui.  Iara  besearica  se  chiama  cace  ca 
chiama   si   aduna   pre   toti.  .. 


Gherman   ^fa- 

■  ^ 

rigradeanuL 


Zri. 


'*•» 


i         * 


t\ 


s 


■ 


X. 


\ 


/ 


PENTRU  CA  §APTE  DARURE  SlNT  ALE  DUHULUI  SFtNT,  §1  SAPTE 
TAINI   ALE    BESEARECII,    §1   SAPTE   BUNAtATI   If  ARI,    SI    SAPTE 
/  *   PACATE  DE  MOARTE. 

GLAVA    137- 


0k 


a 


£i 


I 


.         \ 


- 


Darurile   duhului   sfint   sint   7,    cum   graiaste    Isaia    proroc,    adeca   Isaia   praroe.  * 
duhul  intelep^iei,  duhul  priceaperii,  duhul  sfatului,  duhul  tariei,  duhul 
credinjir, duhul  blagocestiei,  duhul  al  fricii  lui  Dumnezeu. 

§apte    taini    ale    besearicii :    botezul,    unsoarea    adeca    miroseala    ce  Simeon  Solu- 
miruiaste,   priceastenia,   preotia,   nunta   de  intii,   pocaania   adeca   ispove-   neanul. 

dania,  sfintul  unt  adeca  maslul.     ';/■"-' 

§apte  bunSta^i  mari:  fnteleptia  cu  smerenie,  nemaria  desarta,  nestrin- 

soarea,  postul,  curatia,  rabdarea  uidelungata  si  ingaduirea. 

Sapte  pacate  de  maarteUepa«^ea  de  leage,  nebunia,  trufia,  uciderea 
de  voe,  amestecarea  de  si^e;  zacearea  barbat  cu  barbat  si  stricarea  de 
copii  cea  fara  de  leage. 


■■* 


■v      '  1       * 


* 

r 


_t 


.;■■•'  •' 


.    . 


* 

5 


.  » 


V-v" 


>;- 


I.  " 


166 


1NDREPTAREA    LEGII 


'  pentru  sa  nu  se  ingboape  mobtul  in  launtbu 
In  beseaBicA,  nice  sA  mute  de  In  mobmInt  tbupul  omului, 

nice  mAcabA  tAbInA. 


-     » 


\. 


GLAVA    138. 


1  T' 


«  _  * 


^ 


Matheu 


n 


.  ■      - 

Leu  §i  Cosian- 
din  imp&rafi. 


"\ 


In  launtru  in  besearica  tirnosita,  sa  nu  indrazneasca  cineva  a  ingru- 
parea  trupure  de  om,  pentru  ca  sint  acolo  moaste  ale  mucenicilor,  adeca 
unde  se-au  pus  si  in  launtru  au  priimit  si  unsoarea  sfintului  mir. 
ffr   Nimenea  de  intru  oameni  sa  nu  indrazneasca  intru  sfinta  besearica 

sa  ingroape  mort. 

In  casa  de  ruga  unde*nu  va  fi  tirnosita,  adeca  sfintita,  acolo  se  ingroapa 
trupurile  oamenilor  morti,  §i  pre_in  tihzile  bes^aricila^ 

§i  fara  de  porunca  arhiereasca  sa  nu  cumva  sa  indrazneasca  cineva 
sa  scoata  trup  de  om  de  in  mormint,  sa-1  duca  intr-alt  loc,  adeca  intr-alt 
mormint,  nice  altceva  lucru,  adeca  sau  marmura  sau  stilp  sau  pietri  sau 
altceva.  '   ^  ,     x  1; 

# 

pentbu  ca  pbe  in  beseabici  sa  nu  se  faca  bautubi  si 
mlncabi,  nice  clbciume,  nice  vlnzabx  pbe  in  sfintele 

gbAdini, 


.■  J 


I 


de  Laodichiat 
canon.  28.  * 


Zri. 


Sabor.  6,  ca-  Canonul  72  al  §aselui  sabor  si  28  al  saborului  de  la   Laodichia  a§a 

non.72§ieela  poruncesc:  s5  fie  afurisiti  citi  astern  haine  pre  in  besearici  pi  fac  mease, 

Muturi  si  niincari  inlauntru:  ca  in  tot  locul  unde  se  cinta  si  se  slaveaste 
Dumnezeu  si  se  slujaste  preasfintul  trup  al  Domnului,  acela  se  chiama 
ca  iaste  inchinat  loc  sfintiei  sale,  carele.  iaste  besearica,  §i  bauturi  si 
<w*  mincari  intr-insa  nu  se  fac,  ce  numai  psalmi,  cintari,  slavoslovii,  vecernii, 
^  litii  adeca  rugi,  utrini,  liturghii  si  cintari  necurmate  si  neincetate.  Drept 
aceaia  sa  cautam  sa  vedem  mai  sus  afurisania  dumnezeeftilor  parinti 
§i  sa  ne  ferim  daparte,  sa  nu  faeemrnease  pre  in  besearici ;  nice  pre  in 
sfintele  gradini  s&  nu  se  faca  circiuma;  ca  sfintele  gradini  sint  aceastea, 
adeca  curtile  besearicilor,  gradinile,  casele,  camarile  §i  toata  curtea, 
adeca  unde  iaste  ingradita  sau  zidita ;  §i  aceastea  sint  intr-insele  inla- 
untru. $i  acesta  canon  nu  opreaste  numai  circiuma  sa  nu  se  faca  acolo, 
ce  inca  nice  alta  negotatorie.  Drept  aceaia  trebue  sa  pazim  dumnezee^tile 
locure  ale  besearicilor  cu  .multa  smerenie,  ca  zice  domnul  nostra  Isus 
Hristos  pentru  sfinta  besearica :  nu  facere^i  casa  tatalui  mieu  casa  da 
negotatorie  si  carvasarie.  , 


r 


*vk- 


\  f 


PENTRU    CA    SA    NU   BAGE    DOBITOC    IN    BESEARICA,    NICE    SA 
MlE?  NICE    SA  MANlNCE,    NICE    SA    BEA    fNTR-lNSA. 


GLAVA    140. 


S&bor.  6y    ca-     \-     Canonul  85  al  §aselui  sabor  porunceaste :  nice  un  om  sa  nu  bage  dobitoc 
non   85  sai  mie  in  besearica  lui  Dumnezeu,  fara  numai  de  mare  nevoe. 


•' 


A. 


\ 


■ 


' 


: 


►  _ 


,\     i  -. 


^ 


\ 


* 
I 

1 


'  '     f 


V- 


*mi*- 


\> 


' 


» 


'  . 


DA-RURI,  PACATE,  SLUJBE,  RJTURI  (gl.  137-171) 


157 


Dastoinica  cinste  iaste  sa  aiba  nestine  frica  si  smerenie  spre  sfintele  Zonara. 


<a 


si  cinstitele  locure  si  tocmeale.  Pentr-aceaia  nu  iarta  canonul  acesta, 
adeca  pra\ila,  sa  bage  dobitoc  in  besearica  sa  mie,  fara  numai  de  mare 
nevoe,  cum  de  se-ara  timpla  ca  fie  iarna  sau  zapada  sau  grindina,  sau 
alta  nevoe  de  tilhari;  atunce  iaste  ertatu  sa  bage  dobitocul  in  besearica 
sa  mie,  ea  sa  nu  mie  afara  sa  piara  si  va  pagubi  omul  al  cui  iaste  si  se  va 
scirbi  si  de  scirba  va  cadea  in  boala  si-s  va  nevoi  viata  lui  neputind  imbla 
sa-si  sfirsasca   calea  incatro  ©  va  vrea  sa   mearga.. 

§i  pre  in  besearici  nu  se-au  dat  voe  sa  se  faca  mease  nice  episcopul, 
nice  cliricii,  nice  altcineva  de  in  crestini ;  iara  de  sa  va  timpla  da  nevoe   Carlhaghen, 
sa  vie  omul  da  pre  cale  si  nu  va  avea  alt  loc  sa  mie,  atunce  iaste  ertat  canon.  42, 
sa  manince  si  sa  bea  si  sa  doarma  in  besearica,  de  nu  se  va  afla  alt  loc. 


Subor.    de    la 


■■ 


PENTRU    CUM   TREBUE    SA   BOTEAZE    PREOTUL    COPILUL   MIC. 


GLAVA    141. 


Cind  botezi  copilul,  trebue  sa  aiba  scaldatoare  sau  alt  vas  deosebi 
si  cu  trei  luminari  aprinse,  in  chipul  sfintei  troi^e.  De-acia  cind  yei  sa 
bagi  untulin  scaldatoare,  cum  spune  la  tocmeala  slujbei,  atunce  ia  tu, 
preote,  de  in  untul  carele  iaste  in  vas,  cu  trei  deagete  si  unge  copilul 
crucis.  Atunce  sa  ia  si  nasul  de  in  unt  si  sa  unga  copilul  pre  toate  madularele, 
cum  iaste  tocmeala  tipicului.  De-acia  deaca-1  va  unge  el,  iai  tu  preote, 
asa  cum  iaste  gal  si  stai  drept  cautind  spre  rasarit  si  tu  si  copilul,  si-1 
iotezi  in  trei  afundaturi  fa  cind  samnul  crucii,  zicind  asa:  boteaza-se 
robul  lui  Dumnezeu  I^M(P)  x)  intru  numele  tatalui,  amin.  Si-1  pogori  in 
scaldatoare  si-1  afunzi,  adeca-1  uzi  de  tot.  lata,  asa  e  afundarea  de  intii. 
De-acia  iara  stai  putinel  drept  ridicind  si  copilul,  de-acia  iara-1  pogori 
a  doa  oara  in  apa  si-1  uzi  asijderea  zicind:  si  al  fiiului,  amin.  IatS,  asa  e 
si  a  doa  afundare.  $i  de-acia  iara  te  ridici  de  stai  drept  si-1  pogori  a  treia 
oara  de-1  afunzi    asijderea  zicind:  si  al  sfintului  duh,  amin.  lata,  asa  e 

si  a  treia  afundare.  - 

De-acia-1  iai   de  in  scaldatura  si-1  dai  nasului,.  si  zici  mohtvele  si 

faci  toata  slujba  cum  te  invata  rindul  si  to,cmeala  tipicului,  si  dai  opustul..  r 


Cauia  de  vezi 
iilcul  sfintului 
hotez. 


i   * 


■'■■  & '. ' 


''Art 


'V-'V 


! 


^         I 


■ 

1 


PENTRU   PREOTH    CARII   BOTEAZA    IN  TREI   PARING!,    IN   TREI 
*  FII  §1  IN  TREI  DUHURE,  §1  PENTRU  CEI  CE  NU  BOTEAZA  IN  TREI 

AFUNDARI.  - 


■    * 


GLAVA    142. 


. 


\ 


Canonul  49  al  sfintilor  apostoli  graiaste:  care  episcop  sau  preot, 
dupa  tocmeala  domnului,  de  nu  va  boteza  intru  tatal  si  fiiului  sfintul 
duh,  ce  de  va  boteza  in  trei  neincepatori  sau  in  trei  fii,  sau  in  trei  duhure, 
aceluia   sa  i  se  ia  darul.  -  ~    v 


Apostolii, 
non.  49. 


ca- 


i)  „Cutare". 

■  •   ■ 


^ ' 


* 


\-a 


t-j** 


s  ** 


fr 


.'.'■*    « 


'  L 


'  l 


/ 


l 


/ 


!' 


-  < 


F\ 


\ 


Zonara.  * 


Apostolh,  ca- 
non. 50. 


Mathei,  glava 
28,  zae.  116.' 


-    Valsamon. 


158 


INDREPTAREA    LEGI1 


-J 


Ca  besearica  au  luat  a  se  inchina  unui  fara  de  inceapere,  tatalui, 
pentru  nevinuiala,  ^i  unui  fiiu  pentru  nespusa  nastere,  si    unui  mingii- 

toriu,   duhul  sfint.  "  .  ■■- 

-        Iara  cine  nu  boteaza  in  trei  afundari,  ce  intru  una,  aceluia  sa  i  se 

ia  darul ;  pentru  ca  zice  sa  fie  3  afundari  §i  3  scoateri.  Iara  cine  va  treace 

sau  va  calca  acesta  canon,  de  va  afunda  in  apa  pre    cela  ce-1  boteaza 

numai  o  data  §i  nu  va  zice  chemarea  tatalui  §i  a  fiiului  si  a  sfintului  duh, 

pre  unii  ca  aceia  le  ia  darul  §i-i  da  anathemei.  Ca  n-au  zis  Hristos  apos- 

tolilor:  boteza^i  intru  moartea -  mea ;  ce  au  zis:  botezaji  intru  numele 

tatalui  si  al  fiiului  si  al  sfintului  duh. 

>       Graia§te  iara  si  Valsamon:  citi  boteaza  intru  o  afundare,  aceia  sa-i 

boteaze   de-a   doa   oara. 


* 


'   ; 


s  - 


Dumnezee§iii 
dascali  §i  in- 
v&fatoru 


PENTRU  CA  COPILUL,  ClNDU-L  BAGI  IN  SCALDATOARE,  TREBUE 

CU    FAJA    SA    CAUTE    SPRE    RASARIT. 

GLAVA    143.  .  ' 

Copilul,  cindu-1  botezi,  trebue  sa  caute  cu  fa}a  catra  rasarit,  in  chipul 
domnului  Dumnezeului  si  mintuitoriului  nostru  Isus  Hristos.  Caci  cind 
se  rastigni,  spre  rasarit  cauta,  iara  nu  spre  apus,  si  spre  -rasarit  noi  cres- 
tinii  ne  inchinam,  §i  raiul  spre  rasarit  se-au  sadit.  Dece  cind  vor  sa  zica 
blastemul  si  lepadarile  la  copil,  spre  apus  sa  stea  si  sa  le  zica,  ca  un 
I'oc  ce  iaste  intunecat  si  groaznic  si,  deaca  vreame  ce  apune  soarehyla 
apus  intunearec  inchipuiaste,  ca  dentr-acolo  iase  intunearecul.  Iara  rasa- 
ritul  lumina  inchipuiaste,  pentru  ca  de  la  rasarit  iase  lumina,  adeca 
soarele  straluceaza  si  lumineaza  toata  lumea ;  pentr-aceaia  se  chiama 
rasaritul  lumina.  '  > 


* 


i 


' 


i 


PENTRU    CE    INCHIPUIASTE    CiND    DASFA§A    COPILUL. 


GLAVA    14*. 


Xifiliny  patri- 
arh  farigrd- 
deanul. 


'  Copilul  cindu-1  dasf asa  de  in  scutecele  lui,  f  asa  si  altele  cu  cite  e 
infasat  inchipuesc  dazbracarea  de  omul  eel  vechiu  si  de  yia^a  cea  de 
intii,  adeca  de  calcarea  lui  Adam  si  de  hainele  de  piale  §i  de  pacatu 
carele-1  dobindi  calcarea  lui  Adam;  §i  arata  dasfasarea  si  dazbracarea 
aceaia  carea  dazbraca  copilul  de  tot  cu  trupul  cum  se  dasfasa  si  se 
dazbraca  de  tot  de  acea  urgisita  viata  a  vechiului  Adam.  ■ 


y 


J 


IarSaceluide 
sus. 


PENTRU     CE     INCHIPUIASTE     INTOARCEREA      CAREA      INTORC 

COPILUL    SPRE  APUS.  V 


■,  ■ 


GLAVA    145. 


Iara  intoarcerea  carea  intorc  copilul  spre  apus  ca  sa  vaza  acea  parte 
a  apusului,  §i-i  sint  minile  in  jos  cind  se  leapada  de  satana,  atunce  arata 
si  cu  chipul  si  cu  gonirea  minilor  cum  se  dasparte  si  goneaste  pre  satana 


■" 


* 


■ 


* 


■ 


f~ 


'  \ 


DARUR.I,  PACATE,  SLUJBE,  RITURI  (gl.  137- 


171) 


159 


de  la  dinsul  De-acia  atunce  intorcindu-se  spre  rasarit  si-s-  ridica  mimle 
in  sus,  arata  adevarat  ca  cela  ce  va  sa  ia  sfintul  botez,  trebue  sa  goneasca 
de  la  dinsul  raotatea  cea  intunecata,  adeca  pacatul.  $i  asa,  cu  starea  carea 
sta  naintea  dumnezaestii  lumini,  carea  inchipuiaste  intoarcerea  si  starea 
catra  rasarit,  ca  se  face  mostnean  curat  dumnezaestii  lumini  si  se  face  cu 
totul  luminat.  Insa  una  cace  au  venit  intru  adeverita  lumina  a  priceaperu 
lui  Dumnezeu,  adeca  la  datatoriul  de  lumina  Hristos,  iara  a  doa  ca  se 
dasparte  de  pacate  si  vine  da  seiace.unul  cu  cuvintaroarele  oi  ale  sfintei 
turme  a  lui  Hristos  si  Dumnezaul  nostru.  s 


,•■    ;> 


■  t 


i    *i> 


y 


•         y 

r      , 

-■: 
1 

'    | 

■     ■ 

-    i 

*  — ** 

- 

ib 

■     ■      . 

* 

"V 


m 


PENTRU  UNSOAREA. 
GLAVA    146. 


* 


Iara  unsoarea,  adeca  sfintul  unt,  cu  care  unge  copilul  pe  tot  trupul, 
inchipuiaste  ca  se  unge  ca  sa  fie  gata  spre  sfintele  patime  ca,  pentru  purta- 
toriul  de  patime  Hristos,  sa  se  lupte  cu  puterile  ceale  prbtivitoare  ?i  vraj- 
masa  si  sa  omoara  cu  botezul  pe  trupul  acela  carele  se  unge  ca»sa  invie 
cu  sufletul ;  si  iara  arata  impreuna  unsoarea  aceaia  si  luminarea  sufletestii 
vie^i.  De-acia  dupa  aceasta  aduce-se  cela  ce  va  sa  se  boteaze  la  scaldatoare 
cum  aducea  si  pe  Hristos  la  groapa.  Iara  pentru  trei  afundari  intr-apa 
scaldatoarei  si  trei  scoateri  arata  ingruparea  si  inviiarea  domnului  cea 
de-a  treia  zi;'  pentru  ca  cum  fu  domnul  intru  inema  pamintului  trei  zile 
si  trei  nopji,  adeca  in  mormint,  asa  se  inchipuesc  si  cei  boteza^i,  pentru 
ttei  afundari  si  scoateri,  ceale  trei  zile  si  trei  nopji  de  in  groapa  domnului. 
-Pentru  ca  cumu-i  eel  de  intru  noapte  de  nu  veade,  iara  cela  ce  iaste  in 
zi  petreace  intru  lumina,  asa  iaste  si  intru  afundari,  ca  si  intru  noapte  nu 
•  veade  nemica  acolo  uride  se  boteaza,  iara  deaca-1  scoate,  el  veade  lumina 
zilii  facindu-se  apa  aceaia  la  eel  ce  sa  boteaza  si  groapa  trupeasca  si  muma 
sufleteasca.  Asijderea  si  biruitoriul  Hristos,  deaca  se  boteaza  intru  Iordan, 
esind  de  in  apa,  atunce  lumina  intru  dinsul  duhul  sfint.  Asijderea  si  bote- 
zatii  se  ung  cu,  sfintul  si  marele  mir  pe  trupul  gol,  iara  cu  duhul  sufletul 
sa  sfinteaste.  §i  intii  se  unge  la  f runte  pentru  izbavirea  rusinii  calcarii  lui 
Adam  si  ca  sa  vaza  slava  domnului  cu  fata  descoperita,  cum  scrie.  Dupa 
aceaia  se  unge  cu  sfintul  mir  la  Urechi,  ca  s&  auza  sufleteaste  dumneza- 
estile  si  sfintele  taini  si  dumnezaestile  cuvinte.  De-acia  lanari,  casa  mito- 
seasca  eel  botezat  dumnezaescul  mir,  mirosenia  lui  Hristos,  si  el  a  doa 
oara  se  naste.  De-acia  pre  piept,  ca  imbracindu-se  intru  platosa  dreptajii, 
sa  se  bata  virtos  si  sa  stea  impotriva  vrajmasului  nostru  drac  neVazut, 
carele  se  bate  cu  noi.  •■ 


lav  a  aceluia. 


f 


Zri. 


*    \ 


\ 


s        « 


V!  : 


*v*v 


^  * 


■>     t 


s 


A    1 


m  ■+  > 


■ 


, 


PENTRU    CE    NE    BOTEZ  AM    INTRU    NUMELE    SFINTEI    TROITE. 


\ 


GLAVA    147. 


V 


i 

A. 


Botezamu-ne  intru  numele  tatalui,  pentru  ca  sfin^ia  sa  iaste  incepa-  Idr  a  celuia. 
tura  tuturor ,  intr-al  fiiului,   pentru  c§  iaste  tocmitoriu  zidirilor,  in^ru 
sfintul  duh,  pentru  ca  iaste, obirsitoriu  tuturor,  adeca  obirsea^te  si  imple 


<* 


\  • 


•  i 


■r      J 


V 


* 


.   s 


■w 


*   I 


■     ■ 


,  ■ 


I    , 


ft  * 


160 


1 NDRE PTARE A    LE  Gil 


Zri. 


<u  niuiu   ji  al  stmtului  duh  si  va  amesteca  pe  cineva  cuvlntnl  awobilnM 
carele  Hce:  ci*.  cu  Hristos  v-ati  botezat,  cu  Hristos Ta S  imSa, L  5 

Hristos,  .nch.pmaste  pre  tatal  carele  au  uns  si  pre  fiiul  earele  s7-au im, 
HrLr°ar,eaK  'aSte  dU5uL   DreP'  aceaia  **&■  apostXt  ehi  int™ 

Maaei,,»a  ^^a^^^S^^1,f3^i  ©  »  S* 
«  -  H6.   toate  limbile,  botU.du/eu  £l^^  aTsZlTlL" 


•  ^ 


^ 


■"   t 


0 


PEcZfC^LE,TTC0C0NULU1    §I  "™»™A.     31    SCUTECILE 
CEALE    NOAA    CU    CARELE-L    IMBRACA;    CE    llVCHIPUESC. 

1  GLAVA    148. 


Zri. 


Ur'a  celuia.  Crueile  carele  pun  la  cocon  inchipuesc  rastignirea  si  pogorlrea   adecS 

r,*gm  pa  t.melor  trupejti  si  ale  luerurilor  lui,  £V&£ffi£S5&ta2 
pre  pammt  si  sa  imblam  intru  desarta  viata  maaularele 

Iara  tunderea  carea  tund  pre  eel  botezat,  aceaia  semneaza  ca  se 
tocmeaste  |,  se  socoteaste  eel  botezat  intru  cuvintatoarea  rurma  a  lui 
Hr  stos,  sr-1  tunde  n  cap  erueis  ca  si  oaia  cind  o  semneaza  staXul  ca 
sa  se  cunoasca  ca  oa,a  aceam  iaste  a  turmei  lui  Hristos,  iara  nu  ifflsS 
.  Iara  scutecde  carele  se  imbraca  de  siht  albe  si  noaa,  acea lea  Inchi' 
puesc  cum  ce  a  ce  se  boteaza  se  imbraca  cu  noul  om,  adeca  cu  Hristos  ce 
mnort  pre  eh.pul  celm  ce  1-au  zidit,  dupa  scripture, 'cum  si  scrfe  ' 


Cauta. 


*  -** 


■     ■  -  — 

PENTRU  CEI  CE  SA  BOTEAZA,  CUM  TREBUE  SA-i UNGA  CU  SFliVTUL 
SI  MARELE  MIR,  SI  SCAldAtOAREA  CE  IlVCHIPUIASTE,  SI  ClND 

TREBUE   SA   SE   BOTEAZE   COPILUL. 

GLAVA    149, 


Saborul  de  la 


i  * 


..  ,„  J^ml  48  alsaborU  lui  de  la  Laodichia  porunceaste  sa  unga  pre  cei' 

Laoticha,  ca-  ce  sa  boteaza  cu  sfintul  si  marele  mir,  cace  ca  si  aees'ta  se  facf  cu  ru^a 

-non ■  ■£  si  sa  sfm^easte  cu  chemarea  sfintului  duh.  $  pre  citi-i  ungi  sti  sf^ntesff 

,      .         faci-i  mostneam  sfintului  botez.    Sfintul  mir  are  chipul  ca  si  SSf£ 

;    feratului,  de  vor  pecetlui  cu  di^a^uce^n^ril^ 

■^argasa  se  apropxe  acolo,  pentru  ca  cunosc  ca  iaste  imparatesc  ceTPbcet! 

-        luit  de  amparateasca  peceate.  Intr-acesta  chip  stiu  si  duhurile  ceale  videTne 

pre  eel  uns  cu  marele  mir  si  sa  departeaza  de  dinsul.  Dece,  cindu-1  ungi 

°U  11nr?l^r'tZici:   n™T^  ^  "W   AVa1)  amin;  si  altele. 
«,fJ        ^caldatoarea  arechipul  groapei  a  biruitoriului  si  e  pintecile  cet 
ufletesc  den  carea  ne  nastem  sufleteaste,  carii  ne  botezam  intr-insa  si 
fn  lui  Dumnezeu  dupa  da^r  ne  facem.  >  ?1 

, -  r . 

•I 

*  T  L  T 

^  „Pecetea  darului  sfintului  duh".     . 


Xifilin. 


\        f  - 


y 


i    - 


— _ 


\- 


• 


■ 


'  <- 


. 


■ 


.- 


DARURIi  PACATE,  SLUJBE,  RITURI  (gl.  137-171) 


161 


■ 


Iara  copilul  deaca  va  naste,  sa  se  boteaze  la  patruzeci  de  zile,  de  nu-i  loan,  patriarh 
va  fi  nevoe  de  moarte ;  iar  de-i  va  fi  nevoe,  atunce  sa  se  boteaze  si  intr-acel  de  la  Anlio- 
ceas  in  carele  se-au  nascut ;  iara  asa  sa-1  speli.  Ma. 


^ 


fi 


PENTRU  COCONII,  DEVA  FI  iNDOIRE,  DE  NU  VA  STI  BOTEZATI 

SiNT,    AU  NU    SlNT    BOTEZATI. 


r1 


!■ 


GIAVA    150, 


Canonul  82  al  saselui  sabor  si  72  de  la  Carthaghen  graiaste  ca  un  S&bor.  6, 
botez  ne-am  inva^at  a  sti,  dupa  cum  marturiseaste  dumnezeescul  simvol  non.82?i 

a    credintei,    adeca:    K-fepSi*  k-k  eAinarw  Ed1).    §i    pentru    acea    dumne-  ^e^ 

zeiasca    botejune    graiaste    domnul:    ori    fiecine   carele  nu   se  va  naste 

de  in  apa  si  cu  duhul,  acela  nu  va  intra  intru  imparatia  cermnlor.  Dece 

de  vreame  ce  copiii  cei  mici  carii  se-au  robit,  sau  se-au  timplat  intr-alt 

chip  de  i-au  aflat  niscare  crestini  pre  cai  sau  pe  intr-alte  locuri  lepada|i 

si  i-au  luat  pentru  spasenia  sufletelor  sale  si  de-acia  vor  gindi  adins  eisi: 

sau  sint  botezati,  sau  ba;  iara  acei.copii  nu  stiu  de  copilarie  si  da  neobir- 

:    sirea  virstii  lor.'  Dece  de  aceasta  de  nu  se  va  afla  cu  deadinsul  martune, 

cum   adevarat   se-au  botezat,   porincesc  dumnezeestii  paring   cum   fara 

de  nice  o  sfiala   si  frica  sa  se  boteaze,   sa  nu  cumva  sa  se    timple  sa  nu 

fie  fost  botezati, '  sa  se  lipseasca  de  o  curatie  sfinta  ca   aceasta,  sa  ramie 

afara  de  imparatia  lui  Dumnezeu ;  dupa  socotin^a  domnului,  carea  au 

zis  ca  cine  nu  se  va  boteza,  acela  intru  imparatia  ceriurilor  nu  mearge. 


ca- 

Car- 

ca- 


i 


> 


PENTRU  COPILUL,  DA  SE  VA  AFLA  LA  SFlRSIT  SA  MOARA  SI 
PREOTU-L  VA  BOTEZA  SI  DE  NU  VA  APUGA  SA  ZICA  CEALE 
MOLITVE  CE  SA  LEAPAdA  DE  SATANA,  NICE  MOLITVELE  CEA- 
LEALALTE;  DARA  CEVA  FACE    DE  ACEAIA?  ZICE-LE-VA  DUPA 

ACEAIA,  DE  VA  THAI  COPILUL,  AU  BA?_ 

-■*-.•.  GIAVA    151. 

••  -  .'■'=  ■.'"■.'.-•■■-  ■•  ■     • 

Sfintul   mitropolit   de   la   Crit,   anume    Hie,   adevereaza   acesta   lucru   Hie,   mitropo 

si  zice  ca  nu  trebue  obirsitele  taini  sa  zica  ceneva  ca  sint  neobirsite;  cace  lit  Critskii. 
ca  pentr-aceaia  se-au  obirsit  §i  se-au  botezat  dupa  trei  afundari  si  dupa 

chemarea  a  trei  chipure,  al  tatalui  si  al  fiiului  si  al  sfintului  duh ;  si  pentru 
al  acestora,  adeca  a  trei  afundari,  i  se-au  facut  botezul  deplin  la  eel  botezat. 
De-acia  lepadare  si  molitve  nu  se  mai  zic,  pentru  ca  lepadarile  si  molit- 
vele  sa  zic  la  eel  botezat  mai  nainte  de  botez,  adeca  mai  nainte  de  ceale 
trei  afundari;  iar  dupa  botez,  de-acia  nice  lepadari  zici,  nice  molitve, 
ca  nu  se  cade  deaca  obirsesti  taina  sa  zici  cealea  ce  sint  mai  nainte  de  Z,ri. 
obirsenia  tainei;  ca  nu  aflam  aceasta  porunca  nice  la  un  sfint  canon. 
Iara'  deaca  se  va  boteza  copilul  cum  am  zis  mai  sus,  fi  intr-acel  ceas  nu 
va  muri,  atunce- tu.  obirsesti  si  ceaialalta  slujba  carea  iaste  dupa  botezul 
copilului,  adeca  zici  molitva  sfintului  mir  si  cealealalte  toate. 


-f  ■ 


X 


t  " 


}  „  Cred  liitr-unul  Dumnezeu". 


11  —  o.  1201 


: 

■  | 
1 
1 


~s 


*?      ^ 


162 


t    • 


INDREPTAREA    LEGII 


PENTRU  PRE  OTII  CARII   BOTEAZA  COPIII   AG  ARE  ANIL  OR,   SAU 

PRIIMESC  PRE  DINSII  CUMETRI,  SAU  PRIIMESC  JERTVA  A  ERETI- 

CULUI,     SI    PENTRU    NEPREOTII    CARII    BOTEAZA    COPII. 


GLAVA    152. 


V 


V 


' 


Intrebarea  ca- 
tra   patriarh 
chit  Luca. 
Rdspunsul 


lui. 

-  •  ■ 


- 


X 

•; 


i 


Apostoli,    ca- 
non.  46. 


\ 


Mathei. 


De  sa  va  tim'pla  sa  vie  catra  credinta  noastra  niscare  copii  carii 
mici  se-au  botezat  ai  agareanilor,  mai  boteza-i^vor  au  numai  sa-i  unga 
cu  sfintul  mir,  ca  cum  ar  fi  boteza^i? 

§i  saborniceaste  raspunse  §i  porunci  sa  se  mai  boteaze,  zice,  pentru 
ca  botezul,  sau  de  in  credinta  parintilor,  sau  de  in  credinta  celui  ce  sa 
boteaza,  vine  darul  de  la  Dumnezeu  la  dinsul  si  are  caldura  ^i  dragostea 
credintii  §i  a  lucrurilor  celor  bune*  Iara  copiii  agareanilor  pre  cari-i  boteaza 
ca  niste  coconi,  aceia  nu  stiu  ce  sa  face  pre  dinsii  si  parintii  lor  sint  fara 
de  credinta,  iara  nu  sint  ca  noi  crestinii,  carii  botezam  coconii  no^tri  cu 
smerenie  ^i  cu  credinta  adevarata  ca  sa  dobindeasca  dumnezaiasca  lumina, 
ce  sa  zice  a  lui  Hristos  si  a  imparatiei  lui;  iara  ei  ca  pentru  sa  nu  raiaze 
si  ca  sa  nu  pata  rau  cind  sa  tae  ei  in  leagea  lor  si  ca  pentru  sa  nu  se 
impu^a  trupurile  lor,  pentr-aceaia-i  boteaza.  Iara  acolo  unde.se  boteaza, 
darul  lui  Dumnezeu  la  dinsii  nu  vine  cace  ca  iaste  departe  de  dinsii,  ce 
vine  urgie  si  pre  eel  ce  sa  boteaza  si  pre  eel  ce  boteaza  pre  dinsul,  adeca 
pe  preotul  ce-I  boteaza,  a§ijderea$i  pre  cumatru  carele-1  priimeaste.  Dece 
sa  §tim  de  aceasta,  cita  calcare  fac  dumnezaestilor  pravile  preo^ii  ceia 
ce  boteaza   copii  turcilor   agareanilor.  - 

Iara  care  preot  va  lua  jertva  ereticului  sau  a  agareanului,  sau  va 
boteza  copilul  lui,  sau  pentru  cumetria  copilului  va  priimi  pre  dinsul, 
sau  nun  la  nunta,  aceluia  poruncescu  sa  i  se  ia  darul;  pentru  ca  cine  va 
avea  partasie  cu  necredincios'ul,  sau  cu  amestecare,  are  lumina  catra 
intunearec. 

Iara  citi  se  vor  boteza  de  popi  nesfintiti,  aceia  a  doa  oara  sa  se  boteaze. 
Popii  cei  nesfintiti  se  chiama  carii  se-au  hirotonit  de  arhierei  eretici,  asij-     i 
derea  si  da  cei  ce  li  se-au  luat  darul,  carora  li-l-au  luat  saborul  arhieresc 
pentru  vini  si  gre^ale  ce  au  avut. 


1 


( 


I 


-  * 


PENTRU    CA    DA    NEVOE    ROTEAZA    SI   MIREANUL;   SI    PENTRU 
COCONII   CRESTINILOR   CARII   MOR   NEBOTEZATI.    UNDE   MERG. 

"GLAVA    153. 


V. 


'"V 


■ 


Nichifor    l!a* 
rigradeanuL 


pC    De  coconii  nebotezati,  da  se  va  afla  nestine  intr-un  loc  pustiiu,  nefiind 
in  vreame   acolo    popa  si  sa  nevoia^te  vreunul    de  intr-aceia  sa  jnoara 


,  i 


■' . 


Simeon  Solu- 
neanul. 


$i  ae  crestmn  cam  se  vor  ana  acoio.  iara  ae  va  n  tatal  copiluiui  singur 
§i  alt  crestin  sa  nu  se  afle,  atunce  sa-1  boteaze  §i  el,  ca  pacat  n^are,  adevarat 
cu  apa,  si  de  muiarea  lui  nu  se  dasparte. 

Nu  numai  da  nevoe  sa  se  boteaze   copilul  de  om  mirean,  ce  inca  acel 
lftean  §i  dumnezaiasca  taina  sa-i  dea,  adeca  sa-1  pricestuiasca.  $i  insa 


*  ■ 

V 


*» 


A 


V 


" 


t 


\ 


*     * 


DARURI,  PACATE,  SLUJBE,  RlTURI  (gl.  137-171) 


163 


^i 


■J   I 


- 


, 


de  va  muri;  priimeaste-se  la  Dumnez&u  botezat  si  socoteaste  m  ceata 
aUot  coeoni 'botezati  ?i  se  slujaste  si  se  pomeheaste^eumu  e  oineeami; 
fra  de  nu  va  muri  eopilul,  ee  va  trai,  atunee  sa  se  boteaze  a  doa  oara 

t   Tarfeiti  eoeoni  ai  erestinilor  mor  nebotezati,  asijderea  si  ai  paginilor    MareU  Mka- 
Ceia  nice  merg  intru  tmparatia  ceriului,  nice  in  munea,  ee  numai  la  n„  ^,|, 

loc    luminos.  .  -  '      :•  :  ; 


1 


r  ■       •-    .* 


-' 


V  1  •   &  •'  - 


'■■ 


PE\TRU    CA    INDOIT   IASTE    OMUL,    SI    PENTRU    €A    CERIURILE 

'"•       SlNT    INCHISE    CELOR    NEROTEZATI. 


i    *> 


■    * 


GLAVA    154. 


■    ( 


■ 


■' 


\ 


/     Insa  indoit  iaste  omul,  de  trup  si  de  suflet.  Pentr-aceaia  si  Hristos   Xifm  faf 
mdoita   darui   oamenilor   tocmirea   botezului.    Insa   apa    sa   sfinteaste   de   gradeanul 
S^St^S  sa  ia  intru  curajia  trupului,  iara  f^^f^ 
credin^a  eea  curata  se  pogoara  de  la  Dumnezeu  pre  nevazut Ce  doaa    am 
au  dat  fiiul  lui  Dumnezeu  Hristos  catra  spasema  lumn:  insa  into ixa^ 
sfintul  botez,  iara  a  doa  iaste  sfinta  priceasten^  §i  msa  sfJnta^rpea?- 

iara  sfintul  botez  inchipuiaste  si  adevereaza  pogonrea  lui  Hristos  in  lad 

|  '  *  " 

fi    TcTastea   taini    deade   noao   biruitoriul   Hristos,    dentru   care'taini 

aVe"a|id^^  '^ 

neasculta^aTiraTToirfet  inchise^ina  cind  au  v^To^m!  nostru  llus 

Hristos  si  deade  darul  sfintului  botez  in  lume.  .  . 

Alta  sa  stiti  de  aceasJ^a^^ajUBinain^^ 
sint  Tnclnireip^rTlffi^^  P^cmd  ^4gM* 

betez ;  iara  deaca  se  boteaza,  indata  se  dasch.d  *Jg&fi*£%!£ 
umbreaste  pre  eel  botezat  si  de^acia  se  chiama  fuu  mbit  ^*»«§fj»j 
pentrn  ca  £...1  *,,  v^dohtndi seriurifeil.  mi  YH  hl»  hntmil  dm*  rtwtnffi 
d^nuTuT^arli^eirele^i  se  va  naste  de  In  apaji  cuJuhuL  aeela 

n,.  ya  intra  la  imparafra ■***#& -..■,3  OQ0f   V,  ->  '"~ 


*wmf*& 


^^  ■■ 


/ 


PENTRU  PREOTUL,  DE  VA  ROTEZA  PRE  FIIU-SAU  CA  UN  PREOT 

SI   DE    VA    DLAGOSLOVI    NUNTA   FIIU-SAU. 

*  * 

GLAVA    155. 

.:    .   ,-,:    . .  ,  ■     •    •     ••>-"'  ._•       .        " 

Da  se  va  timpla  ve  intr-un  loc  a  fi  numai  un  preot,  iara  altul  nu,   Manoil  ■>** 
sau  da   nevoe  de  va  fi  a  muri,   atunce  acela  boteaza  caun  preot  pre  releMrtofiUx 
eopilul  sau ;  de-acia  nu  sa  desparte  da  preoteasa  lui  ^^fe^S^ 
altul  de  in  sfintul  botez,  si  de  aceasta  nu  apara  pravila.  farade-1  va  lua  /Y 
de  la  scaldatoare  sa  se  faca  in  loc  de  cumatru,  atunce  se  dasparte  da 
preoteasa,  cace  ca  au  facut  pre  'diisa  sora  sufleteasca/ 
P    Tpoate  sa  blagosloveasca  si  nunta  fiiu-sau  cu  alt  nun  deaca  nu  va 

fi  alt  preot  in  locul  lui. 


L^ 


\ 


*'*- 


11 


•*. 


•> 


'•-* 


v        ^ 


" 


I 


164 


^    ■ 


to 


■*■, 


+ 


-■' 


-* 


..r 


-    / 


1NDREPTAREA    LEGII 


^ 


•* 


A  Postnicului. 


PENTRU.  PREOTUL,  CA  I  SE  CADE,  DEACA  MAnINCA  SA  NU  BOTEA- 
ZE, CE  SA  BOTEAZE  MAI  NAINTE  DE  DUMNEZEIASCA  LITURGHIE, 
SI  IAR  NICE   IN  POSTUL  CEL  MARE   SA  NU  BOTEAZE. 


GLAVA    156. 


'     / 


■    ■ 


i 


ZrL 


<  Nu  se-au  dat  voe  preotilor,  deaca  vor  mincasi  deaca  vorbea,  sa  boteaze, 
ce  trebue  mai  nalnte  de  liturghie,  ca  sa  poata  pnce^tui  copilul,  lnsa  de 
nu-i  va  fi  nevoe";  iar  de-i  va  fi  nevoe,  atunce  trebue  in  ceas  ce  vor  chema 
pe  preot,  atunce  neaparat  sa-1  boteaze,  macar  noaptea,  de  va  fi,  macar  zioa. 
Asijderea  §i  in  postal  eel  mare  nu  se  boteaza  cophy  pentru  ca  sint 
zile  de  iale  si  zeciuiala  a  tot  anulr  fara  numai  de  va  fi  nevoe,  atunce  poti 
sa-1  botezi,  macara  de-ar  fi  si  in  sapllmlna  s^a-jnare. 


j 


- 


.     i  :  ■ 


r~ 


:* 


PENTRU    PREOTUL    CA    SA    NU    BOTEAZE    IN    CASA,    SI    PENTRU 
COPILUL    DE    VA    MURI    NEBOTEZAT    DE    LEANEA    PREOTULUI 


/, 


SAU  A  PARINTILOR. 
-    GLAVA    157. 


1  '- 


** 


;i  . 


*         fl- 


t 


Sdbor.  6;  ea-      -      Canonul  31  al  saselui  sabor  porunceaste  nicecum  in  casa   sa    nu    se 
non.  31.'  boteaze  copil;  iara  de-1  va  boteza,  insa  de  va  fi  fost  nevoe  copilului  de  va 

hi  vrut  sa  moara,  atunce  popa  nu  se  pedepseaste.   Iara  de  va  hi  fost 

copilul  sanatos,  atunce  se  pedepseaste  acela  preot  cu  oprirea  da  preotia 

.    .  lui,    cum    va    socoti    arhiereul.     Iara    alti   invatatori    zic    ca    se    cade 

sa  i  se  ia  darul.  '  v 

NicMfor  farir  -         Iara  de  sa  va  afla  la  sfirsit  sa  moara  copilul  sj  vor  chema  pe  preotul 
gr&deanul.         sa-1   boteaze,    iara    preotul    se   va   lenevi    si  copilul  va  muri  nebotezat,     i 

.      atunce  pacatul  iaste  al  popei  si  se  canoneaste  de  aceasta  cum  va  socoti  N  . 
'  "      -    arhiereul  lui,  saii  oprire  da  preotie,  sau  alt  canon.  Iara  de  va  muri  nebo- 

'  tezat  da  leanea  parintilor,  atunce  se  canonesc  mai  virtos,  adeca  trei  ani 

sa  nu  se  cuminece  si  peste  toate  zilele  sa  manince  sec,  adeca  lunea,  mier- 

eurea  si  vinerea,  si  sa  faca  in  toate  zilele  metanii. 


.  ■ 


>* 


;- 


■    -' 


' 


■  > 


■     4     t¥»V"»A  "» 


»■    i 


X 


PENTRU    CARE    PACATE    SE    IARTA      DUPA     MO  ARTE,    PENTRU 
LITURGHII,  PENTRU  RUGI  SI  PENTRU  MILOSTENII  CARELE   SE 

FAC   PENTRU  CEI    CE   MOR.' 

GLAVA    158.  ' 


»    *  ^   ■        * 

.  Intrjebarea  cfc 
tr&  sfetii  Dio- 
nisie  Areopa-    gh 
ghituh 


rugi 


51  milosteme  carele  se  iac  pentru  dinsul,   adeca-1  larta,  iar; 

de  vor  fi  gre'ale  pacatele  si  mari,   atunce  nu  se  iarta,  ca  au  inchis  Dum4 

nezeu  poarta  raiului  da  dinsul .  g^nu^L^ JL?i°s  de  acealea.   Drept  aceaia 

trebue  sa  purtam  grija  de  ale^n^astre ^  suflete^sa  facem  lucrure  bune  carele  ] 

plac  lui  Dumnezeu  pina  avem  aceasta  viata  a  naastra  trecatoare  §i  sa 


:rvlfc*a  MUtf^w^^^ 


(^/y\^M  \ 


-^i 


Lf4};  <il2' 


< 


^ 


BB*i 


■ 


■■ 


1 


£ 


fr 


'- 


OARURI,  PACATE,  SMJJBE,  RITURI  (gl.  137-171) 


165 


• 


■ 


[  t 


/ 


nu  a§teptam  sane  fie  pacatele  neertate,  ca  deaca  vom  muri  nu  se  vor  erta 

..,.*!  *'       i-      n I7tf  "af'fi    ill    i  —  r  1r  miT      i'I'I1  'Ifll'M  Mu     -in  n-      ■       ■       i-*TV^  ""M^***1—t*^T*tMi^—  ^  ■ 


t>to^y.^>^w^MaajtfW^^ww  ^,,  »?*>«?:  ■ 


cu  preseurile. 

Insa  dupa  raspunsul  al  acestui  dumnezeesc  Dionisie,  care  raspunde 
la  intrebarea  de  mai  sus  carea  intreaba  cumu-m  pare,  el  se  arata  cum  nu 
se  iarta  pacatele  pentru  dumnezee^tile  liturghii  §i  pentru  rugi  §i  milostenii. 

la  cauta  da  vezi  mai  jos  alti  dascali  ce  zic?  ca  liturghiile  $i  milosteniile 
dc  ca  pre  toate  pacatele  iarta. 


R&spunsul. 


Ddzlegarea. 


.*, 


/ 


PENTRU  CA  NJJ  NUMAI  MORTILOR  SlNT  DE  FOLOS  §1  DE  ERTAREA 

pAcatelor  dumnezAe$tile  LITURGHII,  CE  INCA  §1  VIILOR. 


f 


GLAVA     159. 


#    * 


4 


K 


Ce  pot  liturghiile  sa  $ oloseasca  sufletelor  pacato$ilor  dupa  moartea  lor  ? 

Da  vreame  ce  nu-s  ertate  pacatele  omului  carele  moare,  foarte  pot 
multe  sa  a  jute  dumnezaestile  liturghii  §i  sa  izbaveasca  sufletele  de  in 
munca.  §i  ia  asculta  sa  vezi  ca  de  multe  ori  sufletele  mortilor  se-au 
aratat  si  au  eersut  de  la  vii  sa  faea  liturghii  pentru  dinsele  ca  sa  se  izba- 
veasca  de  in  munca,  cum  au  zis  de  aceasta  si  Filix  episcopul. 
«a  Ca  era,  zice,  un  preot  odata,  ce  avea  boala,  iar  cindu-i  era  nevoe  da 
treaba  trupului,  el  mergea  la  bae,  si  baia  era  pre  locul  lui,  iara  cind  fu 
intr-o  zi  mearse  acolo  sa  se  speale,  iara  acolo  intr-insa  afla  un  om,  si 
nu-1  cunostea,  ca  niceodata  nu-1  vazuse.  §i  veni  da-i  trase  cioboatele  de 
in  picioare;  iar  cind  vrea  sa  se  dazbrace,  elu-i  }inea  hainele  pina  ce  esia 
preotul  afara  de  in  caldura  baei  §i  cind  vrea  esi,  atunce  cu  mare  cinste 
sismerenie  slujea  preotului.  §i  asa  facea  de  multe  ori.  Insa  preotul  intr-o 
zi  yru  sa  mearga  1^  bae  si  gindi  adins  elus  si  zise:  omului  celuia  ce-m 
slujaste  cu  atita  smerenie  si  dragoste  nu  voiu  sa  merg  desert  la  dinsul, 
ce  sa-i  due  pujinel  daru.  §i  asa  luo  doao  prescuri  si  se  duse  la  bae;  §i 
deaca  intra  inlauntru,  iara  afla  pre  omul  acela  si  se  apuca  iara  de  slujia 
preotului  cu  toata  cinstea,  cum  era  daprins..  Iara  deaca  se  iriibae 
preotul  si  vru  sa  mearga,  atunce  el  scoase  peale  doao  prescuri  si  le  deade 
omului  in  loc  de  blagoslovenie  si  pentru  dragostea  slujbei.  Iara  el  scirbit 
cu  lacrame  zise:  o,  parinte  sfinte,  cace  dai  mie  aceastea  prescuri;  ca 
aceasta  piine  iaste  sfinta  si  eu  a  o  minca  nu  poci,  ca  pre  mine,  pre  carele 
vezi  aicea,  fost-am  stapin  la  aceasta  bae  si  am  facut  multe  paeate  intr-insa  ; 
si  pentru  aceale  multe  raota^i  ale  meale  m-am  osindit  de  ma  muncesc 
aicea,  intr-acesta  loc  unde  am  facut  pacatele.  Ce  insa,  parintele  mieu, 
da  vei  sa-m  dai  dar,  aceasta  te  rog  sa-m  faci:  preseurile  aceastea  sa  le 
faci  liturghie  la  Dumnezeu  ^Tpentru  pacatele  meale  sa  te  rogi.  Iara  deaca 
vei  face  pentru  mine  liturghie,  de-acia  sa  vii,  si  de  nu  ma  vei  afla  aicea, 
sa  stii  ca  ti  se-au  ascultat  ruga  catra  Dumnezeu  si  m-au  scos  de  in  munca. , 
§i  deaca  zise  cuvintele  aceastea  preotului,  peri  de  la  el  si  nu  sa  mai  vazu 
Atunce  pricepu  preotul  ca  acela  nil  f u  om,  ce  suflet.  De-acia  acel  preot 
deaca  auzi  aceasta  sa  mtrista,  cu  mare  intristare  si  plinse  foarte;  si  deaca 
mearse  acasa-si,  a  doa  zi  incepu  a-i  face  liturghie  8  zile.  Iara  deaca  facu 
liturghiile  duse-se  la  bae  dupa  cuvintul  omului  a«eluia  si  de-acia  acolo' 


Intrebarea  lui 
Petr  patriarh. 
Raspunsul  lu 
Grigorie,  papa 
de  la  Roma. 
• «      * 

Oroaznicd  §i 
minunata  e 
aceasta. 


■  *... 


r* 


t 


■ 


- 


i 


"  ^ 


*    • 


- 


«^ 


' 


"T3£ 


1 


■  J    * 


■ 


-'■■; 


>  ■  ^* 

sSfti"? 


*   -  r+'~ 


■ 


./ 


/ 

k 





m — 


■* 


■ 

V 


' 


r      ... 


wf 


166 


t 


.   r    T 


r  r 


:>   INDRE'PTAREA    LEGIT 


n 


t    - 


V    - 


Cawia  de  vezi 
minunata  po- 
veaste§ipentru 
liturghiile  ce 
sa  fac  pentru 
cei  vii  asculta 

« 

§i  teingrozea§- 
te. 


.A 


nu-1  mai  afla.  De  aceasta  pricepu  popa  ca  se  izbavi  acela  de  in  amara 
munca  pentru  dumnezaestile  liturghii  si  mearse  in  raiu  unde  se  afla  drep^ii 
crestini.  Si  <ie  aceasta  marturiseaste  acesta  lucru  si  asa  iaste  adevarat, 
ca  pentru  dumnezaestile  liturghii  se  izbavesc  sufletele  de  intru  minile 
dracului  si  merg  in.mina  lui  Dumnezeu.  Ca  sufletele  pacatosilor.  cum  ani 
zis  mai  sus  cer  de  la  vii  liturghii  si,  pentru  semn,  poruncesc  ca  pentru 
aceale  dumnezaesti  sfinte  liturghii  priimesc  pacatosii  izbavire  si  slobozie 
daplin  de  pacatele  carele  au  facut  intr-aceasta  lume.     - 

41  Un  om  so  afla  rob  si  era  cu  lanture  legal,  iara  fameaia  lui  pre  la  zile 
de  praznice  facea  liturghii  pentru  barbatul  ei;  si  iar  in  zilele  cc?alea  ce  sa 
facea  dumnezaestile  liturghii  pentru  barbatul  ei,  intr-aceale  zile  i  se  daz- 
lega  lanturile  cu  carele  era  legat,  §i  deaca  se  vrea  obirsi  liturghia,  se  afla 
iara  legat  cu  lanturele.  Trecu  citava  vreame,  de-acia  omul  acela  se  izbavi 
de  in  robie  si  mearse  acasa-si  si  povestia  ca  in  cutare  zi  si  in  cutarea 
se  dazlega  lanturile  de  la  el.  Iara  muiarea  lui  cum  auzi  stiia  zilele 
in  carele  facuse  liturghii  pentru  dinsul,  si  se  infolosira  mici  si  m£ti ;  ca  in 
zilele  cealea  ce  facea  liturghii,  intr-aceale  zile  se  dazlega  si  lanturile  de 
la  barbatul  ei.  ft  deaca  auzira  toti  aceasta  preaslavita  minunej  marira 
pre    Dumnezeu.  ^ 


t 


■ » 


-i . 


PENTRU  LITURGHIILE  CE  DAU  PRE OTIL OR  PENTRU  SArACUSTE 

PENTRU  CEI   VII   SI  PENTRU   CEI   MORTI. 

*  • 

GL  AVA    160. 


\ 


■■        ■ 


*    T   ■ 


Dumnezee§tii 
invafatori  si 
dascali. 


*Glava5,  zac. 
57. 


J(  Un  boiariu  la  Nicomidia  se  afla  bolnav  la  nevpe  de  rrioarte;  zise 
muerii  lui  sa  dea  de  intr-avutia  lui  miseilor  §i  saradlor  $i  robii  lui  sa-i 
iarte,  iara  liturghii,  zice,  popilor  sa  nu  dea.  Iara  acel  boiariu  avea  credinta 
si  smerenift  ofit.rfi  mivipcjul  JTsajgij  carele  era:  preot  vestit,  si  putearnic  intru 

bunatati ;  si  rugindu-se  molitvei  lui,  se  izbavi  de  bo^S  si  sp  fg£u_san^tos 
ca  $i  intii.  Iara  deaca  se  scula,  mearse  la  sfintul  si  cumu-1  vazu  sfintul  se 
implu  de  bucurie  si  mari  pre  Dumnezeu.  ft  deaca  se  sarutara  intru 
Hristos  sezura.  ft-1  intreba  sfintul,  ce  i-au  fost  leacul  tamaduirii  lui  de 
la  carele  au  luat  sariatate?  Raspunse  boiarul:  cum  rugaiu,  zice,  pre  molitva 
ta  cea  sfinta,  intr-acel  ceas  ma  tamaduiiu.  Afcunce  zise  sfintul  catra  dinsul: 
fatul  mieu^  dat-ai  preotilor  liturghii  penmf  spasenia  sufletului-ti  ?  El 
raspunse:  ba,  cinstite  parinte,  ca  de-a§  hi  dat,  nice  un  folos  nu  mi-ar  fi 
facut,  humai  ce-as  hi  pierdut  acei  bani.  Atunce-i  zise  cuviosul  parinte: 
nu  grai  a§a,  fatul  mieu,  caci  ca  Iacov,  fratele  dorhnurui  scrie  la  epistolia 
lui  *:  de  va  bolnavi  vreun  om,  zice,  atunce^sa  chemati  preotii  begeaijcilor 
carii  au,  indrSznire  la  Dumnezeu  sa  se  roage  pentru  acela,  §i  Dumnezeu 
pentru  rugaciunile  preotilor  lui  va  da  sanatate  bolnavului  si-1  va  scula 
de  in  boala.  ft  de  va  avea  si  pacate  omul,  pentru  ruga  si  rugarea  preo- 
tilor" le  va_ertaDunmezeu.  Aceasta  zise  sfintul  parinte  catra  boiariu  de-1 
invata  §i-l  indrepta.  Iara  pentru  necredinta  lui,  zise-i  sfintul  da  deade  unui 
preot  bani  ca  sa  slujasca  pentru  dinsul  40  da  liturghii.  ft  cum  deade 
boiariu!  banii  se  duse„acasa-£i.  ft  deaca   sa.^tujira  ceale  40   da   liturghii, 


C 


\-+ 


,  i 


e4 


: 


V 


efc 


■^ 


^  t 


/ 


*. 


,-» 


ik^i£fe& 


\     ^ 


f  * 


^7 


|  - 


\P- 


V 


A 


<%     *-» 


s 


DARURI,  PACATE,  SLUJBE,  RITURI  (gl.  137-171)    '. 


167. 


X 


^ 


' 


intr-o  noapte  sa  destepta  boiariul  de  in  somnu-^i  si  fara  da  veaste  sa 

deschise  usile  casei  lui  nedaschise  da  niminea  si  vazu  unde  intrara  voinici 

calari  in  chip  de  ingeri,  si  statura  20  den-a  dreapta  iara  aid  20  de-a  stinga 

TuT  BoiaxM- cumu-i  vazu,  da  vedearea  aceaia  se  ingrozi  foarte  si  zise 

'   catra  dinsii:  giupinii  miei,  drept  ce  ati  venit  la  casa  unui  pacatos?  Iara 

ei  raspuhsera  si  zisera :  noi  sintem  40  de  liturghii  ale-  tale  carele  se.au. 

•facut  catra  iubitoriul  de  oameni  Dumnezeu  pentru  tine  si  ne-au  trimis 

.   sa  te  intimpinam  sa  mergi  la  besearica.  $i  vino  cu  bucurie  mare,  nu  te 

sparea,  ca  pentru  minile  preotului  carele  ^i-au  facut  40  de  liturghii  te-ai 

facut  partas  si  te-ai  impreunat  la  Dumnezeu  sa  iai  neaparat  imparatia 

ceriurilor.  Tara  boiariul,  de  intru  sfinta  descoperire  carea  vazu,  aduse-si 

aminte  da  "c"uvintele  sfintului  Isaiei  si  se  infolosi  ziclnd  ca :  multa  puteare 

-  au  liturghiile  la  Dumnezeu,  carele  se  f  ac,  ca  pentru  dinsele  se.  larta  paca-_ 

tele  oamenilor.  §i  deade  de  intru  avutia  lui  preotilor  ca  sa  se  pomeneasca 

de  dinsii  pre  la  dumnezaestile  si  sfintele  liturghii  si  sa    scoaja  cesturi 


Vezi  lucru 
ciudaL 


j*; 


* 


foiTxmeride   pentru   dinsul   la   dumnezaiasca   proscomidie. 


A. 


iV 


un 


cultare 


st.psc  1p  otpr.inir.e,  ca  un  staret  preot  Dumnezeuhii  de  stis  avea 

oslusnic ;  si  niceodata  pre  voe  nu-i  tacea,  ce  de  pururea  intrujieas- 

~7e~afla.  Zicea  sfintul  staret  al  lui  catra  dinsul:  fatul  mieu,  nu-m 

^n^r^a^c^e-mrtac-i  pre  voia  mea,  ce  pjinjLsima  jeluesc^djj  peirea   sufle- 

^jnauTcajtiu  adevarat  pentru  neascujtare  ce  ai,  vei  sa  iai  munca_d£ 

^^"Tg^^  joe  'da  cuvintele  lui.sj tot  nu-i  mai  parea 

sa_separaseasca   de  neasCultare  si   sa-s  vie  intru  ascultare. 
-^-  Preste  putine  zile  muri  poslusnicul,  si  pentru  neascultarea  mearse-i 
sufletul  in  munca.   Iara  sfintul  staret  al  lui,  cum  avea  indraznire  catra 
Dumnezeu,  se  ruga  sa  vaza  pre  poslusnicul  lui  in  ce  loc  al  muncn  se  alia, 
si  Dumnezeu  aciasi  asculta  ruga  staretului,  dupa  cuvintul  dumnezeescului 
Svid:  face  Dumnezeu  voia  celor  ce  li-e  frica  da  dinsul  si  rugile  lor  asculta. 
vazu  in  vis_aeel  blagoslovit  staret  si  adevarat  al  lui  Dumnezeu  rob, 
^J.  eel  de  foe  al  muncii  si  cura  cu  turbureala  multa  si  cu  sunet  mare. 
Si  era  intr-insul  multime'  de  oameni,  care  n-aveau  masura  sa  numere 
cineva,  si  era  unii  in  riu  pina  la  mijlocul  trupului,  iara  al^ii  pina  la  grumazi, 
jara  acela,  ocaanicul  carele  facea  neascultarea,  si  picioarele   si  mimle  si 
tot  triipu  lui  era  inlauntru  intru  adincimea  aceluia.riu  de  foe.  ^-cunuid 
vazu  sfintul  intr-atita   mare  munca   muncindu-se,   se  intrista   si  plinse 
cu  amar.  De-acia  zise  catra  dinsul:  fatujmieu,  oare  vezi  in  ce  te  afh  nu 
pentru  altCce  numai  cace  n-ai,  avut  ascultare ;  iata,  ca  te  facusi  mostnean 
cu  dracii  focului  de  veaci.  ^i  striga  asa  de.  in  launtrul  riului  de  foe  cu  mare 
glas:  parintele  mieuT  parintele  mieu,  da  vei  vrea,  po^i  sa  ma  izbavesti 
si  sa  ma  sco^i  de  intr-aceasta  munca  ce  ma  muncesc.  Vai  de  mine  ocaanicul, 
vai  de  mine  ocaanicul,  cace  am  avut  neascultarea  ma  muncesc  in  veaci. 
Ferice  de  c««  ™  «»  asmiltarea.  Deaca.  sa  desteapta  omul  lui  Dumnezeu 


Vezi  minima-- 
t&  poveasle  de 
la    oteeinic, 
pentru     sara- •-. 
custele      mor- 
tilor. 

i 

¥  *  * 

Caiadevezicu^ 
deadinsulsi-te^ 
ingroz.eQ$ter~.^ 


VI 


1-* 


>..   'iv-  -a; 


:X 


staretul  si  deaca-s  facu  toata  "sTulBrTuTdupa  obiceam,  mcepu  hturghia 
rugind  pre  Dumnezeu  pentru  spasenia  ocaamculm  ucemc  al  lui  si  tacu 
liturghie  zile  20  in  toate  zilele.  Iara  deaca  scjmplujn  ar.p.astfi  2<>  dftjiturghn, 
ruga-se  iara  sfintul  lui  Dumnezeu  ca  sa  vaza  pre  ucemcul  lui  unde  se 
af  la ;  si  a?a  vazu  d  doa  oara  rlul  de  foccujrloata  a  aceia  munci,  ji  ^»^| 
lui  pina:  la  miilocul  trupuluj  n  "    r'  '*     " 


. 


\  ? 


/ 


-''•;. 


nK 


\ 


*tf 


w 


, 


\im& 


it* 


I 


JV 


INDREPTAREA     LEGII 


N 


ft 


'-*$m. 


- 


■ 


■ 


.-. 


Zri. 


•** 


izbavit.  gi  cum  vazu  ucenicul  pre  starejul  lui,  striga  catra  dinsul  cu  mare     ' 
glas:    preacinstitjil^imeu  parinte,  iata,  pentru    sfintele  tale  molitve    si    . 
rugi,  izbavise  de  intru  munca  jumatate  de  trupul  mieu.  Ce  ma  rog,  ajuta-mi         ■ 
de  tot  a  ma  izbavi  de  tot  trupul,  sa  merg  intru  lumina  de  veaci.  Iara 
cucearnicul  starej  vazind  asa,  mari  pre  Dumnezeu.  Atunce  iaraa  doa     • 
zi  incepu  a  sluji  liturghie  in  toate  zilele  pina  se  implura .  si  cealealalteT 
20,  da  liturghii  sv-st  implurX40.  Iara  deaca  sa  obirsira,  iara  ruga  sfintul 
pre  Dumnezeu  sa  vaza  de  ^Rffifcul  lui,  izbavitu-se-au  de    tot    de  intru 
munca  au  ba;  si  asa  vazu  a  treia  oara  riul  de  foe  cu  toata  gloata  aceaia 
carea  vazuse  si  de  cealea  ori;  iara  pre  ucenicul  lui  acolo  nu-1  mai  vazu. 
caesir  pentru  rugile  si  molitvele1  sfintului,  de  intru  munca  riului  de  foe 
si  mfiarse  in  raj",  in  ^ia|a  de  veaci.   Iara  sfintul  starej  deade  slava  si 
multemire  iubitoriului  de  oamem  si  mintuitoriului  de  sufletele  noastre, 
A    domnului  Isus  Hristos,  carele  priimi  jertvele  sale  ale  sfintelor  liturghii 
s|  izbavi  pre  ucenicul  lui  de  in  munca. 

-  Insa  liturghiile,  cum  ati  auzit  mai  sus, .  pot  s&  sue  sufletul  omului 

tocma  da  dadasuptul  iadului  la  ceriu  si  de  intunearec  intru  lumina  de 

veaci.  Aceastea  auziti  si  in^eleage^i  cu  deadinsul,  de  la  iubitoriul  de  oameni 

Dumnezeu,  a  cite  bunatati  se  dastoinieesc  oamenii  pentru  banii  ceia  ce 

dau  la   minile  preotilor  ca   sa   faca  liturghii  pentru   dinsii. 

•    Iara  preo^ii  carii  iau  aceia  bani  ca  sa  slujasca    liturghie,    aceia  nu 

se  leneveasca  sau  sa  faca  uitare,  ce  cu  dragoste  si  cu  smerenie  sa  le  faca, 

"     .    .  ca  pentru  cealea  ce  nu  slujesc  liturghie,  vor  sa  dea  seama  in  zioa  de  judecata 

,~  catra  neasupritoriul  jude},  domnul  nostru   Isus  Hristos, 

i,.  o,  Ifir         Ca  "i  ceasul  ce  sa  dau  banii  in  minile  preotilor  ca  sa-i  faca  liturghie, 


r/  .-* 


t       ^ 


. 


»■ 


v      ?    '     i 


-  \ 


pentru  mebidele  sau  cesturile  cealea  ce  scoate  popa 
la  proscomidie,  ce  sint;  si  pentru  mueri  carele   au 

bArbati    eretici    sau  pAgIni,    cAdea-li-sA-va 

sa  duca  prinoase? 


if 


f~* 


». 


* 


Simeon  Solu- 
neanuh 


* 


GLAVA    161. 


*• 


Meridele  sau  cesturile  sint  in  locul  si  in  chipul  celora  ce  due  prescurile 
in  besearica  si  se  fac  impreunarea  lor  cu  Hristos.  Drept  aceaia  cftr  facu 
pacate  de  fata  si  nu  se  parasesc  de  pacate,  trebul*  sT  nu  le  priimesti 
prescurile  nicecum,  nice  ale  muerilor  carele  aubarbati  eretici  si  pagini, 
macara  de-ar  fi  credinc'ilaa'^"iWpra'vosl'avnice,  iara  luminari  de  ceara  gi 
untdelemn  cind  aduc  muerile  acealea,  tu  priimeaste  acealea  intru  nadeajdea 
de  spasenia  lor  si  fa  paraclis  si  rugi  pentru  din,se]e  ^  le  porunceaste  sa 
dea  si  milostenie.   IaraHiturghJej^tru  dinsele  sa  nu  faci,  nice  meride 

ilor  tami  sa  le  pricestuegti^fara  humai  la  sfir- 


I.-    * 


nice 


V*    r 


senia  yietinc^cindvor  .muri ;  g  atunce  sa  faca  maslo  si  alte  sluibe.  Iara 
in  vreamea  vie^ii  lor  sS  le  dai  numai  aghiasma  si  anaf ora.  Inca  §'i  aceastea 
pe  vremi  sa  le  ia  ca  sa  se  marturiseasca  lucrul  ca  sint  credincioase  si  iau 


* 


> 


4 


I       . 


S 


\      *i 


*r 


P 


^ 


. 


. 


'A 


^T*-- 


T5- 


^ 


JKT^H 


m. 


' 


»     * 


l^# 


j  . 


DARURI,  PACATE,  SLUJBE,  RITURI  (gl.  137-171) 


1,      . 


169 


■      •" 


acealea  pentru  nadeajdea  §i  sfin^ia  spaseniei  lor,  §i  mai  mult  ca  sa  nu  caza 
intru  neparasirea  pacatului,  cace  ca  intorc  pe  dinsele  de  intru  sfintie 
§i  de  in  cream$a,,ca  apvi  sa  uu  cumva  sa  mearga  de  tot  m  peire,  sa  se 
pagineasca,  sa-§  leapede  leagea. 


PENTRU    CE    LUCRU    DUPA    MOARTEA    OMULUI    FAC    POMEANE 
A  TREIA  ZI  §1  A  NOA  ZI  §1  PATRUZECILE,  §1  ClND  TRERUE  SI 

SE    OPREA§TE  SA  NU    SE  FACA. 


*i 


GLAVA    162. 


■ 


Cirid  moare  omul,  atunce  are  slobozie  suf  letul  doao  p\}e  $i  imbla  cu  ^Cuviosul  ,§i  de 
ingerul  aicea  jos  pre  lume,  unde-i  iaste  voia.  De-acia  suf  letul,  de  multa  Dumnezeu 
dragoste  a  trupului  cace  s-au  daspartit  de  dinsul,  unele  ofi  mearge  la  purtator   Ale- 
casa  aceaia  ce  au  fost  intru  via^a  lui>  iara  altele  ori  la  mormint,  unde-i   xandru. 
iaste  ingrupat  trupul;   iara  imbunatatitul  §i   dreptul   suflet  mearge  in 
locurile  unde  avea  obieeaiu  da  se  ruga  pentru  spasenie-s ;  si  face  doao  ■  ^ 

zile  pre  pamint,  iftra  a  treia  zi  rnearge  ingerul  cu  dinsUL  adeca  cu  acela 
suflet  la  ceriu  si  sta  naintea  groaznecului  scaun  si  se  inchina  naintea  '  ' 
lui  Dumnezeu.  Pentr-aceaia  se  face  a  treia  zi  liturghie  si  pomana  pentru 
-eel  mort.  Iar  deaca  se^fofifriT^  hij  Dumnezeu,  cu  porunca  lui  Dumnezeu 
mearge  cu  ingerul  de-i  arata  bogate  laca^ure  frumoase  ale  sfin^ilor  §i 
.dreptilor  carii  au  facut  voia  lui  Dumnezeu  pre  lume ;  aceastea  toate  le 
yeade  suf  letul  atunce,  iara  a  naa  zi  mqjirffff'  JJLJj  inp.hinS  lui  Dumnezeu; 
pentr-aceaia  sa  fac  liturghii'  si  pomeane  a  noa  zi.  De-acia  iara-lia  ingerul 
§i  treace  de-i  arata  raiul  si  toata  munca  §i  ceale  de  dadasupt  §i  toate 
muncile  pina  in  40  de  zile.  ^i  iara  mearge  dupa  40  de  zile  da  se  inchina  ^ 

lui  Dumnezeu;  pentr-aceaia  se  fa$  liturghii  si  pomeane  in  40  da  zile. 
De-acia  atunce,  dupa  lucrure  cum  au  facut,  dau-i  loc  da  se  odihnea^te 
pina  va  veni  Hristos  sa  judece  lumea,  sa  dea  sau  sa  plateasca  fie§caruia 
dupa   lucrurile  lui.  /  v  "".-  -.  '       -    '• 

Iar^j^^or^ean^      §ti}i  cind  sa  opresc  a  nu  sa  face;  intii  la  ceale  Niehifor    fa-  v 
2  zile  iji  sapt&mina  cea  de  intii  a  gfintului  $i  marelui  post,  in  saptamina  Hgradeanul. 
cea  mare,   in  saptamina  de  dup&  pasti  si  in  duminicile  piatidesetnilii        * 
§i  pre  la   praznicile  ceale  mari  pomeane  iar  nu  §e  fac,   adeca   colive  §i       r 

CThi  Ee  x)  carele  se  fac  pentru  morti.  Iara  de-acia  preste  an  se  ppmenesc        *  '     ■*  ■.      •; 
'  ere^tinii   cind  li-e  voia.    Iara  a   se   pomeni   in    taina    cei  morti  la  sfintul 
pomeanic,  de  aceaia  nu'se  opresc  nice  in  zioa  de  pasti. 


i 


^ 


•■ 


'» 


.  :    .. 


pentru  sufletele  dreftjlor  §1  ale  pacato$ilor,  unde 

se  aflA  pInA  In  zioa  de  astAzi. 

GLAVA    163. 


'  **^ 


Niminea  de  aceasta  n-au  spus  prea  amaruntul  si  adevarat ;  ce  insa  Anastasii,   de 
de  intru  dumnezeestile  cuvinte  ale  biruitoriului  nostru  domn  Isus  Hristos   la  marea  An- 

" "  ■    ■:■'  ..."      '  \:.."       ',:.     .  :<:'->-•       .  tiohie. 


[)  „Sfinte  Dumnezeule". 


* 


^ " 


■^*   l      *%m 


.  ^4 


I; 


^*  * 


1    « 


I 

1 

* 


170 


1NDREPTAREA    LECtl- ■■ 


N 
t* 


V 


. 


*   4 


1 


Psalm.  144 


am  adevarat  ca  sufletele  ceale  dreapte  sint  cu  sufletul  sfintului  si  drep- 
Itului  tilhariu  in  raiu.   Asijderea   si  dumnezeescul  Antonie,  invajatoriul 
I  pustiei,  pentru  locul  sufletelor  celor  drepti,  asa  au  vazut  cum  sint  in  raiu. 
Asijderea   si  purtatoriul  de   Dumnezeu  Pambo   si  altii  bogati  de  intru^ 
sfintii  parinti.  Asijderea  si  sfeti  loan  Leastvicinicul  asa  zice,  ca  tilhariul' 

deaca  zise  catra  biruitoriul:    IIcxwmnhmm  Fa  BhypTRi'HCH  tfr    atunce   tot 

raiul  mosteni.    Iara  dumnezeescul    Solomon  zice:   sufletele   dreptilor  in 

mina  lui  Dumnezeu  ?i  nu  se  va  atinge  da  dinsele  munca.  : 

j       _  Iara  pentru  sufletele  oacatosilor  toaja.  leagea  veache  si  ^.<*»^  ..v»y 

f  graiaste  ca  se  afla  intru  legaturile  iaduM,  ca  si  niste  oameni  rai  ce  zac 

in  temnita  inchisi  pina  li  sa  face  judecata  vietii  lor  sa  ia  moarte,  asa  se 

afla  acolo  in  iad  si  sufletele  pacatosilor  ca  intr-o  temnita,  pina  va  veni 

prea  dreptul  si  in'fricosatul  judecatoriu  la  groaznica  lui  a  doa  venire,  sa 

judece  toata  'lumea,   sa   dea  sau   sa  plateasca  fiescui  dupa  lucrurile  lui. 

Ca  graiaste  si  dumnezeescul  David  pentru  pacatosi:  sa  se  iritoarca,  zice, 

1    "catosii  in  iad.  Arata  adevarat  sa  se  intoarca  pentru  ca  sufletele  paca- 


I 


loan  Chitrus, 


■  y 


!■ 


"\ 


/ 


. 


tosilor  astazi  in  iad  sint,  pentru  ca  nice  drep^ii  n-au  luat  bunatatile,-  nice   ' 
pa'catosii  munca  pina  la  a  doa  venire  a  domnului  nostru  Isus  Hristos. 


x     r 


PENTRU  PREOTUL  CARELE  VA  SLUJI  §1  SE  VOR  VARSA  SFINTELE 

SAU-I  VA  CADEA  DZVEAZDA;  SI  ClND  SiNT  SFINTELE  OHlRSITE; 

SI    PENTRU    PRESCURILE    PROSCOMIDITE,    DA    LE 

VOR    MlNCA  CllNI. 


GLAVA    164. 


De  sa  va  timpla  cUrnva  sa  se  vearse  sfintele  mai  naiiite  de_vahodul 
r.e.1  mare,  atunce  preotul  iara  sa  iaca_a  doa  proacraiiidie  si  obirsind  deplin, 
sa  zica  si  molitva  preadlojeniei;  de-acia  atunce  sa  inceapa  dumnezeiasca 
liturghie'  de  acolo  de  unde  se-au  timplat  de  s-au  varsat  sfintele,  si  sa  o 
obirsasca  'de  tot,  si  sa  se  pricestuiasca  dumnezeestilor  taini,  si  sa  faca 
ntpiist.  Iara  da  se  vor  v&rsa  dupa  vahodul  eel  mare,  intru  scursoare 
aceasta^m  aflam  sa  se  mai  faca  alta  proscomidie.  Ia^'da  se  vaTimpIa 
sa  manince  dumnezeescul  agnet  soarece  sau  alta  jigame  si  preotul  nu-1 
va  vedea,  atunce  trebue  sa  faca  alta  proscomidie,  de  va  hi  insa  mai 
nainte  de  vahodul  eel  mare ;  iara  preotul  sa  se  ispovedeasca  de  pacatul 
lui  la  arhiereul  sau,  si  arhiereul  sa-1  canoneasca,  iara  nu  sa-i  ia  darul. 
$i  canonul  lui  iaste  sa-1  opresti  citava  vreame,  de  sa  va  fi  timplat  sa  se 
faca  acela  lucru  da  leanea  lui;  iara  de  va  hi  nevoe  de  preot  si  se  va 
timpla  in  pOstul  eel  mare  sau  la  craciun  sau  la  boboteaza  sau  alte  zile 
mari,  ca  sa  nu  se  opreasca  lucrul  lui  Dumnezeu,  atunce  sa  n-aib,a  preotul 
canon  de  opreala,*ce  numai  post,  milostenie,  molitve  si  ruga.  Iara  sfintele 
carele  se  vor  varsa,  cade-se  preotului  sa  le  adune  intr-un  vas  cdrat  si  sa  le 
bage  unde  sespala,  deaca  se  va  pricestui  dumnezeestilor  taini,  sau  intr-alt 
loc  sfint ;  sa  le  acopere  sa  nu  se  calce  sau  sa  se  timple  intr-alt  chip.  $i 


!)    „Pomene§te-ma,  doamne,  intru  imparatia  ta 


a 


t  > 


-' 


r 


*  i 


rv 


I.    v 


■  ■ 


•. ;  ■ 


h 


\ 


.   *. 


— 


V, 


*— 


\ 


'**         « 


vJ 


*--  / 


DARURI,  PACATE,  -SLUJBE,  RITURI  (gl.  137-171) 


1:71 


"    . 


it? 


^ 


v  — 


. 


I  T  * 

r 

de  se  va  timpla  a  prinde  acea  spurcaciung  careie  au  mincat  durnnezeescul 
agne},  atunce  sa-1  ingroape  in  pamint. 

^Iara   de  va  cadea  jizveazda  da   pre  discos,   sa  fie  oprit  de  liturghie   Semneaza. 
d^a^nti " se  prices tui  -zilS 

Sfintele  sint  pbir^ite  deaca  zice  preotul  in  taina  aceasta:   h  CKTKNpH 

\-A-k'E'KCfH  m(c)tHO*  T"k'AO  Xa  TGOgriV,  <*AWH'K.  4  *Xt  K'kM4IIIN  CM  m(c)tHO* 
K'Kp'KKfi    Xa   TKOCriV,    4MHHK  *). 

f  Preotul  de  va   avea  prescuri  proscomidite  si  nu  le   va    pune    intru    Valsamon. 

buna  paza,  sa  nu  intre  inlauntrul  besearicii  ciinii  sa  le  manince,  atunce 
sa  pedepsea§te  popa  acela  cu  oprire  d6  preotia  lui,  ca  de  le-ara  fi  pazit 
nu  se-ara  fifost  facut  pacatul  acela.  _,._■---.,• 


.: 


'  '■ 


PENTRU  CINSTITELE  DARURI,  QE  VOR  STRICA-SE;  SI  PREOTULUI 
GUM  I  SE  CADE  SA  AIRA  LOC  DE  SPALAT  IN  OLTARIU ;  SI  MIREA- 

-     NUL    SA    NU    INTRE    INLAUNTRU. 

G  L  A  V  A    165. 


• 


t 


»' 


y 


«    . 
] 


A 


De  sa  va  timpla  sa  se  strice  cinstitele  darure  atita  cit  sa  hu  poata   A Postnicului. ; 
popa  sa  le  potriveasca,  acealea  sfinte  nice  sa  le  arza,  nice  sa  le  arunce 
in  apa,  ce  sa  bage  vin  dulce  intr-insele  si  sa  le  potriveasca. 

La  jertavnic  inlauntru  trebue  sa  aibi   loc  necalcat,  intr-o  parte,   sa   Gherman   fa- 
He  sapat  fi  infrumsetat,    ca  sa  te  speli  deaca  vei  face  liturghie.  §i  dupa   rigradeanul.- 
spalare  fereaste  sa  nu  caza  sau  sa  pice  afara  de  in  spalatoare,  sa  se  calce, 
ca   apoi  va   hi  mare  munca   sufletului  tau.. 

§i  la   jertavnic    oameni    mireani   sa   nu   intre,    nice   mueri   mireane;    •*■ 
iara  calugarite  intra  de  curateaza. 


y 


i. 


PENTRU    ANAFORA,    DREPT  CE  O  IAU    CRESTINII,    SI    PENTRU 
ClND  SE  AFLA  CU  MUIERILE  LOR  SA  NU  O  IA, 

NICE    ICO ANE  SA   SARUTE. 

N       G  L  A  V  A    166. 


A 


/ 


Anafora  se-au  facut  sa  se  dea  intr-acesta  chip,  pentru  ca  mai  nainte  A  dumnezee§- 
vreame  sa  pricestuia  oamenii  facatoarelor  de  via^a^taini  des,  iara  aeum   tilor  dascalu 
se-au  departat  taina  aceiia  sfintii  §i  sa  pricestuesc  6  data  intr-un  an. 
§i  aceasta  socotinta  §i  tocmeala  se-au  facut  de  sfintii  parinti  pentru  mai 
mare  cucerie    §si  sfinfie,  ca    sa  se  curateaze   oamenii  pre  in  sfintele  zile 
ale  marelui  post  cu  ispovedaniia.  Atunce  sa  se  price^tuiasca  de  sfintele  / 

/  taini  intru  sfintie  fi  curatie  $i  ertare  pacatelor  lor  §i  pentru  ca  atunce 
sa  pricestuia  des  crestinii  de  sfinteje  taini,  cum  am  zis.  Iara  in  zioa  de 
astazi  iau  anafora   de  in  mina  preotului  intru  sfintie  srolagoslovenle 


I 


11 1 


■ 


*)  „  §i  a  facut  aceasta  piine:  cinstitul  trap  al  lui  Hristos  al  tau,  amin.  Si  ceea  ce 
estein  aceasta  cupai  cinstitul  singe  al  lui  Hristos  al  t&ii,  amin*'.    '' 


:■  ■ 


:       -^    '? 


i     .  .* 


•a 


* 


172 


1NDREPTAREA    LEGI'I 


S^ 


',-. 


T* 


s  Ce  deaca  vreame  ce.ojau  creftinii  in  loc  de  dumnezaiasca  pricea§tenie, 
pentr-aceaia  se  cade  intr-aceaia  zi  sa  se  daparteaze  da  impreunarea 
trupeasca  a  muerilor  sale,  de-acia  atunce  saia  anafora  si  sa  sarute  si 
sfintele  icoane.  Iar  de  va  fi  de  in  lucrul  diavolului  sa  se  afle  cineva  cu 
muiarea  lui  in  zi  de  praznic,  acela  sa  nu  ia  anafora,  nice  icoane  sa  sarute,  ? 
nice  fameaia  lui;  ca  zice  dumnezaiasca  scriptura:  ceale  curate  sa  se  dea 
.   curator  §i  ceale  sfinte,  sfin^ilor.   ■    .'■  > 

i  * 

PENTRU  BOLNAVI,  DE  VOR  MURI  NECUMINECATI  PENTRU 

LEANEA  PREOTILOR.; 

GLAVA    167-     . 

f  .       De  va  muri  cineva  nepricestuit  dumnezaestilor  taini  pentru  Leanest. 
I  lui,  unul  ca  acela  sase  canoneasca:  sa  faca  pentru  dinsul  liturghii  §imilos- 
ytenie;  iar  cei  ce  sa  vor  afla  mai  mari  ai  casii,  aceia  sa  se  canoneasca  ani 
A  PostniculuiJ  2,  sa  nu  se  price^tuiasea  $i  sa  faca  $i  metanii  cite  100.  Iara  de  vor  chema^ 

pre  popa  si  nu  va  mearge  aciasi,  ce  sa  va  lenevi,  de  va  muri  bolnavui 
nepricestuit,  acela  popa  sa  fie  oprit  da  preo^ia  lui  1  an.  Trebue  a  gti  cind 
moare   omul  nepricestuit,   atunce   sa  faca   pentru   dinsul  liturghii   doao 


zeci  §i  patru 


t  - 


A  Postnicului. 


< lngrozea§te4 


**. 


PENTRU  CELA  CE  E  iNVRAJBIT  CU  CINEVA,  SA  NU-I  PRIIME§TI 
PRESCURILE  LA  BESEARICA,   NICE   SA-L  PRICE  §TUIESTI;   §1  DE 
,        VA   MURI   CINEVA   NEERTATU    §1    INVRAJBITI. 

GLAVA    168. 


Caut&. 


Cine  are  vrajba  asupra  cuiva,  pre  acela  la  besearica  sa  nu-1  priimesti, 
nice  prescurile  lui,  pina  nu  va  face  pace.  Ca  ruga  catra  acela  se  face  blastem, 
ca  de-ara  face  milostenie  si  alte  multe  lucrure  bune,  macar  §i  trupul 
sa  $i-l  dea  intru  munca  pentru  Dumnezeu,  acelea  Dumnezeu  intru  nemica 
nu  le  priimea^te,  deaca  vreame  ce  n-are  pace  cu  frate-sau,  crestinul,  si 
deaca  nu  va  sa  faca  pace  curata  in  vreame  cind  va  sa  se  price^tuiasca 
dumnezeestilor  taini,  ce  ramine  intru  vrajba.  Ferea^te-te,  o,  pj^^t^sa 
nu-1  pricestuiesti  ca  spata  de  amindoao  partile  ascutita  bagi  intru  inema 
lui,  ae-i  tae'si  sufletul  si  "trupul;  si  tu,  o,  preote,  ai  pacatufde  nu-1  vei 
goni   pina va  face   pace;   de-acia   atunce   sa-1   priimesti. 

Iara  de  va  muri  unul  de  dingii  fara  ertaciune,  atunce  sa  faca  cela  ce 
traia^te  canon  1  an  si  sa  mearg&  si  la  mormintul  lui  zile  40,  sa  zica: 
iartarma,  frate,  si  pre  tine  Dumnezeu  sa  te  iarte. 


PENTRU    MIREANI    CAJWI    NU    A§TEAPTA    PlNA    SE    VA    OBIHSI 

SLUJBA    BESEARICIL    CE    FUG    AFAR  A. 

GLAVA    169. 


N. 


c 


< 


Ci 


t      ! 

i 

C 

! 

'> 

Q 

S- 

*> 

c 

,  ! 

1 

1 

*u 

«.  I 


Apostolii,  ca-  Canonul  9  al  sfintilor  apostoli  graiaste:  fiecare  mirean,  sau  barbat 

wm.  9.  sau  muiare,  ce  va  mearge  la  besearica  §i  vor  fi  la  vecernie  sau  la  utrane 

sau  la  liturghie  §i  nu  va  sta  pina  se  va  obir^i  acea  slujba  ce  sa  face,  ce 


■ 


! 


^      , 


■ 

I 
\ 

*  -j 


i 


a- 


\ 

\ 


-   ,r 


DARURI,  PlCATE,  SLUJBE,  RlTURI  (gl.  137-171) 


173 


va  e§»i  afara,  acela  .sa  se  afuriseasca;  iara  de  i  sa  va  timpla  veo  primejdie 
sau  nevoe,  acela  are  ertaciune.  Iara  carele  nu  va  intreba  pe  preotul  sa-i 
<!ea  voe,  acela  sa  nu  indraznedsca  sa  iasa  de  in  besearica. 


,         L 


; 


,v 


'  N 


^  -    ^  -i. 


pentru  cela  ce  va  sa  se  pricestuiasca,  ca  sa  nu  se 
impreune  cu  muiarea  lui,  sau  de  sa  va  tlmpla  sa  se 
sArlAzneascA  In  vis  si  de  va  vArsa,  deaca  se  va  pricestui. 

GL 


,\ 


Nu  se-au  oprit  barbatul  fi.  rauiarea  de  in  amestecarea  trupului  lor, 
fara  numai  cind  vor  sa  se  apropie  rugii  sfintei  price^tenie. 

Nu  se-au  dat  barbatului  si  muerii  sa  se  pricestuiasca  dumnezaestilor 
taini  in  zioa  ceia  cfe^sft  va  afla  trupea^te,  sau  anafora  sa  ia,  sau  sfintele 
4  icoane  sa  sarute.  "  . ..         ^ 

'*§**&*  Trei  zile,trebue  omului  celuia  ce  va  sa  se  pricestuiasca  sa iju^ 
?»#*  ff  impfetine  cu  muiarea  lui.  91  deaca  se  va  pricestui^  iara$  sa  sc  tie^o  zi. 
^  a  I8f5j3e  sa  va  sablazni  omul  iiFzioa  ceaia  ce  va  sa  se  pricestuiasca, 
atunce  acea  sablazna  de  va  fi  fost  de  pohta  muereasca,  sa  se  daparteaze 
de  sfinta  pricea^tenie,  iar  de  sa  va  fi  facut  de  lucrul  dievolesc  ca  sa  impia- 
deci  pe  cretin  de  la  dumnezaiasca  pricea^tenie  a  dumnezaie^tilor  taini, 
atunce  sa  se  pricestuiasca,  ca  sa  nu  se  bucure  acela  vrajmas  al  nostru 
si  pizmas.  Pentru  ca  nu  inceteaza  niciodata,- ce  totdeuna  face  primejdii 
oamenilor  lui  Hristos  §i  mai  virtos  pre  la  sfintele  zile  pre  la  carele  sa 
cura^eaza  to^i  crestinii  de  toate  pacatele  ca  sa  se  pricestuiasca  sfintului 

a  trup  §i  singe  al  biruitoriului. 

Ce  insa  sa  auziti  ce  iaste  pohta  muereasca:  un  ora  are  rnulta  dragoste 
si  pohta  la  o  muiare  §i  mintea  lui  de  pururea  iaste  la  dinsa  §i  la  pohta 
ei;  §i  da  se  va  sablazni  cu  dinsa  in  vis,  acela  sa  nu  se  pricestuiasca,  cace 
ca  i-au  fost  mintea  la  dragostea  ei.  Pentru  carea  graia^te  domnul:  ca 
<;ine  cauta  cu  pohta  spre  muiare,  iata,  curvie  au  facut  intru  inima  lui. 

Iara  pentru  de  va  varsa  omul  c.ela  ce  sa  va  pricestui,  de  multa  mincare 
si  bautura  sau  betie,  acela  ^e  canoneaste  zile  40;  in  toate  zile     sa  faca 

cite  100  de  metanii  $i  sa  zica  $i  rc-maSh  M*  Bi1),  Iara    de   va  fi  varsat 
de  boala,   atunce  sa  se  canoneasca   cu  socotinta  pre  masura. 

*  *  * 

PENTRU  DE  CARE  ZI  A   SAPTAMINU  TRERUE  SA  SE  PAZEASCA 
MUIAREA    SI    HARRATUL    DE    AMESTECAREA    TRUPEASCA. 

*  *   * 

GLAVA     171. 


M 


■ 


Pavel  apostol. 

Timothei  A- 
lexandreanul, 

Diata  13  a 
apostolilor. . . 

■ 

Dionisie,  A- 
thanasie,  Ti- 
mothei,  sfinfii 
patriarhi  de  la 
Alexandrie. 


Cauta. 

■ 

Matheit  glava 
b?  zac.  13. 


^*-'W 


APostnicului. 


\    ' 


/ 


. 


*\ 


Barbatul  si  muiarea  sa  nu  se  afle  in  pohta  trupeasca  nice  simbata, 
nice  dumineca,  ca  intr-aceaste  2  zile  mai  mult  se  face  dumnezaiasca 
liturghie;  insa  simbata  pentru  sufeletele  pristavitilor  nostri,  iara  dumineca 
pentru  inviiarea  mintuitoriului,  domnului  nostru  Isus  Hristos.  $i  aceasta 
sa  fie  de  intocmirea  aminduror,  adeca  sa  fie  cu  voia  si  a  barbatului    si 


Dionisie,     A-  • 
thamsie,  §i  Ti- 
mothei  de    la 
Alexandrie, 


\  *    _;• 


W    ¥ 


a  muern. 


x)   „Doamne}    miluefte-ma". 


■ 


A 


'     a 


4 


■  i 


■:'»*Q 


-   ' 


*-w- 


■• 


. 


u 


i 


174 


INDREPTAREA    LEGII 

r 

i 

* 

*  * 

PEXTRU  MUEHILE  CEALE  LOGOBITE;  IlVTRU  CARELE  §1  PENTRXJ 
LOGODXE,     SI    PENTRU    (A    LOGODNA    !?1    FAgABUIALA    IASTE 

ASEAMEXE    NUNTELOR    CE    YOR    SA    FIE. 

G  L  A  V  A    172. 


' 


Sabor.    6;   ca- 
non. 94. 

Valsamon. 


Canonul  94  al  saselui  sabor  graiaste:  cine  va  lua  muiafea  carea  va 
hi  fost  logodita  cu  alt  barbat  si  va  fi  viu  logoditoriul  ei,  atunce  sa  judece 
ca  pe  un  preacurvariu  pre  cela  ce  o  au  luat. 

Logodna  si  arvuna,  povestesc  tocmitorii  de  leage,  adeca  ceia  ce  au 
f  acut  pravilele,  ca  si  arvunele  siat  aseamene  nuntelor  ce  vor  sa  fie,  si 
se  chiama  acea  logodna  si  acea  fagaduiala  ca  o  nunta  deplina.  Iara  unde 
nu  se-au  dat  nice  logodna,  nice  legatura  crucis,  nice  arvune,  nice  au  fost 
sarutare,  ce  numai  legaturi  carele  sa  chiama  tocmire  da  nemica,  adeca 
legaturi  cu  scrisori,  atunce  de  va  lua  altul  pre  acea  fameae,  nu  se  chiama 
preacurvariu,  nice  sa  pedepseaste  ca  cei  preacurvari. 


PENTRU  LOGODXE;  CA   SE  CARE  SA  FIE  BARBATUL  RE  U   ANI 

SI   FAMEAIA  BE   12. 


\ 


,    I 


G  L  A  V  A    173. 


< 


■       »        ■      ^- 


Nearaoa  %m- 
paratului  A- 
lexie  Comni 
nul. 


GLAVA    174. 


• 


Intrebare. 


Raspunsul  lui 
Valsamon. 


Oarecine  logoditu-se-au  dupa  o  mniare  §i  au  murit  mai  nainte  pina 
nu  s-au  blagoslovit  si  mai  nainte  da  ce  nu  se-au  amestecat  cu  dmsa. 

Putea-va  frate-sau  sa  o  ia,   au  ba?  ; 

Binele  nu  iaste  bine  cind  nu  sa  face  pre  buna  cale  si  pre  leage.  te 
insa  vom  zice  ca  logodna  de  sa  va  fi  facut  cum  zice  mai  sus  nearaoa 
imparatului  Comnin3  adeca  cumu-i  obiceaiul  cu  sfintele  mohtve  §1  sa 
fie  fost  junele  de  14  ani  si  fata  de  12,  atunce  nu  da  pravila  sa  o  ia  frate-sau, 


s 


Blagoslovita  iaste  vreamea  logodnei  si  a  nuntei,  cind  iaste  barbatul 
de  14  ani  si  muiarea  de  12.  Iara  mai  nainte  de  14  ani  ai  barbatului  side 
12  ai  muierii,  da  se  vor  face  logodnele  si  legaturile  crucis  si  sarutanle,  , 
aceastea  logodne  nice  sint,  nice  sa  chiama  adeverite.  Iara  logodnele  carele 
sa  fac  in  vreamea  carea  am  zis  mai  sus,  acealea  nu  se  stnca  deaca  se  lac 
cu  socotinta,  nice  la  tocmirea  zeastrelor  se  mai  scrie  socotinta  de-acia 
inainte.  Iara  insa  logodna  de  la  acea  socotire  n-are  puteare  de  acolo, 
ce  are  de  la  sfintele  molitve  si  de  la  ruga  lui  Dumnezeu,  pentr-aceaia 
sint  nedaspartiti  si  nedazlegati ;  numai  ce  sa  daspart  carii  sa  afla  cu  vma 
intru  fara  leage'.  Ca  cum  sa  daspart  nuntele  pentru  vmele  lor,  asa  si  logod- 
nele. Iara  cite  logodne  se  fac  de  in  11  ani  si  mai  jos,  acealea  tocmeale 
de  tot  a  logodnei  pre  leage  n-au,  ce  sa  face  aceasta  ca  sa  aiba  nadeajde 
intr-aceaia  carii  fac  logodna  aceaia,  adeca  tocmeale  nuntei. 

PENTRU  JUKELE  CARELE-S?  VA  LOGOBI  MUIARE  §1  EL  VA  MURI ; 
APOI  PUTEA-VA  FRATE-SAU  SA   0  IA,  AU  BA? 


/ 


i 


1 


^ 


\ 


" 


i 


I 


■ 


1 


% 


I 


LOGODNA  (gl.    172-178) 


175 


X 


* 


pentru  ca  s-au  facut  logodna  pre  leage,  pentru  ca  in  tot  lucrul  iaste  obirsita 
aceasta   nunta,   ca  si  cum  ar  fi  fost  blagoslovema  daplma.      ^ 

Iara  de  va  fi,  cumu  e  de  sa  tine  obiceaiul  spre  latunle  Rasantului 
si  ale  Amiazazi,  mortul  cu  aceasta"  muiare,  atunce  poate  frate-sau  sa  o. 
ia  neaparat.  Iara  obiceaiul  sa  chiama  tocmirea  zeastrelor,  sau  unde  prind 
cuvint,  sau  schimba  inel,  sau  fac  scrisoare,  carele  nu  se  va  tinea  de  cuvint 
sa  plateasca  atita  galbeni.  Deci  aceastea  zice  leagea  si  pravila  ca  sint 
suptiri  tocmiri  si  sint  intru  iiemica.  Iara  de  sa  va  face  mohtvele  si  va 
hi  intre  ei  neajunsa  virsta,  atunce  sint  netari  si  fara  de  leage,  si  acea  citire 
a  molitvelor  nu  se  socoteaste.  De  aceasta  zic  canoanele  besearecn  si 
pravilele  imparatesti  ca  e  fara  de  leage,  adeca  asa  se  socotesc  ca  si  cum 
nu  se-ar  fi   facut. 


PENTRU  O  FATA  CE  PRIIMI  MOLITVE  DE  LOGODNA  CU  OARECARE 
IOAN;  IARA    CACE   NU  ERA    IN  VlRSTA  CREASTERII,  EA  CAUTA 

sA  se  d  Asp  art  A. 

G  LAV  A    175 

0  fata  anume  Irina  era  de  12  ani  si  luo  molitva  de  logodna  cu  oarecare 
loan  si  sa  vesti  ca  iaste  aceasta  logodna  fara  da  leage.  De-acia  vru  sa  se 
desparta  aceasta  Irina  da  loan,  cace  nu  e  logodna  pre  leage  pentru  ca  era 
mic  si  vrea  sa  ia  barbat  pre  leage,  pre  Theodor,  al  doilea  v&r  al  acelui  loan. 

Iara  sfintul  patriarh  cu  sfintul  lui  sabor  raspunsera  si  poruncira  ca 
neaparat  sa  fie,  pentru  ca  logodna  ce  se  facuse  era  fara  de  leage  pentru 
micsorarea  a  logoditului  Irinii.  Drept  aceaia  o  dazlegam  cace  se-au  facut 
rau'si  fara  da  leage,  si  dam  slobozie  acestii  Irinii  sa  ia  pre  leage  barbat 
al  doilea  var  al  acelui  loan. 


Vezi  de  tot, 


\  \ 


Intrebare  ca- 
tra  sfintul  pa- 
triarh Nicolae. 

Raspunsul  al 
acelui    patri- 

L  4 

arK 


- 


m  * 

PENTRU  GELA  CE  VA  SA  SEPREOTEASCA  SI-1  VA  MURI  LOGODITA 


LUI,   SAU  ERA    LOGODNA  AFARA    DA    LEAGE. 


GLAVA    176. 


-       ' 


i 


Barbatul  carele  are  curalie  si  bunatate  sa  se  faca  preot  si-i  va  inun 
logodita,  sau  se-au  daspartit  de  dinsa,  si  va  sa  se  faca  preot,  deaca  va  lua 
alta  muiare,  pazeaste-te,  o,  arhiereule,  sa  nu  hirotonesti  pre  acela  caci 
ca  iaste  a  doa  nunta.  $i  insa  de  va  vrea  sa  se  preoteasca  June,  fara  sa  nu 
ia  muiare,  hirotoneaste-1,  iara  de  nu  va  putea  sa  juneasca,  ce  va  vrea 
sa  se  insoare,  acela  de  va  fi  cliric,  sa-i  iai  darul,  iara  da  se  va  afla  in  rindul 
citetului,  alta  hirotonie  sa  nu-1  hirotonesti,  numai  sa-1  lasi  sa  fie  intr-aceaia. 
'  Socoteaste  aceasta,  de  va  fi  fost  logodna  netocmita,  adeca  afara 
de  cum  se  cade,  pentru  nevirsta  featei,  insa  de  va  fi  fost  de  6  am  si  mai 
mare  si  va  vrea  cela  ce  o  au  logodit  sa  o  lase  si  sa  ia  alta,  acela  lar  nu 
poate  fi  preot,  ca  i  sa  socoteaste  a  doa  nunta.  Iara  de  va  fi  fost  fata  de 
6  ani  si  mai  jos  cind  o  au  lasat  si  au  luat  alta,  atunce  poate  sa  face  preot. 
Insa  aceasta  la  mireani  nu  se  tine,  ce  numai  la  ceia  ce  vor  sa  se  faca  preoti. 


Mathei. 


Vezi. 


Armenoput 


Leu  §i  Costan- 
iin  tmparaii. 


Aimenopul. 


176         ■  '   1NDKEPTAREA    LEGII 

PENTRU  ARVUNELE  L0G0D1VEL0R  CARELE  SE  FAC,  IARA  APOI 

0   PARTE-I   PARE   RAU;    SI   DE  VA  MURI   VREUNUL     DE     IN   CEI 

LOGOBITI,  SAU  SE  VA  FACE  CALUGAR;  APOI  SI 

PENTRU  SARUTARE. 

G  L  A  V  A    177. 

* 

* 

i 

Logodna  aceasta  tocmeala  are:  doi  oameni  sa  tocmesc  sa  se  insoare 
si  dau  arvuna ;  iara  carele  de  intr-amindoi  se  va  lepada,  adeca-i  va  parea 
rau,  acela  sa  dea  indoita  arvuna  ce  au  luat;  de  va  fi  fost  pre^ul  arvunei 
galbeni  3,  sa  se  dea  6,  iara  de  va  fi  fost  ughi   10,   atunce  sa  i  se   dea 

Ugh'l)e'sa  va  fi  logodit  cineva  si  va  fi  murit  unul  de  intr-amindoi,  sau 
barbatul  sau  muiarea,  atunee  numai  ce  sa  intoaree  arvuna  la  partea 
carea  e  vie,  iar  nu  indoita.  Iara  de  sa  va  face  calugar  vreunul  de  dinsn, 
atunce-si  ia  cinesi  arvuna  carea  au  dat,  iara  indoita  arvuna  nu  sa  intoaree, 

nentru  ca  au  m'ers  intru  mai  buna  cale.  ,    ••     , 

De  va  fi  sarutat  barbatul  pre  logodita  lui  in  vreamea  logodnn,  de-acia 
se-au  timplat  de  au  murit  unul  de  dinsii,  atunce  jumatate  de  dar  sa 
intoaree  inapoi  la  partea  celui  viu.  Iara  de  nu  se  va  fi  facut  sarutareji 
de  va  muri  barbatul  sau  muiarea,  atunce  sa  intoaree  darul  celuia  ce  traiaste. 
Iara  de  va  fi  dat  muiarea  barbatului  celui  ce  laste  ei  logodit  vreun  lucru 
ceva  si  se-au  timplat  de  au- murit  el  sau  ea,  atunce  darul  acela  sa  se 
Sarca  inapoi,  al  cui  iaste,  ori  da  se  va  fi  facut  sarutare,  on  da  nu  sa 
va  fi  fost  facut- 


Malhei, 

1. 
2. 
3. 


4: 


5. 

■      6. 

Nearaoa    im- 
paraiului  §i 
inteleptului 


PI 


SWHHJ    DE   CITE    VINI   DASPART    PRE    CEI    CE    SA    LOGODESC. 


GLAVA    178. 


Leu, 

m. 


Ill    si- 


Dei  va  fi  fost  logodna  carea  nu  e  pre  tocmeala  si  cum  nu  se-au  cazut, 

adeca   sa   fie  fost  copii   mici. 

Da  se  va  afla  ingrecata  de  barbat  strnn. 

De   se  va   afla   ca  iaste  de   aM   credinta,   sau  pagin,   sau   eretic,   on 

barbatul,  ori  muiarea.  •  .,. 

'  Mai  marele  iocului,  adeca  domnul  sau  alt  dregatonu,  de  va  sili  pre 
parintii  barbatului  sau  ai  fameii  si-i  va  necaji,  iara  ei  nu  vor  vrea  si  vor 
face  logodna  da  sila,  aceia,  cind  vor  afla  vreame,  sa  se  dazleage. 

De  sa  va  Ja.ce   calugar_unul  dintr-amindoi.      •.  .    . 

"^Dazleag&-se  logodnalTcind  se  va  timpla  nestme  de  sa  va  birui  de 
dracul  si  se  va  indraci  barbatul  sau  muiarea.  Ce  insa  de  sa  va  timpla 
aceasta'mai  nainte  de  logodna  sau  si  intr-acea  zi,  sa  se  desparta ;  iar  de 
sa  va  face  dupa  aceaia,  atunce  sa  astepte  barbatul  am  3  iara  muiarea 
pre  barbat  ani  5.  De-acia  deaca  vor  treace  5  am  ai  barbatului  sau  trei 
ai  muerii,  atunce  se  va  insura  carele  va  fi  sanatos,  sau  barbatul,  sau 
muiarea. 


-  p 


. 


-  r 


r 


DESPARTIREA  CASNICILOR,  -  CAUZE  (gL  179-188) 


177 


\ 


PENTRU  CARE  VINI  SE  DASPART  OAMENII  CASNICI,  GE  SA  ZICE 

bArbat  de  fAmeae-§i. 

GLAVA    179. 


I 


m 


G  Casnicii  se  vor  desparti  de  fameile  sale  pentru  preacuryia,  si iaste 
data  barbatului  sa-si  lase  muiarea  cind  o  va  gasi  facind  preacurvie.  Asijderea 
iaste  data  si  muierii  sa-s  lase  bajba^cmd  va  curji  cu  alta  mmare  man- 
tata  sau  fata,  sau  si  alta  muiare  fie  ce  fehu  vaiiT  .  _        . 

Cimfu-si  va  goni  barbatul  muiarea  den  casa,  sau  de  mi  o  va  nram, 
sau  alte  ca  aceastea-i  va  face,  pentru  carele  ea  va  face  preacurvie, 
atunce  barbatul  ei  nu  va  putea  sa  se  daspar^a  sa  o  lase,  lara  asa  mai 
virtos    muiarea,  pentru   aceaste  vini  ce  zisem,  poate  sa  ceara  voe  sa  se 

desparta.  .  .  .     ,  w  , 

De  va  fi  dat  nestine  voe  muerii  sale  sa  JE aca  preacurvie,  acela  barbat 
nu  va  mai  putea  sa'  se  desparta  de  dinsa  pentru  preacurvia  ce-au  lacut, 
ce  mai  virtos  muiarea  poate  sa  se  desparta  de  dinsul,  pentru  ca  acesta 
lucru  sa  chiama  codus  si  votru  muera  sale;  si  aceasta  se  socoteaste: 
fost-au  cu  voia  muerii,  au  fostu-i-au  sila. 

Carele  stie  cum  face  muiarea  lui  preacurvie  si  el  ar  avea  puteare  sa 
o  sminteasca,  si  nu  o  sminteaste,  ce  6  lasa,  acela  iaste  ca  si  cum  ar  da 
el  singur  puteare  si  voe  muerii  lui  sa  faca  acel  lucru  de  preacurvie  si 

iaste  ca  si  cind  o  ar  votri  el  singur.  ,,      .    .    , 

Cind  va  face  nestine  pace  cu  muiarea  sa  dupa  ce  o  va  ti  prins  tacind 

preacurvie,   atunce  'acela  nu  va  mai  putea   dup-aceaia  sa  mai   pirasca 

pentru  acea  curvie,  sa  o  desparta. 

Cine-s  va  goni  muiarea  den  casa  lui  cace  va  f i  f acut  preacurvie, 
atunce  se'cade  sa  o  hraneasca  pma  cind  va  arata  precurvia  ei  la  judeca- 
toriu  si  sa  se  ispraveasca  imparteala  lor.  Iara  de  sa  va  afla  ca  va  li  esit 
muiarea  cu  voia  ei  pina  denafara  de  poarta  casei  sale,  nefnnd  gomta 
de  barbatul  ei,  atunce  nu  va  fi  uatoriu  barbatul  sa  o  hraneasca. 

De  va  fugi  muiarea  de  la  barbat  pentru  ca  ceva  fi  avind  asa  de  ta^a 
mueri  curve  de  le  va  fi  tiind,  atunce  are  puteare  muiarea  toata  cheltuiala 
ce  va  fi  de  hrana  ei  sa  ceara  de  la  barbat  si  tot  venitul  ce  va  h  strin- 
gindu-se  den  zeastrele  ei. 

Preacurviia,  de-ar  fi  de  fata,  de-ar  fi  pre  ascuns  pentru  carea  va 
goni  barbatul  pre  muiare-si  den  casa,  sau  si  muiarea  de  va  fugi  singura 
de  buna  voia  ei,  pre  aceaia  de  pururea  pravila-i  sminteaste  si  nu-i  lasa 
sa  se  impreune  iaras  si  sa  lacuiasca  intr-un  loc ;  si  mai  virtos  cind  va  li 
muiarea  den  afara  de  casa  barbatului  ei  si  va  naste  cocon  acolo  lara 
de  nu  se  va  putea  descoperi  acea  preacurvie  pina  la  opt  ziie,  sau  barbatul, 
sau  muiarea  pentru  barbat,  atunce  se  indeamna  a  lacui  intr-un  loc  si 

Cind  se  va  duce  muiarea  de  la  barbatu-si  cace  ca  barbatul  ei  tine 
de  fata  curve  in  casa  lui  sau  si  afara  de  casa  lui,  si  dup-aceaia  singura 
muiarea  va  vrea  sa  lacuiasca  cu  barbatulu-s?  de-vreame  ce  sa  va  ti  taga- 
duit  si  el  sa  lase  curvele?  atunce  pravila  da  voe  sa  faca  cum  va  vrea 

muiarea. 


Zac.   1 


Zac.  2. 


Zac.  3 


Zac.  4. 


Zac.  5 


Zac.  6, 


Zac.  7- 


Zac.  8. 


Zac.  9. 


u 


. 


12  -  o,  1201 


Zac.  1. 


Zac.  2. 


Zac.  3. 


Zac.  4. 


■ 


178  INDREPTAREA  XEGII  >      - 

i 

CUM  SI  In  ce  chip  iase  preacurviia  unuia  si  sA  se  poatA 

TOCMI  PREACURVIA  SI   A  CELUIALALT,  PENTRU  ClNDAI  DOARA 

NU  SE-ARA  despArp  CASMCII. 

GLAVA    180. 

* 

Cind  se  ispiteaste  nestine  cu  besearica  ca  pentru  sa  se  desparta  da 
femeaie-si  cace  va  fi  facut  muiarea  lui  preacurvie,  atunce  de  va  arata 
muiarea '  cum  au  facut  si  barbatul  acesta  lucru  de  preacurvie,  atunce 

besearica  nu-i  va  imparti. 

Cind  va  vrea  barbatul  sa  se  desparta  de  muiarea  lui  pentru  preacurvie 
ce  va  fi  facut,  de  va  spune  si  muiarea  cum  au  facut  si  barbatul  sodomie, 
atunce  nu  se  vor  desparti.  Iara  as  a,  trebue  sa  arate  muiarea  cum  au  facut 
sodomiia  deplin  cumu-i  sa  fie ;  iar  de  nu  va  arata  sodomiia  desavirsit,  cum 
au  fost  pacatul,  atunce  nu  se  vor   putea   desparti. 

De  vreame  ce  are  nestine  gind  sa  se  desparta  de  muiare-si  pentru 
preacurvie  ce-au  facut,  iara  muiarea  va  arata  cum  barbatul  ei  are  vreun 
eres,  atunce  besearica  nu-i  va  desparti,  ce,  pocaindu-se  amindoi,  se  va 
socoti  gresala  unuia  sa  fie  pentru  a  altuia,  ce  sa  zice  sa  fie  una  drept  alta. 

Aceaste  gresale  ce  am  zis,  carele  impart  barbat  de  fameae,  laste 
jreacurvia,  sodomiia,  ereticiia.  Ce  aceastea  trebue  sa  se  arate  la  judeca- 
toriu  intregi  si  de  iataT^ara  de  nu  se  vor  arata  sa  vaza  toti,  atunce  ca 
si  cind  nu  se-ar  fi  facut  nicecum  si  cum  nu-s  se-ar  fi  dus  pre  la  judecatoriu 
§i  aceasta  sta  asupra  judecatoriului  sa  se  ispraveasca,  insa  sa  vaza  de 
vor  fi  marturiile  bune,  sau  de  nu  vor  fi. 

■ 
■ 

ClND  §1  In  ce  chip  se  dAsparte  bArbatul  DE  MUIARE;  si  , 

PENTRU  SODOMII 


GLAVA     181 


Mpumni'iuji 


Zac.  1. 


-^ 


Zae.  2. 


Zac.  3, 


. 


Zac.  4. 


Poate  muiarea  sa  ceae  voe  de  la  besearica  sa  se  desparta  de  barbat 
cindu-1  va  invata  diavolul  mestersugul  lui  eel  spurcat  si  urit  ce  sa  zice 
sa  nu  sa  impreune  cu  fameaia-si  cumu-i  in  fire,  ce  afara  de  fire.  Dece  atunce 
besearica-i  desparte  pina  in  putina  vreame,  pina  doara  se-ar  pocai  barbatul 
de  acest  pacat  spurcat,  ce  sa  zice  de  sodomie. 

Iara  de  sa  va  afla  cum  acel  barbat  ce  face  sodomie  nu  face  numai 
cu  muiarea  lui,  ce  si  cu  alta  striina  sau  si  cu  alt  obraz,  atunce  muiarea 
va  ceare  voe  de  la  besearica  numai  sa  se  desparta. 

De  sa  va  afla  cum  nu  se  impreuna  barbatul  cu  muiare-s  deplin, 
cumu  e  sa  fie,  ce  se  varsa  pre  dinafara,  ce  sa  zice  pentre  coapse,  si  atunce 

sa  se  desparta.  . 

Desparte-se  fameaia    de   barbat  si  barbatul   de  fameae   nu    numai 

cind  face  barbatul  sodomie  cu  muiarea  lui,  sau  si  cu  alta  muiare,  sau  cu 

copil,  sau  muiarea  lui  de  va  face  sodomie  cu  alt  barbat,  ce  inca  si  muiarea 

lui  de  sa  va  impreuna  trupeaste  cu  alta  muiare,  cum  sa  zice  una  cu  alta 

si.  se  varsa  una  la  alta,  ce  sa  zice  arunca  saminta,  pentru  ca  aceasta  laste 

ca  si  sodomia,  si  atunce,  de  va  vrea  barbatul,  o  va  lasa. 


,      I 


c 


\ 


X 


t 


J'K-  - 


> 


DESPARTIREA  CASNIGILOR,  -  GAUZE  (gl.  179-188) 


179 


Desparte-se  muiarea  de  barbat  cind  va  face  muiarea  niscare  me§te-  Zac.  5, 
suguri  sa  se  poata  freca  sa  i"  se  vearse  saminta,  ca  sa  se  poata  stimpara 
de  pohta,  ce  se  zice  mestesug  de  lemn  sau  de  hier  sau  de  sticla  sau  de 
pinza  sau  cu  fieee  lucru  ales  „de  aceaia  treaba,   pentru  ca,  cum  de-ar  fi, 
aceaia  iaste  tocma  ca  si  sodomia.   - 

"Nu  se  va  desparti  barbatul  de  fameae  sau  fameaia  de  barbat,  cind   Zac.  6, 
vor  face  varsare  de  saminta  singuri  cu  mina  lor.  - 

Cind  se  despart  casnicii  pentru  aceaste  vini,  ce  scrie  mai  sus,  atunce  Zac.  7. 
se  socotea$te  sa  fie  pina  la  o  vreame,  iara  nu  de  totului  tot. 


- 


ClND  SE  VA  DESPAR'Jfl  BARBATUL  DE  MUIARE-SI  SAU  MUIAREA 
DE  BARBAT  PENTRU  ERES,  DE   VA  FI  UNTIL  DE  EI  ERETIC. 


GLAVA     182. 


.G 


•    Pentru    eresurile    barbatului    poate   muiarea    sa-$    desparta    barbatul   Zac.  1. 
nu  numai  cu  besearica,   ce  si  ea   singura,  fara    de  voia   nemanui,    poate 
sa  se  desparta  de  dinsul ;  §i  mai  virtos  de  o  va  fi  el  ispitit,  sau  de  o  va  fi 
silit  sa  ointoarca  daspre  credin^a  ei  cea  buna  a  pravoslaviei  spre  eresurile  lui. 

Nu  se  poate  socoti  den  doaa  lucruri  unul,  oare  carele  va  fi  mai  rau,  Zac.  2. 
eresurile  au  preacurviia3  de  vreame  ce  o  parte  are  voe  sa  se  desparta  cu 
besearica.  Ca  deaca  vreame<ce>  celalalt  obraz  au  f acirfr  preacurvie,  acmu 
nu  poate  obrazul  cela  ce-au  facut  preacurviia  sa  zica  ceiialalte  sotii  a 
lui  cum  iaste  eretic ;  ce  se  vor  potrivi  una  cu  alta?  ce  sa  zice,  eresurile 
cu  preacurviia.  Drept  aceaia  se  vor  tocmi  sa  fie  una  pentru  alta  si  sa  nu 
se  desparta.  Iara  deaca  vreame  ce  partea  cea  cu  eresuri,  de  nu  se  va  pocai 
de  tot  §i  cu  totul  si  sa  paraseasca  eresele,  atunce  nu  se  vor  erta,  ce  sa  vor 
desparti  si  pentru  eres  si  pentru  preacurvie. 

Cela   ce-s   va   desparti   muiarea   pentru    cace    iaste   eretica?    acela   nu  Zac.  3. 
poate   sa-i    opreasca  si   zeastrele,  cum  are  voe  sa  le  opreasca    cind  o  va 
gasi  preacurvind.  -  "  •    *    . 

Cind  se  va  timpla  barbat  cu  fameae  sa  fie  amindoi  eretici,  iara  unul  Zac.  4. 
de  dinsii  se  va  intoarce  spre  pravoslavie  §i  spre  dreapta  credin^a  cre^ti- 
neasca,  iara  celalalt  obraz  sa  ramie  tot  eretic,  atunce  partea  cea  crestina 
poate  sa  se  impreune  cu  alt  obraz  crestin  §i  nunta  cea  dentii  sa  se  dezleage. 
Iara  de  sa  va  intoarce  spre  credinta  un  obraz  $i  dup-aceaia  curind  se 
va  intoarce  §i  celalalt,  atunce  nunta  acelora  nu  se  va  dezlega,  ce  iara  va 
raminea,  de  vor  fi  tot  impreuna  cum  au  fost. 

Iara  cind  va  treace  dup-aceaia  citava  vreame  si  de-acia  dup-aceaia  Zac.  5. 
de  sa  va  intoarce  si  cela  obraz  al  doile  spre  cre§tinatate  §i-§  va  ceare 
sotul  sa  lacuiasca  cu  dins,  atunce  judecatoriul  trebue  sa  socoteasca  acest 
lucru  foarte  bine,  pentru  cace  ca  acesta  lucru  poate  sa  fie  in  multe  chipuri. 

Dentii,  poate-se  prileji  sa  fie  §i  intr-acesta  chip,  ce  sa  zice  deaca  se  va  in-   Zac.  6. 
toarce  barbatul  spe  credinta  cea  adevarata ;  mai  apoi,  dupa  multa  vreame, 
se  va  intoarce  §i  muiarea  si  va  gasibarbatulu-siinsurat,  luat  muiare  crestina, 
iara  aceaia,  ca  o  muiare  ce  au  fost  dentii,  va  vrea  sa-§i  ia  barbatul;  atunce 
trebue  sa  socoteasca  judecatoriul,  de  sa  va  gasi  ca  s-au  cununat  barbatul 

■ 

12* 


- 


:- 


tJ 


V 


Zac.  7. 


I 


* 


' 


Zac.  8< 


Zac.  9. 


180 


1NDREPTAREA    LEGII 


cu  muiarea  cea  crestina  mai  apoi,  dupa  ce  se-au  despartit  de  muiarea  cea 
eretica,  atunce  nunta  cea  dentii  ramine  dezlegata,  iara  cea  a  dooa  ce-au 
facut  cu  crestina  iaste  intarita  si  judecatoriul  nu  o  va  dazlega.  Iara  de  sa 
va  afla  cum  se-au  cununat  barbatul  cu  crestina  mainte  de  ce  s-au  fost 
despartit  de  muiarea  cea  eretica  cu  judecata  besearicii,  atunce  nunta 
dentii  iaste  statatoare,  iara  nunta  a  dooa  o  va  dezlega  judecatoriul  si 
va  indemna  pre  barbat  sa-si  ia  muiarea  cea  dentii,  carea  s-au  intors 
catra  credinta  cea  adevarata,  cum  au  facut  si  el  singur. 

A  doa,  de  vreame  ce  obrazul  cela  ce  se-au  intors  mai  apoi,  va  fi 
barbatul,  si-si  va  gasi  muiarea  maritata  dupa  barbat  crestin,  si  acela 
dentii,  ca  un'barbat  ce  i-au  fost,  o  va  ceare,  atunce  trebue  sa  caute  jude- 
catoriul cum  au  facut  si  cu  cela  barbat  ce  scrie  mai  sus.  Iara  de  sa  va 
afla,  cum  se  cade  barbatului,  sa  ia  pre  muiarea  lui  carea  o  au  intors  spe 
credinta,  mai  apoi  trebue  judecatoriului  foarte  mult  sa  cearce  sa  nu  se 
fie  intors  barbatul  acela  cu  inselaciune,  ce  sa  zice  sa  nu  cumva  faca  sila 
muerii  sa  se  intoarca  la  eresurile  lor  iarasi,  sau  pentru  alte  mestersuguri, 
pentru  ca  atunce  nu  va  da  judecatoriul  voe  sa  o  ia,  nu  pentru  alta,  ce 
numai  pentru  aceste  prepusuri,  ce  sa  fie  cu  barbatul  al  doile. 

A  treia,  de  vreame  ce  acel  obraz  ce  s-au  intors,  fie  cine  ara  fi,  au 
barbatul,  au  muiarea,  de  sa  va  calugari  si  mai  apoi,  dupa  citava  vreame, 
de  sa  va  intoarce  si  cela  obraz  de  in  eres  spe  credinta  cea  buna  si  va  gasi 
pre  eel  dentii  calugarit  si-1  va  ceare  ca  pe  un  sot,  sa  lacuiasca  cu  dins, 
atunce  trebue  sa  socoteasca  judecatoriul  de  acel  obraz  ca  insa  de  sa  va  fi 
calugarit  dupa  ce  sa  vor  fi  impartit  cu  besearica,  ce  sa  zice  sa  fie  dat 
mina,  atunce  nu  iaste  loc  de-a  sa  mai  impreunarea,  iara  de  sa  va  fi 
calugarit  si  sa  nu-i  fie  despartit  besearica,  atunce  va  slobozi  judecatoriul 
sa  se  dezleage  calugaria  si  sa'se  impreune  unul  cu  altul,  insa  de  va  vrea 
si  obrazul  eel  calugarit ;  iara  de  nu  va  vrea  obrazul  eel  calugarit  sa  lase 
calugaria,  atunce  judecatoriul  sa  nu-i  faca  nice  o  sila. 

A  patra,  obrazul  eel  calugarit  de  va  fi  stind  pe  vreo  stepena  ca  aceaia 
de  ceale  ce  sint  dentru  rinduiala  besearicii  si  sa  aiba  asupra  lui  hirotonie 
sau  molitve  de  preotie,  atunce  nu  va  mai  putea  sa  leapede  calugaria  macara 
de-ar  si  vrea,  fara  numai  de  nu  va  fi  calugar  desavirsit ;  iara  de-i  vor  fi 
citit  numai  molitva  raselor,  atunce  nu  are  nice  o  sminteala,  ce  de  va 
vrea  poate  sa  o  leapede.  , 


■ 


CtND  SE  VA  DESPARTI  MUIAREA  DE  RARRAT  PENTRU  VRAJMA 

SUA  rArratului. 


I 


'■■ 


GLAVA    183. 

■ 

Zac  1.  Muiarea  poate  sa  ceara  voe  de  la  judecatoriul  besearicii  sa  se  desparta 

de  barbatul  ei  cind  o  bate  fara  de  sama  si-i  va  face  rane  cu  arme. 

Inca  poate  muiarea  singura  cu  voia  ei,  fara  de  judecatoriu,  sa  se 
desparta  de  barbatul  ei  cind  o  va  bate  intr-aeesta  chip  sa  vie  lucrul  sa 
stea  in'cumpana  cum  de  n-ar  fi  fugit  o  ar  fi  ucis  de  tot,  sau  cind  o  va  bate 
in  vreun  chip  ca  acela,  sa  o  faca  sa  nu  poata  grai  catra  judecatoriu,  sa 


Zac.  2. 


I! 


J^fc 


\ 


1 


I' 


DESPARTIREA  CASNICILOR,  -  GAUZE  (gl.  179-188) 


181 


L 


Zac.  3 


Zac.  4 


singura 


Zac.  6. 


Zac.  7. 


Zac,  8. 


nu-s  poata  spune  jalba,  sa  o  desparta.  Iara  de  nu  va  fi  fost  bataia  asa 
tare,  sa  nu  se  poata  desparti  numai  ea  asa  singura  cu  voia  ei. 

Cind  va  fugi  vreo  muiare  de  vrajmasiia  barbatului  si  pentru  frica  ce 
are  ca  sa  nu  o  omoara,  atunce  de  va  arata  aciasi  intr-aceaia  data  mare 
vrajmasiia  a  barbatului-si,  atunce-i  desparte  leagea ;  iara  deaca  nu  va 
arata  intr-acel  eeas  raotatea  lui,  atunce  nu-i  va  desparti  leagea. 

Cela  ce  sa  va  arata  cu  vrajmasie  si  cu  groaza  asupra  muerii  sale, 
acela  nu  se  va  numai  desparti  de  dinsa,  ce  inca  se  va  si  certa,  dupa  cum 

va  fi  voia  judecatoriului. 

_--      Muiarea  de  rautatea  barbatului  de  va  fugi  de  la  dinsul  si  se  va  duce  Zac.  5. 
intr-alta  casa,  atunce  iaste  datoriu  barbatul  sa  o  hraneasca  si  sa-i  faca 
toata  odihna,  insa  de  nu  va  avea  parinti  sau  frati  si  de  va  fi  esita  sir 

cu  voia  ei.  _  . 

:. ,  • ,  De  va  nebuni  barbatul , atunce  sa  se  desparta  aceaia  casa  pentru  cace  ca 
i$iste  cumpana  sa  nu  o  cumva  vatama  sau  sa  o  si  omoara  barbatul  pre  muiare. 
-*  Cind  va  fi  barbatul  invatat  de  pururea  a  imbla  tot  beat  si  sa-s  bata 
muiarea  tot  in  betie,  atunce  muiarea  lui  cu  leage  se  va  desparti, 

Nu  numai  pentru  vrajmasiia  si  raotatea  ce  are  barbatul  asupra  muerii-si 
de  o  ucide  numai  pentr-aceaia  se  va  desparti,  ce  si  pentru  cuvinte  ce  va 
grai  barbatul  sprintare  si  o  va  ingro/i  in  tot  chipul  de  o  va  ucide  de  tot ; 
pentru  aceastea  inca  se  vor  desparti,  inca  mai  virtos  cind  o  ar  bate  si 
mai  ales  cind  va  fi  om  ca  acela  sa-i  fie  de  pururea  draga  sfada. 

De  sa  va  afla  in  mijlocul  a  barbat  si  a  fameae,  adeca  intre  casnici,  Zac.  9. 
cum  sa  fie  vreo  vrajba  ca  aceaia  de  moarte,  cum  se-ar  socoti  pentru  niscare 
lucruri   de  prepus   sa-si   prepue  a  den  sine  carea  cumva   cu  inselaciune 
sa  nu    omoara  unul  pre  alt,  atunce    pravila-i    desparte  sa  nu  lacuiasca 
impreuna ;    iara  de  nu  va  fi  vrajba  de  moarte,    ce  va  fi   intr-alt   chip, 

atunce  sa  nu  se   desparta.  * 

De  n-ar  avea  barbatul  alta  nice  o  vina,  ce  numai  aceasta  vrajmasie,   Zac.  10. 
adeca  cindu  e  iute  si  rau  la  minie,  atunce  ajunge  atita  sa  se  desparta 
aceaia  casa,  pentru  cace  ca  se  zice:.  eel  rau,  cela  ce  iaste  o  data  rau,  acela. 

de   pururea   va   fi   tot  rau. 

Acesta  lucru  sta  pre  mina  judecatoriului,  sa  opreasca  pre  barbatul 
eel  vrajmas  carele  se  porneaste  asupra  muerii  sale,  pentru  sa  se  veaghe 
sa  nu  cumva  sa  o  strice  cu  ceva.  Macara  de-ar  si  face  muiarea  pre  barbat 
sa  se  porneasca  asupra  ei,  atunce  trebue  sa-s  ingaduiasca  firii  sau  miniei. 


Zac.  11 


Inca  se  cade  iudecatoriului  sa  iudece  vina  muerii,  sa  vaza  pentru 

.      ,J  .    .  *       •  •      .      - _•_ 


ce  Zac.  12 


au  pornit  pre  barbat  cu  minie  asupra  ei,  si  atunce  cumu-i  va  parea  jude- 
catoriului sa-i  tocmeasca,  insa  de  se  va  prinde  barbatul  ca  se  va  lasa  si 
nu  o  va  vatama;  iara  de  nu,  atunce  sa-i  imparja. 

Cela  ce  nu  va  lasa  pre  muiare-si.  sa   doarma  intr-un  pat  cu  dinsul, 
acela  sa  chiama  ca  de  vrajmasie  nu  o  lasa,  cace  ca  iaste  minios  pre  dinsa. 

Cela  ce  nu-i  plac  bucatele  ce-i  face  muiarea,  sau  camasile,  sau  altele 
ca  aceastea,  acela  sa  chiama  ca.  are  vrajmasie  pre  dinsa.  ; 

Cela  ce-s  va  baga  muiarea  in  hiara  sau  o  va  include  undeva  ca  intr-o 
temnita,  acela  sa  chiama  ca  are  vrajmasie  pre  dinsa. 

De  sa  va  inteleage  cum  vreun  chip  dentru  casnici,  au  de  barbat  au   Zac.  16 
de  muiare,  de  va  sa  hicleneasca  pre  sotu-sau  cu  otrava  sau  cu  altceva 


Zac.  13 


Zac.  14 


Zac.  15. 


• 


' 


t 


Zac.  17. 


Zac.  18. 


* 


Zac.  19. 


Zac.  20. 


182 


INDRKI'TAREA    LEGII 


arma  sau  farmece,  aceaia  casa  sa  se  imparta  cu  stirea  si  cu  voia  j-udeca- 
toriului. 

Barbatul  cu  fameaia  nu  se  despart  numai  cind  se  va  afla  cum  unul 
va  sa  hicleneasca  pre  altul,  ce  inca  si  cind  pun  pre  altul  sa  faca  acesta 
hiclesug. 

Cind  se  va  lasa  barbatul  mai  mic  si  se  va  prinde  cu  chizasie  cum  nu-s  va 
face  muerii  nici  o  raotate  si  inca-i  va  face  si  zapis,  atunce  judecatoriul  sa  i-o 
dea  pre  mina;  insa  cind  nu  va  fi  vreo  banuiala  la  mijlocul  lor,  ca  macara 
ca  s-au  el  lasat  §i  mai  mic,  iara  asa  nu  va  putea  rabda  sa  nu-i  faca  vreo 
nevoe,  mai  ales  de  va  fi  vrajba  prea  mare,  pentru  cace  ca  atunce  cu  acea 
plecare  §i  de  va  avea  si  macara  ce  chizasie,  pravila  tot  nu  o  da. 

Imparteala  acestor  casnici  se  socoteaste  pina  la  o  seama  de  vreme, 
pina  se  va  mai  lasa  si  se  va  mai  domoli  firea  barbatului  cea  iute  si  vrajma^a. 

Macara  ca  si  desparte  pravila  pre  casnici  pentru  frica  ce  are  muiarea 
despre  barbat  ca  sa  nu-i  faca  vreo  raotate,  iara  tot  se  cade  sa  socoteasca 
judecatoriul  aceasta  frica,  fi-va  cu  cale  sa-i  desparta,  au  nu  va  fi,  cace  ca 
o  frica  cum  ar  fi  un  lucru  de  nemica,  nu  poate  sa  desparta  casnicii. 


' 


Zac.  1. 


Zac.  2, 


Zac.  3. 


CUM  SI  In  ce  chip  poate  sA  se  abate  vrAjmAsiia  bArba- 

TULUI,    SI    CU   CE   LUCRU. 

GLAVA     IM. 

Trebue  sa  fie  marturiile,  carele  vor  vrea  sa  arate  vrajma^iia  barba- 
tului, sa  fie  destoinici  de  a  sa  creaderea,  sa  nu  fie  ruda  sau  oamenii  muerii, 
nice  sa  fie  de  ris  §i  de  batjocura,  oameni  de  carii  sa  nu-i  bage  nimenilea 
nice  intr-o  seama. 

Vrajmasiia  o  arata  vecinii  omului,  sau  veastea  cum  deaca  spun  oamenii. 
Vaetele  muerii  si  tipetele  ce  sa  aud  de  in  casa,  acealea  nu  vor  putea  arata 
vrajmasiia  barbatului;  nice  ochii  ei  de  vor  fi  vineti  sau  obrazul  de  va 
fi  inflat,  aceastea  nu  pot  sa  arate  vrajmasiia  barbatului.  Marturii  trebuesc 
la  lucru  ca   acesta,   pentru  sa  cunoasca  tot  adevarul. 

Mai  midt  creade  judecatoriul  marturiile  carii  arata  vrajmasiia  barba- 
tului decit  toti  ceia  ce  graiesc  impotriva  de  zic  ca  nu  e  asa,  ce  sa  zice 
cum  nu  e  barbatul  cu  vrajmasie  spre  muiere ;  cace  ca  la  toate  judecatile 
mai  adevarate  sint  marturiile  carile  zic  ca  iaste  asa,  decit  ceia  ce  zic 
ca  nu  e  a§a;  adeca  ceia  ce  adevereaza  mai  de  credinta  sint  decit  ceia  ce 
tagaduesc.  . 


3 


CllVD    §1    CUM    POATE    BARBATUL    SA-§    BATA    MUIAREA    §1    I.\ 

CE  CHIP. 

GLAVA    185. 


Zac.  1. 


■* 


. 


Poate  sa  indrepteaze  si  sa  cearte  barbatul  pre  muiare-s,  pre  lucru 
adevarat  §i  pe  dreptate,  iara  nu  cu  in^elaciune  si  fara  de  cale;  si  inca 
sa  o  bata  si  cind  va  fi  cu  vina,  dupa  deala  ce  va  fi  facut,  s-atunce  cu  masura, 
sa  nu  o  prea  treaca,  ce  cu  blindeate,  iara  nu  cu  vrajmasie,  fara  vina  si 
fara    isprava. 


r 


K  \ 


[  * 


*  * 


DESPARTIREA  CASNICILOR,  -  GAUZE  (gl.  179-188) 


183 


f   • 


Doaa  lucruri  sprijinesc  pre  barbat  sa  nu  se  pedepseasca  cindu-s 
va  bate  muiarea:  intii,  cind  o  va  fi  batut  pre  vina  ei ;  a  doa,  cind  o  va  bate 
puhnel.  Pentru  ca  de  o  va  bate  fara  vina,  sau  cind  o  va  bate  eu  vrajmLie 
atunce  se  va  pedepsi;  si  mai  virtos  cind  va  fi  vina  micsoara.  Iara  de 'va 
fi  vina  mare,  ce  sa  zice  de  o  va  afla  in  vreun  lucru  de  preacurvie,  sau  de 
P  va  gasi  facind  vreun  viclensug  de  moartea  lui,  atunce  macara  cu  ce 
vrajmasie  o  va  bate,  nu  se  va  certa  cu  nemica  de  la  judecatoriu. 

Muiarea  ce  o  bate  barbatul  cu  vrajmasie  si  mult  fara  de  masura, 
aceaia  poate  sa-s  ceara  la  j  udecatoriu  sa  se  desparta ;  iara  asa  se  cade 
sa  fie  desparteak  cu  leage.  Insa  sa  socoteasca  de  va  fi  fost  bataia  asa  de 
mare  si  mtr-acela  chip,  cit  sa  stea  lucrul  in  cumpana,  d-abia  de  va  fi 
vie;  iara  de    va  fi  bataia  micsoara,  nu  se  vor  desparti. 

tela  ce  va  fi  vrajmas    si    cumplit  spre  muiarea  lui,  batindu-o  fara 

tj»™\  SaU  °+  V\  atC  ,CU  ™im¥e  Pentru  P^tintea  vina,  acela  se  va 
certa  intr-acesta  chip,  adeca :  sa  piarza  a  treia  parte  de  darurile  ce-i  va 
fi  daruit  muiarea ;  iara  de  nu-i  va  fi  dat  daruri,  atunce  se  va  certa  sa 
dea  mueni  lui  a  patra  parte  de  citu-i  va  fi  zeastrea.  Aceasta  iaste  cind 
nu  vor  mai  treace  zeastre  e  de  trei  sute  de  galbeni;  iara  de  vor  fi  zeastrele 
mai  multe  atunce-i  va  da  numai  o  suta  de  galbeni  si  zeastrele,  de-acia 
macar  tie  cit  £tie. 

Muiarea  poate  sa  se  desparta  de  barbatul  ei  singura  cu  putearea 
ei  cind  o  va  bate  des  si  fara  de  vina;  si  deaca  se  vor  desparti,  secade  sa 
o  hraneasca  barbatul  si  sa  o  imbrace  cum  se  cade 

Fara  de  masura  si  cum  nu  se  cade  si  cu  vrajmasie  se  chiama  bataia 

cmd  se  face  cu  toiagul,  iara  mai  virtos  cind  se  va  sfarima  lemnul,  sau  sa 

Jaca   cu   dmsul   rane   sa   mearga   singele,   sau  cind  o  va  lovi  cu  lemnul 

m  obraz  sau  in  cap,  atunce   de    pururea    se   va    certa    barbatul    pentru 
vrajmasna  lui.  e         • 

Barbatul  poate  sa-s  bata  muiarea  cu  masura  pentru  vina  ei,  macara 
ae  ar  avea  si  zapis  sa  nu  o  bata. 

Nu  se  chiama  barbatul  vrajmas  muerii  sale  de  o  va  bate  numai  o 
data,  lar  de  o  va  bate  de  pururea  si  mai  de  multe  ori  fara  de  vina,  atunce 
sa  zice  ca  iaste  cu  vrajmasie  asupra  ei.  ....».'.' 

De-s  va  bate  nestine  muiarea  cu  pumnul  sau  cu  palma,  aceaia  nu 
se  chiama  ca  iaste  cu  vrajmasie  asupra  ei,  de  o  ara  bate  cit  de  mult  si  de  des. 
-  Barbatul  poate  sa-s  pue  muiarea  in  fiara  sau  sa  o  inchiza,' cum  ar 
ti  in  temmta,  numai  pentru  doaa  vini:  una  iaste  cind  o  va  afla  facind 
preacurvie,  iara  a  doa  cind  o  va  gasi  ca-i  face  hiclesug  sa-1  omoara. 
iara  pentru  alte  vim  nu  va  putea  nice  sa  o  inchiza,  nice  sa  o  bage  in  fiara. 

CfND  VA  THEBUI  SA  FIE  OAMENI  DE  CHEDINjA  CHEZASI  PENTRU 

BARBAT  §1  INCA  SA  FACA  §I  ZAPIS  MUERII  LUI,  SA  SE  PRINZA 

CUM   SA  NU    O   VATAME  CU  CEVA,   NICE  CU  UN  LUCRU. 

G  L  A  V  A    186. 

Cind  se  va  teame  muiarea  de  vreo  raotate  sa  nu-i  faca  barbatul 
hind  el  om  mte  si  mimos,  atunce  poate  sa  ceara  de  la  judecatoriu  sa-i 
faca  barbatul  zapis  cu  chizasie   ca   aceaia,  sa  nu  o  vatame  cu  ceva,  iara 


Zac.  2. 


^ 


Zac.  3. 


Zac.  4. 


N 


Zac.  5. 


Zac.  6. 


Zac.  7. 


Zac.  8. 


) 


Zac.  9. 


Zac.  10. 


Zac.  1. 


J 





o 


184 


1NDREPTAREA    L'EGIl 


Zac.  2. 


Zac.  3. 


Zac.  4. 


w 


Zac,  5. 


Zac.  6. 


: 


t 


Zac.  7. 


Zac.  8. 


Zac.  9. 


L 


Zac.  1. 


mai  virtos,  de  sa  va  fi  dat  singura  vinovata  pentru  vreun  lucru  ceva,  ce 

sa  zice  de  va  fi  facut  preacurvie.  ...    „  ..     ,  '• 

Desparti-se-va  muiarea  de  barbat  nu  numai  pentru  vrajmasna  lui, 
ce  mai  virtos  pentru  vrajmasia  parintilor  si  a  rudelor  barbatului,  cind 
se  vor  cumpani  sa-i  faca  nevoe  si  sa-i  strice  cu  ceva. 

Nu  ajunge,  nice  poate  sa  fie  lucru  de  credinta  tocmeala  si  juramintul 
ce-au  facut  barbatul  sa  fie  adevarat  cum  nu-s  va  vatama  muiarea  cu 
ceva,  ce  trebue  inca  sa-s  pue  si  niste  chezasi,  ca  sa  nu-i  faca  vreo  raotate. 

Cind  nu  va  putea  gasi  barbatul  chezasi  sa-s  pue  pentru  sa  nu-s  vatame 
muiarea,  acesta  lucru  atunce  sta  in  putearea  judecatoriului  sa  socoteasca 
sa  vaza  cumu  li  e  vrajba  si  sa  legiuiasca  sa  vaza  putea-va  ajunge  sa  lie 
numai  cu  acel  juramint  ce-au  facut  barbatul,  au  ba?  Atunce,  de  nu  va 
putea,  sa  stie  sa-i  desparta  sau  sa  i-o  dea  iaras.  .... 

Gind  se  va  desparti  muiarea  de  barbatu-s  pentru  frica  vrajmasiei 
lui,  atunce  cade-se  judecatoriului  sa  intareasca  acest  lucru  nu  numai  cu 
zapis  sau  chezas,  ce  inca  trebue  sa  o  pue  la  un  loc  ca  acela  cu  credinta, 
sa  saza  acolo  cu  cheltuiala  barbatului,  pina  se  va  aleage  ce  cum  va  li. 
'  Deaca  va  da  barbatul  credinta  ca  aceaia  cu  juramint  si  cu  zapis 
si  cu  chezas,  sa  nu-si  vatame  muiarea  cu  ceva,  caci  o  va  fi  prins-o  facind 
preacurvie,'  iara  muiarea  deaca  va  veni  acasa-s  mrasi  va  face  alta  curvie, 
atunce  barbatul  poate  sa-i  faca  toata  raotatea  si  sa  n-aiba  nice  o  certare 
de  la  judecatoriu  si  atunce  nu  se  sminteaste  nemica  pentru  ceale  tocmeale 

cu  legatura  ce  s-au  facut. 

Nu  va  putea  muiarea  sa  ceae  de  la  barbat  chizasie  sau  alta  pentru 
fiece  lucru,  sa  nu  o  vatame,  ce  trebue  sa  fie  vina  mare  si  frica  ei  asijderea, 
sa  aiba  pentru  ce  sa  teame,  atunce  sa  ceae  credinta.  §i  acest  lucru  sta  pre 
seama  judecatoriului  sa  judece  acel  lucru  si  acea  vma  de  carea  sa  teame 
muiarea,  sa  vaza,  poate  sa  fie  de  chizasie,  au  ba. 

Macara  de  s-ar  pune  barbatul  §i  chezasi  sa  nu-si  vatame  muiarea, 
iara  asa  tot  poate  sa  o  bata  cu  masura,  cindu-i  va  fi  vinovata  si  sa  o 
drepte'aze  pre  voia  lui  si  de  la  judecata  sa  n-aiba  nice  o  certare. 

Datoriu  iaste  judecatoriul  sa  sileasca  pre  muiare  si  sa  o  indeamne 
sa  lacuiasca  cu  barbatul,  insa  cind  va  cunoaste  ca  barbatul  lastegata 
sa  dea  chizasie  cum  sa  nu  o  vatame.  Numai  sa  socoteasca  sa  nu  fie  barbatul 
foarte  vraimas  si  sa  nu  fie  avind  adins  elus  uriciune,  sa-s  lie  unti  pina 
la  moarte,  pentru  ca  atunci  judecatoriul  nu  va  indemna  sa-i  impreune, 
ca  acolea  sta  lucrul  in  cumpana,  sa  nu  o  cumva  omoara,  macara  de-ar 
da  si  chezas.  Iara  de  va  vrea  muiarea  sa  saza  cu  dinsul,  atunce  sa  o  lase 
judecatoriul  dupa  cum  va  fi  voia  ei. 

PENTRU  DE  ClTE  FELIURI  DE  LUCRURI  POATE  BARBATUL  SA-§ 
GONEASCA   MUIAREA   DEN   CASA   CU   PUTEAREA   LUI,  FARA   DE 

LEAGE    §1    FARA    ^TIREA   JUDECATORIULUI. 

GLAVA    187. 

Pentru  preacurvia  ce  va  face  muiarea,  poate  barbatul  sa  o  scoata 
si  sa  o  goneasea  den  casa  singur  cu  putearea  sa,  si  mai  virtos  cind  va  fi 


; 


I  ' 


' 


! 


r 


**       s 


I 


1 


DESPARTIREA  CASNICILOR,  -  CAUZE  (gl.  179-188) 


185 


■' 


curviia  de  fata  si  aratata.  Iara.de  va  fi  preacurviia  pre  ascuns  si  trebue 
aratare,  atunce  nu  poate  sa  o  goneasca  den  casa-si  fara  de  voia  judeca- 

toriului.     . 

Macara  de-ar  si  fi  un  martor  destoinic  si  credincios  sa  adevereaze  prea- 
curviia muierii,  iara  asa  tot  nu  poate  cu  putearea  sa  el  singur  sa  o  goneasca. 

Nu  va  putea  muiarea  cu  voia  ei  sa  se  desparta  de  barbatu-si  si  sa  iasa 
den  casa-i  pentru  preacurviia  barbatului  ce  va  fi  facut,  si  mai  virtos 
cind  va  fi  lucrul  pre  ascuns  si  trebue  sa  o  arate  nestine.  Iara  de  va  fi 
lucrul  de  fata,  atunce  poate  numai  singura  cu  voia  ei  sa  se  desparta  de 

barbat. 

Cela  ce-s  va  goni  muiarea  de  in  casa  fara  de  vina,  acela  se  va  certa 

dupa  voia  judecatoriului  si-i  va  da  toate  zeastrele  si  ce  va  fi  dobinda 

zeastrelor.  •  i 

Datoriu  iaste  barbatul  sa  hraneasca  pre  muiare,  deaca  o  va  goni 
de  in  casa.  Iara  de  sa  va  afla  sa  faca  preacurvie  intr-acea  vreame  ce 
lipseaste  den  casa  barbatului,  atunce  barbatul  nu-i  va  mai  da  nemicai 
De  sa  va  desparti  muiarea  de  barbat  cu  voia  ei,  iara  barbatul  va 
arata  cum  se-au  despartit  fara  nice  o  vina,  atunce  nu  iaste  datoriu  barbatul 
sa  o  hraneasca  afara  de  casa  lui.  Iara  de  sa  va  fi  despartit  pentru  vreo 
vina  a  barbatului,  atunce  barbatul  va  plati  toata  cheltuiala  ce  va  fi 
facut  pe  hrana  ei  fiind  afara  de  casa. 

Cind  va  raspunde  leagea  sa  fie  muiarea  la  inchisoare  in  temnita 
atita  vreame,  atunce  barbatul  nu  iaste  datoriu  sa  o  hraneasca,  de  vreame 
ce  iaste  la  inchisoare  pentru  vina  ei,  ce  sa  zice  iaste  eretica,  ce  sa  pedep- 
seaste  cum  i  se  cade  pina  se  va  intoarce. 

'  Poate  barbatul  sa  se  desparta  de  muiare,  si  muiarea  asijderea  de  barbat, 
cu  voia  lor  si  fara  stirea  judecatoriului,  cind  un  obraz  va  face  indemnare 

si  celuialalt  sa   gre^asca. 

Cind  va  da  barbatul  bani  in  camata  si  inca  mai  virtos  cind  va  prea 
asupri  cu  camata,  atunce  muiarea  lui  nieecum  sa  nu  careacumva  sa  n-aiba 
voe  sa  nu  se  desparta  de  dinsul,  ce  inca  iaste  datoare  tot  sa  se  intoarca 
si  sa  lipseasca  de  la  dinsul  pina  cind  se  va  intoarce  de  acest  feliu  de  gresala. 

De  va  face  muiarea  niscare  farmece  carele  se  vor  afla  intru  tot  lucrul 
sa  fie  de  vatamare,  atunce  barbatul  iaste  datoriu  sa  se  desparta  de  dinsa 
singur  cu  voia  lui  si  fara  stirea  judecatoriului. 

Muiarea  ce  sa  va  duce  de  la  barbatu-si  cu  voia  ei,  fara  stirea  barbatului, 
aceaia  poate  sa  roage  pre  judecatoriu  sa  indeamne  pre  barbat  sa  o  ia  iarasi 
in  casa-si.  Iara  de  nu  va  vrea  sa  o  ia,  atunce  iaste  datoriu  sa  o  hraneasca 
cita  vreame  va  lipsi  den  casa  lui. 

Muiarea  cind  nu  se  va  pleca,  nice  va  asculta  di  besearica  cindu-i 
va  zice  sa  mearga  dupa  barbatu-si  carele  o  ceare  si  o  chiama  sa  mearga 
acasa-s  si  sa  lacuiasca  impreuna,  de  vreame  ce-au  fugit  fara  isprava, 
sau  de'-au  fost  si  cu  vreo  vina,  iara  apoi  barbatul  se-au  intors  despre  acea 
gresala,  atunce'  barbatul  are  puteare  sa  mearga  cu  judecatoriul  eel  mire- 
nesc  sa  o  ia  si  fara  de  voia  ei,  ce  sa  zice  cu  de-a  sila. 

De  va  lua  barbatul  pre  muiare  numai  cu  voia  sa,  ce  sa  zice  sa  o 
apuce  fara  de  veaste,  cu  arme  sau  si  fara  de  arme,  si  aceaia  iaste  muiare 
lui  carea  au  fost  impreunat  cu  dinsa  sa  fie  un  trup,  .si  s-au  despartit  de 


Zac,  2. 


Zac.  3. 


Zac.  4. 


.V 


Zac.  5. 


Zac.  6. 


Zac.  7. 


Zac.  8. 


/, 


Zac.  9. 


^     \ 


Zac.  10. 


Zac.  11. 


Zac.  12. 


Zac.  13. 


■ 


^ 


'        \ 


\ 


/ 


Zac.  14, 


■    * 


r        'f 


Zac.  1. 


Zac.  2. 


f ', 


Zac.  3. 


_*  • 


■    ■    ■ 


Zac.  4. 


' 


Zac.  5. 


Zac.  6. 


Zac.  7. 


186 


* 


INDREPTaREA    LEG1I 


dins  fara  vina,  sau  si  cu  Vina  ce-au  fost  micsoara,  atunce  nu  se  va  certa 
nemica.  Iara  de  va  fi  f ameaia  numai  logodita  si  inca  nu  se  vor  fi  impreunat* 
iara  el  o  va  rapi  si  se  va  impreima  cu  dinsa,  atunce  se  va  certa  putin 
lucru,   cit  va  fi    voia  judecatoriului. 

Desparte-se  muiarea  de  barbat  cu  voia  ei  §i  fara  stirea  judecatoriului 
cind  va  fi  barbatul  ei  eretic,  si  cace  va  mester^ugui  sa  afle  vreame  sa  o 
poata  omorl,  sau  sa-i  faca  alta  raotate  sau  cace  nu  o  tine  cum  se  cade, 
sau  nu  o  hraneaste  bine,   ce  sa  zice  nu-i  da  bucate  sa-i  fie  de  ajuns, 

sau  nu-i  face  haine.  - 


ce 


ClMD     IASTE    MUIAREA     DATOARE    SA     IMRLE    DUPA    BARBAT, 

^*  j     ORI  IncAtro  O  VA  MEARGE, 

■ 

GLAVA    188. 

Cind  va  fugi  barbatul  de  intr-un  ora^  sau  sat  pentru  vreo  gresala  mare 
va  fi  facut  acolo  si  sa  tearne  sa  nu-1  prinza  judecatoriul  sa-i  faca  certare, 
atuncea  muiarea  iaste  datoare  sa  mearga  dupa  dinsul,  oriunde  va  mearge ; 
si  de-ar  fi  §i  vinovat,  tot  i  se  cade  sa  mearga  dupa  dinsul,  sa  se  afle  la 

nevoia  lui. 

Barbatul  inca  iaste  datoriu  sa  mearga  dupa  muiare  cind  va  fugi  de 
frica  judecatoriului  pentru  vreo  gresala  ce  va  fi  facut  pe  dreptate.  Iara 
de  va  fi  vinovata  intr-alt  chip,  sa  vie  lucrul  sa  se  cearte  pre  vina  ei,  atunce 
sa  nu  mearga  dupa  dinsa ;  ca  nu  iaste  barbatul  datoriu  pentru  vina 
muerii,  cum  iaste  muiarea  datoare  pentru  vina  barbatului  de  pururea 
sa   imble   dupa   dinsul,   oriunde   s-ar   mearge.  — 

Muiarea  iaste  datoare  sa  imble  dupa  barbat  inca  nu  numai  cind 
va  fi  vinovat,  ce  fi  ne vinovat,  sau  §i  pentru  binele  lui  cind  va  auzi  ca  i 
sa  treace  undeva  mestersugul  mai  bine,  sau  pentru  greotatile  si  dajdile 
ce  sint  intr-acel  loc,  de  sa  va  duce  aiurea  sa-i  fie  mai  binisor,  ca  acolo  nu 
poate  terpi,  sau  si  pentru  alt  lucru.  Iara  numai  cind  va  cunoaste  ca  mearge 
sa  faca  vreo  raotate,  ce  sa  zice  furtisag,  tilharie  si  altele  ca  aceastea, 
acolea  nu  iaste  datoare  sa  mearga. 

Cind  nu  va  vrea  muiarea  sa  imble  dupa  barbat,  ce  va  imbla  cu  sova- 
iale,  una,  alta,  va  gasi  sa  se  poata  scapa  zicind  ca  nu  iaste  obiceaiul  sa 
imble  muerile  dupa  barbati,  atunce  nu  i  se  vor  prinde  aceastea  sovaiale, 
ce  numai  ce-i  cauta  sa  mearga  dupa  barbat. 

Nu  iaste  datoare  muiarea  sa  mearga  dupa  barbat  cind  va  vrea  barbatul 
sa  lacuiasca  intr-alt  sat.  Dara  aceasta  pentru  ce?  Pentru  ca  va  cunoaste 
oarece  niscare  seamne  reale  ca  aceale  cum  barbatul  va  sa  o  hicleneasca, 
sa-i  faca  vreo  raotate  >  sau  mergind  pre  cale  se  va  teame  sa  nu  o  neace 
undeva.  Drept  aceaia  nu  va  mearge. 

Cind  se  va  tocmi  un  om  cu  o  fameae  si  se  va  logodi,  si-i  va  zice  sa-1 
a^teapte  pina  intr-un  an  si  atunce  sa  se  cunune  cu  dinsa,  dup-aceaia  se 
va  prileji  pina  la  aceaia  vreame  sa  purceaza  sa  iasa  dentr-acel  loc,  atunce, 
acea  fameae,  adeca  logodnica,  iar  nu  va  fi  datoare  sa  imble  dupa  logodnic. 

Cind  va  fi  barbatul  om  rau,  sprintar  si  va  imbla  den  loc  in  loc  §i 
den  sat  in  sat  si  nice  la  un  lucru  nu  va  fi  om  de  isprava,  si  mai  virtos 


I 


\  \ 


■^i-L 


i     - 


^ 


- 


• 


*>*-* 


PlEDICI  LA  CASATORIE  $1  SANCTIUNI  (gl.  189-212) 


187 


cind  va  veni  lucrul  pentru  raotatile  lui  sa-1  goneasca  si  sa-1  scoata  dentr-acel 
Joe,  atunce  nu  va  fi  muiarea  datoare  sa  imble  dupa  dinsul,  cum  se-ar 
zice,  de  sa  va  afla  ca  acel  om  se-au  facut  om  rau  deac-au  luat  si  s-au 
cununat  cu  acea  fameae.  Iara  de  sa  va  afla  cum  au  fost  om  rau  de  cindus  au 
tost,  atunce  muiarea  iaste  datoare  sa  imble  dupa  Mrbat  oriunde'  va 
mearge,  pentru  cace  ca  se  chiama  ca  1-au  stiut  cum  iaste  de  mai  nainte 
vreame. 

Cind  se  va  tocmi  un  om  cu  muiarea  sa  dentii  la  logodna  lor,  cum  sa 
n-aiba  voe  barbatul  sa-s  scoata  muiarea  de  la  locul  si  de  la  nasterea  ei, 
iara  dup-aceaia  se  va  prileji  de  va  veni  lucrul  numai  sa  iasa  dentr-acel 
oc,  ce  sa  zice  de  sa  va  bolnavi  si  nu  va  putea  sa  se  tamaduiasca  intr-acel 
loc,  sau  de  va  avea  vrajba  cu  oamenii  cei  mai  de  frunte  carii  vor  lacui 
acolo  sau  cu  mai  marii  lui,  sau  cindu-1  va  scoate  judecatoriul  si-1  va  goni 
den  sat,  atunce  muiarea  i  se  cade  sa  imble  dupa  barbat,  iara  sa  nu  poata 
sovai  cu  alte  tocmeale  ce  vor  fi  avut  intr-alt  chip. 


-  f         I 


Zac.  8. 


.     i 


■ 


■ 


PENTRU    RtNDUIALELE    SPIJELOR    MUIVTEI    CARELE    ARATA    LA 
A  CITE  SPITE  SE  FAC  INSURARILE  SI  LA  A  ClTE  SA  NU  SE  FACA- 

GL  A  VA     189. 


i 

Spitele  nuntei  pentr-aceasta  le-au  zis  spite,  ca  cumu  e  scara,  da  se 
sue  pre  spite  si  se  pogoara  asijderea  iar  pre  spite,  asa  sint  si  rudeniile. 
Impartu-se  in  cinci  tocmeale  si  se  socotesc  cinci  impartiri. '  Pentru  ca. 
de  sa  vor  naste  de  intr-un  tata  si  de  intr-o  muma,  sa  chiama  fra^i,  sau 
de  vor  naste  de  intr-un  tata  si  doao  mumani,  asijderea  sa  chiama  frati ; 
si  n-are  mmenea  a  zice  ca  nu  mi-e  frate  cace  s-au  nascut  de  intr-alta' 
muma,  ca  un  tata  i-au  samanat.  gi  iara  de  vor  fi  .dpi  frati  de  intr-o  muma 
si  doi  ta ti,  nu  va  putea  zice  nimenea  ca  nu  mi-e  frate ;'  cace  s-au  nascut 
de  intr-alt  tata ;  ce  cum  se  chiama  cei  de  sus  frati  adeveriti,  asijderea 
sint  si  cei  de  intr-un  tata  si  doao  mumani,  sau  de  in  doi  tati  'si  o  'muma, 
sau  de  intr-un  tata  si  o  muma.  Acegtia  to|i,  cum  am  zis,  se  chiama  frati 
adeveriti,  insa^a££&ti  frati.  sint  a  doa  spita.  De-acia  copiii  carii  se  nas'o 
de  intr-acei  doi  frati  se  chiama  veri  premari  si  sint  a  patra  spita.  Verii 
preman  de  vor  naste  copii,  aceia  se  chiama  al  doilea  veri  si  sint  a  sasea 
sP4a-  De-acia  al  do.ika_vera  de  vor  naste  copii  aceia  se  chiama  al  treilea 
veri,  earn  sint  spite  opt.      ^jflffc^      ^frfa.    4£„      Ji^       ~ 


u 


Mathei. 


! 


0,  arhiereule, 
cauta  de  soco- 
tea§te  bine  si 
nu  mergi  in 
munca  iadului 


' 


s/9$  t^yny 


,-? 


*    *  1 1 

PENTRU     ImpArTIREA    RUDENIEI     SI  PENTRU    RUDENIA 

■  v     ;  DE    SlNGE. 

GLAVA    190. 


*      f     * 


Rudenia  se  imparte  in  cirici  rinduri: 

Intfi  iaste  de  singe. 

A  doa  iaste  de  cuscrie,   adeca   de  doaa  neamuri 


L  4 


fcfi^- 


■x 


1     I 


188 


-      » 


1NDREPTARKA    LEGII 


*  : 


■ 

-  , 

■  ! 


A  treia  iaste  de-al  treilea  rudenie,  carea  iaste  si  aceasta  cuscrie  de 
trei  neamuri.  '  — 

A  pat-ra  iaste  a  sfintului  botez. 

A  cincea    iaste    de    in    feciorii    de    suflet,    carea    se    chiama    copilul 

carele  ia   nestine  cu  sfintele    molitive    si-1    face    adevarat    al    sau    ca  si 

.  *  * 

copiii  lui. 

Dece  rudenia  de  singe  se  imparte  in  trei:  in  sus  £i  in  jos  si  intru  cef 
de  laturi. 

Cei  de  sus  se  chiama  tata-mieu,  mosu-mieu  si  stramosu-mieu,  muma- 
mea,    moasa-mea    si   stramoasa-mea. 

Iara  cei  de  jos  iara  se  chiama  coconii  miei,  riepotii  miei  si 
stranepo^ii    miei. 

Cei  de  laturi  sint  citi  nu  s-au  nascut  noao,  nice  de  la  noi  se-au 
nascut,  ce  sint  numai  de  la  aceaia^  ruda  de  carea  sintem  §i  noi,  adeca 
frate-mieu,  soru-mea,  varu-mieu,  vara-mea,  unchiu-mieu  si  matusa-mea. 


- 


PENTRU  A   $APTEA   SPITA  DE   SlNGE,  CA   SA  NU   SE  FACA. 


GLAVA     191, 


\ 


Malhei. 


>* 


- 


k  i 


Ll 


Leagea. 


Cauta  de  vezi 

. 

raspuns  patri- 
ar$esc. 


Manuil    Por- 

firoghenitul 
tmparat.  - 

Vezi  §i  alt  ras- 
puns patriar- 
sesc. 


A  ^aptea  spita  de  singe  oprita  iaste  de  tot  sa  nu  se  faca,  pentru  ca 
nu  lasa  pravila  sa  ia  nestine  muiare  pre  fata  al  doilea  var  al  sau,  ca  mai 
nainte,  in  vrernea  cea  da  de  mult,  da  vrea  intreba  rnai  nainte,  pina  nu 
se  facea  nunta,  ei  nu-1  lasa  sa  se  faca,  ce  numai-1  opriia,  iara  de  apuca  sa 
se  faca  nunta,  atunce-i  canonia  $i  asa-i  lasa,  §i  nice  o  aparare  de  la 
besearica  nu  avea  atunce.  _■ 

Pentru  ca  graiaste  pravila:  nu  poate  nestine  sa  ia  muiare  pre  fata 
a  doilea  var  al  lui  sau  ai  doaole  vara  a  lui,  cace  ca-i  iaste  ngpoata.  Dece, 
de  facea  cineva  nunta  cu  aceasta  pre  ascuns,  atunce-i  canoniia. 

Adusera  aminte  de  acesta  lucru  la  saborul  sfint  al  sfintului  si  a  toata 
lumea  patriarh  chir  Luca,  si  de  atunce  tocmi  si  porunci  acel  sfint  patriarh 
cu  saborul  ca  sa  nu  se  mai  faca  acea  nunta  fara  de  leage,  ce  sa  zice  de 
singe,  a  saptea  spita.  Deci  da  te  va  intreba  cineva,  sa  nu  cumva  sa  lasi 
sa  se  faca ;  iara  de  sa  va  face,  dasparti-o  de  tot.  ^i  preotul  carele  va  bla~ 
goslovi  acea  nunta  sa-i  iai  darul  preotiei  lui  de  tot.  Iara  de-1  vor  fi  inselat 
cu  viclenie  si  n-au  stiut,  atunce  nu-i  lua  darul,  ce-1  canoneaste  cum  se 
cade,  deaca  vrearne  ce  1-au  inselat.  Iara  citi  au  tocmit  da  se-au  facut 
acea  nunta  fara  de  leage,  afuriseaste-i. 

Adevarat-au  aceasta  judecata  patriersasca  si  porunca  imparatului, 
chir  Manuil  Porfiroghenitul.  Pentr-aceaia  n-au  lasat  pre  nimenea  sa  ia 
muiare  pre  fata  al  doilea  var  al  lui  pentru  caci  ca-i  iaste  nepoata,  cum 
am  zis. 

Asijderea  si  patriarhul  Alexie  cu  saborul  au  poruncit  de  aceasta  ca 
sa  nu  se  faca,  si  scrise  si  carte  in  anii  6546. 

Pentru  ca  cumu-i  friul  la  cal,  asa  iaste  si  pravila  la  noi  cre^tinii,  ce 
trebue   sa   o   pazim   bine,   sa    facem   cum    graiaste   si   cum  porunceaste; 


i 


v> 


■ 


: 


PIEDICI  LA  C&SATORIE  $1  SANCTIUNI  (gl.  189-212) 


189 


t 


^ 


PENTRU  A    OPTA   SPIT  A  DE    StNGE,   CA  SA   SE  FACA,  ADECA   SA 
SE  IMPREUNE  LA  A  OPTA  SPITA,  DEACA  VA  AJUNGE. 

GLAVA     192. 

*        « 

A  opta  spita  de  singe  se  numara  asa:  tatal  citi  copii  de-ara  face,  toti 
doao  spite  se  chiama,  macar  de-ar  f  i  si  multe  nasteri.  Adeca  tata-mieu 
au  nascut  pre  mine  si  iaste  o  nastere,  adeca  o  spita ;  nascu  si  pe  irate-mieu, 
si  fac  doao  spite.  Cite  nasteri  nasc,  atita  spite  se  socotesc.  Adeca  tata-mieu 
au  nascut  pre 'mine,  si-i  e  o  nastere;  iata  ca  e  o  spita:  tata-mieu  si  eu. 
De-acia  eu  am  nascut  pre  fiiu-mieu,  iata  acuma  doao  spite  cu  tata-mieu. 
Fiiu-mieu  au  nascut  pre .  nepotu-mieu,  iata  acum  nascute  6  nasteri  si 
3  spite.  Nepotu-mieu  au  nascut  pre  strenepotu-mieu ;  iata  patru  nasteri  si 

patru  spite.  .  .  „   ,.       ;' 

^  Iara  tata-mieu  nascu  pe  frate-mieu,  a  doa  nastere  si  iaste  catra  dmsul 
■^o  spita,  iar  catra  mine,  frate-sau,  alta  spita ;  fac  doao.  De-acia  trate-mieu 
*  nascu"  fiiu  carele  sa  chiama  nepotu-mieu;  de-acia  catra  tata-sau,  adeca 
fratele  mieu,  iaste  o  spita,  iara  catra  mine,  unchiu-sau  a  treia  spita ; 
adeca  nasterea  mea  carea  m-am  nascut  una,  a  fratim-mieu  2  si  a  nepotu- 
mieu  3.  De-acia  nascui  si  eu  fiiu  si  iata  ca  iaste  a  patra  nastere  cu  nepotu- 
mieu  cace  ca  fiiu-mieu  catra  nepotu-mieu,  adeca  varul  premare  al  lui, 

sint    patru    spite.  .  m    -     #»        e  *  *  -  • 

>-      De-acia  iara  nepotu-mieu,  feciorul  fratine-mieu,  nascu  fiiu,  sint  trei 

nasteri  catra  frate-mieu,i  ara  catra  mine  patru  nasteri  si  patru  spite,  iara 
catra  fiiu-mieu  cinci  spite,  iara  catra  nepotu-mieu,  al  doilea  var  al  lui,  sase. 
V-  De-acia  iara  nepotul  fratini-mieu  nascu  o  fata,  carea  iaste  catra 
frate-mieu  a  patra  spita,  iara  catra  mine  a  cincea,  iara  catra  inu-mieu 
sase,  iara  catra  nepotu-mieu  sapte,  iara  catra  strenepotu-mieu,  al  treile 
,1  .;  ,ru,j  n?t    Si  s|  i«  ar-easta  spita  a  opta  neaparat., 

Sa  stiti  ca  la  spitele  nuntelor,  cum  se  numara  ceale  barbatesti,  asa 
si  ceale 'mueresti,  peritru  ca  de  intr-un  tata  se-au  nascut.  Iara  nxx  iaste 
cum  zic  unii  ce  nu  stiu,  ca  intr-alt  chip  se  socoteaste  zice,  ceale  barba- 
testi si  intr-alt  chip  ceale  mueresti,  ce  pravila  pune  de  socoteaste  ceale 
mueresti  ca  si  ceale  barbatesti  si  nu  e  nici  o  desparteala  de  barbatesc 
pina  la  muer'esc.  Cace  ca  loan  naste  ne  Dimitrie  si  pre  Mania  si-sjmt 
Dimitrie  cu  soru-sa  Maria  a  doa  spita,  si  cop^TTor  patru.  ^i  merg  spitele 
pre  rind  pina  vin  la  opt.  De-acia  tocma  at.nnce-s  vin  la  impreunarea  nuntei 
ca  si  cum  am  aratat  si  am  zis  mai  sus. 


Mathei. 


Cauta  aicea. 


f 


PENTRU  RUDENIA   DASPRE   CUSCRIE,   CAREA    IASTE   DE    DOAA 

NEAMURE. 

GLAVA    193. 


f 


Spitele  de  singe  la  socoteala  sint  lesne  si  iata  ca  pre  obiceaiu  le-am 

zis'  mai  sus.  .        .  „     . 

Iara  spitele  carele-s  de  cuscrie  sint  anevoe  si  mai  cu  paza  si  mai  cu 

socoteala  le  vom  zice.  " 


■'     v 


MatheL 


k 


190 


INDREPTAREA    LEGII 


- 


!■   '■ 


■v 


! 


( 


Zri. 


Semneaza 


sa 


Vezi. 


Drept  aceaia  trebue  sa  socotim  bine  ca  sa  nu  facem  faradeleage,  sa 
meargem  in  iad  sa  ne  muncim,  sa  avem  greotate  de  Hristos  Dumnezeul 
nostru  la  zioa  de  judecata,  adeca  munca  in  veaci.  Pentru  ca  nunta  far'de 
leage  aceaia  nu  iaste  nice  se  chiama  nunta,  numai  ce  sa  chiama  ameste- 
care  de  singe,  §i  de  nu  se  vor  pocai  sa  se  iarte,  ei  sint  ai  muncii  si  ai 
focului  de  veaci.  Iara  pre  popa  carele  va  blagoslovi  acea  nunta  fara  de 
leage,  de  va  fi  §tiut  nunta  ca  au  fost  fara  de  leage  $i  o  ati  blagoslovit, 
aceluia  pravila-i  ia  darul  popiei,  iara  de  nu  va  hi  stiut,  numai  ce  sa  cano- 
neaste.  §i  citi  au  tocmit  da  se-au  facut  acea  nunta  fara  de  leage,  pre 
aceia  afuriseaste-i  pina  vor  face  nevoin^a  §i  tocmire  sa  se  dasparta ;  atunce 
vor  lua  canon  si  ertaciune.  ^ 

Alta,  cite  pravila  iarta,  acealea  sa  si  facem,  iara  de  cite  nu  iarta,  sa 
ne  ferim  sa  nu  le  facem,  ca  apoi  vom  mearge  in  iad  de  ne  vom  munci. 

Iara  dascalii  cei  da  demult  ei.  erta  pina  in  sapte  spite,  iar  cei  mai 
tineri,  adeca  mai  de  incoace,  ei  erta  si  la  a  sasea,  iar  la  a  saptea  aparara ; 
ceale  §ase  pentru  Gace  nu  au  mestecare,  iara  la  sapte  cace  au  amestecare. 

§i  ia  sa  acultati:  pravila  apara  pre  un  barbat  a  lua  pre  muma  si 
pre  fata,  nice  pre  moasa  si  pre  nepoata,  nice  pre  moasa  si  pre  a  doa  nepoata, 
nice  pre  moasa  si  a  treia  nepoata,  nice  doao  surori  nu  iaux  pre  unul,  nice 
pre  matusa  adevarata  si  pre  nepoata,  nice  pre  matusa  mare  §i  pre  nepoata, 
nice  pre  matusa  mica  §i  pre  nepoata,  nice  pre  doaa  surori,  nice  pre  doaa 
veare  premari,  nice  pre  doaa  a  doaole  veare  un  barbat  nu  le  poate  lua 
pre  acestea,  pentru  ca  nu  sint  §apte  spite,  cum  socotesc  unii,  ce  sint  numai 
6,  pentru  ca  barbatul  si  muiarea  sint  un  trup  si  o  spita  se  socoteaste. 
De  acesta  lucru  se-au  intrebat  in  zilele  Nicolii  patriarhul  §i  se  opri  de 
dinsul  cu  saborul,  si  se  facu  si  porunca  imparateasca  cum  sa  nu  se  faca 
aceaia  nunta;  pentru  ca  cite  nunte  se  fac  daspre  cuscrie  si  se  tocmesc 
la  a  saptea  spita,  acealea  se  iarta. 

Pentru  ca  iaste  sau  o  fire,  sau  o  punere ;  insa  firea  iaste  un  om,  iara 
punerea  iaste,  cum  am  zice,  un  om  cu  fameaia  lui  ce  e  pre  leage,  carea 
se-au  alaturat  intru  impreunarea  trupeasca,  cum  graia^te  scriptura:  si 
vor  fi  amindoi  un  trup.  Dece  cind  iaste  rudenia  da  pre  singe  si  de  un 
neam,  acela  om  adevarat  se  chiama  unul,  iara  cind  iaste  daspre  cuscrie, 
adeca  de  doaa  neamure,  atunce  iaste  unul  lipsa,  si  aceasta  nu  iaste  asea- 
mene  ca  daspre  singe.  Pentr-aceaia  si  spita  carea  lasa  de  in  ceale  opt, 
apoi  cu  o  spita  mai  jos  face  nunta,  si  se  face  in  sapte  spite. 

§i  acel  barbat  ia  pre  fata  ai  doaole  veare  a  mueriei  lui. 


■ 


PENTRU  NUMELE  UNCHIULUI,  CUM  SE  IMP  ARTE  SI  SE  GRAlASTE 
IN    TREI    CHIPURE,    SI    PENTRU    TREI    NEAMURE. 

GLAVA    194. 

■ 

Unchiu   adevarat   se   chiama   fratele   tatine-mieu   sau   al   mini-mea. 
Iara  unchiu  mare  se  chiama  fratele  mosu-mieu  sau  al  moasa-mea. 
'       Iara   unchiu   mic   se   chiama   varul     premare   al   tatini-mieu    sau     al 
mini-mea. 


> 


V 


PIEDICI  LA  CASATORIE  ?I  &ANCTIUNI  (gl.  189-212) 


191 


* 


tntrebare. 


Dece  acel  frate  al  tatini-mieu  iaste  catra  mine  a  treia  spita,  iara 
fratele  mosu-mieu  sau  al  moase-mea  iaste-mi  a  patra  spita,  iara  varul 
premare  al  tatini-mieu  sau  al  mini-mea  iaste  catra  mine  a  cincea  spita. 

Tatal  si  feciorul  pre  muma  si  pre  fata  nu  iau,  nice  pre  moasa  si  pre 
nepoata,  nice  pre  moasa  si  pre  a  doa  nepoata,  nice  pre  moasa  si  pe  a 
treia  nepoata,  nice  pot  lua  pre  matusa  si  pre  nepoata,  nice  pre  matusa 
mare  si  pe  nepoata,  nice  pre  doaa  veare  premari. 

Iara  tatal  si  fiiul  iau  pre  matusa  mica  si  pre  nepoata,  iara  pre  doaa 

a  doaole  veare  nu  iau. 

Dara  pentru  ce  am  dat  slobozie,  tatal  si  feciorul  sa  ia  pre  matusa 

mica  si  pre  nepoata,  iara  pe  doao  a  doalea  veare  a  se  lua  am  oprit? 

Cace  ca  tatal  si  fiiul  matusai  ceii  mici  si  nepoatei  carea  ar  lua,  ei  au  Respundere 
loc  tatal  si  feciorul  sa  se  chiame  tatal  tata  si  feciorul  fecior,  iara  cind  ar 
lua  pre  doao  a  doaolea  veare,  atunce  se  facu  in  loc  de  tata  si  de  fiiu, 
amindoi  gineri.  Drept  aceaia  nu  lasa  pravila  sa  se  faca  sau  sa  fie  pentru 
ca  numele  tatalui  si  al  fiiului  nu  se  ameasteca  la  numele  matusii  mici 
si  a  nepoatei,  cum  mai  sus  am  zis,  ce  numai  la  ceale  doao  a  doolea  veare;  .- 

si  la  fiece  nunta  ce  sa  ameasteca  numele,  nunta  aceaia  nu  se  face  pentru 

ca  e  fara  de  leage. 

La  matusa  mica  si  la  nepoata  de  va  lua  tatal  pre  matusa  si  feciorul 
pe  nepoata,  atunce  poate  fi,  iara  de  va  lua  tatal  pre  nepoata,  atunce 
feciorul  pe  matusa  nu  poate  sa  o  ia,  ca  sa  nu  se  ameastece  numele,  sa  se   • 
faca  tatal  fiiu  si  fiiul  tata.  ' "  -  . 

Nice  mosul  si  nepotul  nu  pot  sa  ia  pre  moasa  si  pre  nepoata,  nice 
pre  muma  si  pre  fata,  nice  pre  moasa  si  pre  a  doa  nepoata,  nice  pre  doao 
surori,  nice  pre  matusa  cea  adevarata  si  pre  nepoata. 

Iara  mosul  si  nepotul  iau  pre  matusa  cea  mare  si  pre  nepoata,  iau 
si  pre  matusa  mica  si  pre  nepoata. 

Mosul  si  nepotul  nu  iau  pre  doao  veare  premari,  nice  mosul  si  al 
doilea  nepot  nu  le  iau,  ca  sa  se  socoteasca  si  ei  amindoi  gineri. 

Mosul  si  al  doilea  nepot  iau  pre  moasa  si  pre  a  doa  nepoata,  iau  si 
pre  matusa  cea  adevarata  si  pre  nepoata.  - 

Doi  frati  nu  iau  pre  doao  surori,  nice  pre  doao  veare  premari. 

Doi  frati  iau  pre  matusa  mica  si  pre  nepoata,  iau  slpre  doao  a  doalea 

veare. 

Doi  frati  pre  muma  si  pre  fata  nu  iau,  nice  pre  moasa  si  pre  nepoata, 
nice  pre  moasa   si   pre   a   doa    nepoata,    nice  pre   matusa    mare  si    pre 

nepoata. 

Unchiul  si  nepotul  iau  pre  matusa  si  pre  nepoata.  Adevarat,  cind 
va  lua  unchiul  pre  matusa  si  nepotul  pre  nepoata,  aceasta  iaste  ertat 
a  fi,  iara  de  sa  va  timpla  'sa  'ia  unchiul  pre  nepoata,  nepotul  pre  matusa 
nu  poate  sa  o  ia,  pentru  ca  se  ameasteca  numele  si  sa  face,  unchiul  nepot 

si   nepotul   unchiu. 

Ca  graiaste  marele  Vasilie  ca,   cite  ameasteca   numele  intru   spite, 

acealea,  zice,   sa   chiama  faradeleage. 

§i  unchiul  si  nepotul  iau  pre  doao  veare  premari.  / 

Si  doi  veri  premari  iau  pre  doao  veare  premari.  ' 


-  * 


1 


Marele   Vasi- 
lie. 


• 


i*' 


r 


192 


1NDRKPTAREA    LEG II 


r 


i 


; 


• 


Leu  si  Arsenie 

patriar§i. 


Mihail  palri- 
arh. 

Stipi  patriarh. 


i 

SA    ZICEM    §1    PENTRU    TREI    NEAMURI. 

» 

Trei  neamure  iaste  iar  aceasta  cuscrie  carea  se  face  da  trei  neamuri ; 
ca  alt  neam  sint  eu,  §i  altul  muiarea  mea  si  frate-sau,  si  altul  muiarea 

a  fratelui  muerii  meale.  v 

Dece  de  va  muri  muiarea  mea,  atunce  pot  sa  iau  pre  sora  a  muern 

fratelui  muerii  meale.   . 

Iara  pre  muiarea  a  fratelui  muerii  meale,  de  va  mun  el,  eu  nu  pot 

sa  o  iau,  ce  numai  frate-mieu  o  va  lua  muiare. 

De  voiu  avea  strenepot  si  Va  muri,  atunce  pre  muiarea  lui  nu  mi-o 

da  pravila  sa  o  iau  muiare. 

Frate-mieu  de  va  avea  strenepot  si  va  muri,  iau  eu  pre  acea  muiare 

a    strenepotului   fratelui    mieu.  • 

De  va  muri  barbatul  mastehai  si  de  va  muri  si  strenepoata-sa,  pre 

barbatul  ei  nu  poate  sa-1  ia.  ... 

De  va  muri  muiarea  mea,  iau  pre  muiarea  unchiului  ei. 

Iau  si  pe  strenepoata  a  fratelui  muerii  meale. 

Luat'-am  dupa  soru-mea  ginere,  adeca  cumnat  mie,  si  voiu  lua  pre 
muiarea  fratelui  cumnatu-mieu,  adeca  pre  cumnata  cumnatului. 

Iara  barbatul  featei  meale  lua  nevasta  dupa  frate-sau,  si  muri  frate- 
sau  ;  pre  muiarea  lui  eu  nu  pot  sa  o  iau,  numai  pre  sora  ei  o  iau  neaparat. 
'Doi  frati  sa  aiba  unul  frate  daspe  muiare  si  altul  sora  daspre  muiare, 

aceia   sa   iau  la   nunta  neaparat.  . 

Socoteala  sau  adevararea  patriarsilor  Leu  si  Arsenie  graiaste:  sa  ia 
doi  frati  pre  cumnata  si  pe  sora  barbatului  neveastii. 

Nepoata-mea,  fata  fratine-mieu  are  barbat,  si  de  va  mun  ea,  atunce 

eu  si  barbatul  ei  luom  pre  doao  surori. 

Iara  socoteala  patriarhului  Mihail  graiaste:  fata,  zice,  carea  am 
de  alta  muiare  si  a  muerii-mi  carea  o  tiu  acuma  si  fata  fratine-sau,  adeca 

nepoata-sa,   iau    pre    doi   frati.  . 

Iara  socoteala  patriarhului  Stipi  porunceaste  cum  gmerile  si  tratele 
muerii  sa  ia  pre  doao  surori ;  asijderea  si  pre  doao  veare  preman. 


■  i  — 

PENTRU  FEGIORH  DE  SUFLBT  §1  AI   SFlNTULW  BOTEZ. 


GLAVA    195. 


i 


Malhei. 


Leage-. 


Fecioria  de  suflet  o  f ac  unii  cace  nu  nasc  copii,  sau,.  zice,  multi  nascu 
si  mor  si  ramin  fara  coconi  si,  de  ciuda  lor,  miseii  parintii  iau  coconi  stnini 
si  si-i  f ac  lor  f eciori  sufletesti  cu  sfintele  molitve ;  si  le  sint  aceia  ca  si 
feciorii  carii  au  nascut  trupeaste  si  intru  rudeme  si  intru  mostemre  si 

♦  * 

intru  spite.  .        .       ,  i        • 

Drept  aceaia  graiaste  pravila  ca  nu  poci  sa  iau  fata  mosulu-mi  cea 

de  suflet  pentru  ca  e  sora  sufleteasca  tatini-mieu.  .      ...  .       , 

Pre  fata  fiiu-mieu  celui  sufletesc  nu  o  voiu  lua  muiare ;  nice  ieciorul 
eel  sufletesc  pre  muiarea  tatalui  sufletesc,  si  altele. 


■1. 


r 


i 


■ 


; 


PIEDICI  LA  CASATORIE  p,  SANCTIUNI  (gl.  189-212) 


193 


Nearaoa  lui 
Leu  Infelep- 
tul. 


§i  niminea  nu  va  putea  sa  dea  pre  fie-sa  feciorului  sau  celui  de  suflet. 

Intr-alta  vreame  facea  feciorii  de  suflet  fara  molitve,  iara  in  zioa 
de  astazi  cind  va  cineva  sa  ia  fecior  de  suflet,  elu-1  ia  cu  sfintele  molitve 
sj[  cu  sfintele  slujbe,  si-i  sint  aceia  carii  iau  feciorul  intru  tocmeala  pann- 
tilor,  iara  feciorul  se  face  adevarat  fecior  lor  carii  1-au  luat  ca  si  cum  1-ar 
fi  nascut  trupeaste.  Drept  aceaia  de  va  avea  nestine  fecior  trupesc  |i 
fecior  sufletesc,  nu  pot  sa  se  impreune  intru  nunta  pina  la  al  optulea  spita. 

Rudeiiia  aceii  feciorie  de  suflet  se  numara  si  se  socoteafte  pina  la 
opt  spite,  ca  ?i  a  sfintului  botez,  numai  spre  ceale  ce  sa  sue  si  spre  ceale 
ce  sa  p'ogoara,  adeca  spre  parinti  si  spre  feciori,  iara  nu  intru  cei  de  latun. 
Cei  de  laturi  zicem  pe  frati  si  pre  surori,  carii  n-au  nice  o  rudenie  intr-acea 
rudenie  sufleteasca  a  aceii  feciorie  des suflet;  ca  un  om  ce  va  vrea  sa  ia 
pre  un  fecior  de  suflet,  de-acia  apoi  *frate-sau  sau  nepotu-sau  pot  de  o 

iau  muiare.  .     .  . 

Ca  si  calugaritele  si  muiarele  ceale  ce  sa  tin  curate,  si  eale-s  fac  feciori  iar  a  im. 

de  suflet;  dece  si  acei' copii  carii  se  vor  face  feciori  de  suflet  sa  aiba  de 

la  dinsele  pe  dreptate  si  ei  parte  fara  de  nice  o  judecata. 


*■ 


v 


Mathei. 


PENTRU     SFlNTUL    BOTEZ. 

^ 

Sfintul  botez  iaste  nastere  dumnezaiasca  si  innoire  sufletului.  ^i 
cine  ia  copilul  de  in  sfintul' botez,  acela  se  chiama  tata  sufletesc  acelui 
copil  ce  au  botezat  si  iaste  mai  mare  la  acel  copil  decit  tata-sau  carele 
1-au  nascut  trupeaste.  Dece,  cu  inchizasuirea  sfintului  duh,  se  face  tatal 
copilului  eel  sufletesc,  frate  tatalui  sau  celui  trupesc,  si  iaste  catra  acel 
tata  al  copilului  a  doa  spita  cace  ca-i  e  frate,  iara  catra  copilul  carele  au 
botezat  iaste  o  spita,  si  aid  copii  citi  au  botezat  el  o  spita  sint  catra  dinsul. 
Iara  citi  copii  n-au  botezat  aceia  sint  a  treia  spita  catra  acel  cumatru  sau 
nas,  ca  si  copiii  fratine-sau,  pentru  ca,  cum  am  zis,  sint  frati  sufletesti. 
Iara  copiii  ai  acelui' cumatru  cu  copiii  carii  au  botezat  sint  a  doa.  spita, 
pentru  ca  acel  tata,  adeca  cumatru  sau  nas  pre  acei  copii  i-au  nascut  tru- 
peaste iar  pre  ceialalti  sufleteaste,  adeca  de  intru  dumnezaiasca  scalda- 
toare.  Iara  copiii  cumatrului,  adeca  ai  nasului,  carii  .nu  i-au  botezat,  cu 
copiii  lui  sint  a  patra  spita,  ca  copiii  unor  doi  frati,  carii  sa  chiama  ven 
premari,  asa  si  aceia.  ^i  pogorindu-se,  acestia  copii  se  socotesc  ca  si  rudenia 
da  pre  singe  si  sa  opresc  de  impreunare  intru  nunta  pin'  ce  vin  la  a  saptea 
spita.  De-acia  la  a  opta  sa  dezleaga  si  fac  nunta  neaparata. 

'  Graiaste  si  canonul  53  al  saselui  sabor  ca  mai  mare  iaste  rudenia 
sfintului  botez  decit  de  singe.  Pentr-aceaia  trebue  sa  pazim  sa  cautam 
si  spitele  pina  la  opt.  De-acia  atunce  sa  se  faca  schimbare  ca  si  de  singe  da 
se  face  la  a  opta,  pentru  ca  de  la  canon, si  de  la  pravila  mai  mare  iaste 
rudenia  a  sfintului  botez  decit  da  pre  singe. 

» 
* 

PENTRU     FECIORII     DE     SUFLET. 

Iara  feciorii  de  suflet  asa  sa  se  faca,  cum  zice  mai  sus,  ca  si  la  sfintul  Zn 
botez;  si  aceasta  numai  pe  un  obraz,  adeca  in  sus  si  in  jos,  ce  sa  zice 
intru  tatal  si  intru  copii,  iar  nu  intru  frati  si  in<tru  >  surori,  pre  earn  zice 


'      '    I 


* 


it 


Sabor.   6,   ca- 
non.  53. 


13  —  o.  1201 


•.-" 


. 


. 


! 


s 


194 


1NDREPTAREA    LEGIT 


pravila  ca  sint  de  laturi;  ca  acei  frati  si  surori  ai  acelui  fecior  de  suflet 
mi  se  ameasteca  intr-acea  rudenie  sufleteasca  carea  au  facut  fratele  lor 
eel  trupesc,  ce,  de  vor  vrea,  lua-vor  neaparat  pre  acei  fra^i  suflete^ti  ai 
fratelui   lor. 

Gopila  carea  o  voiu  boteza  eu,  pre  aceaia  o  va  lua  frate-mieu  sau 
nepotu-mieu   muiare. 

Iara  eu  voiu  lua  muiare  pre  sora  feciorului  mieu  de  suflet. 


v 


Simeon  Solu- 
neaniil.  Aceas- 
fea  toaie  pen- 
tru sf.  botez 
se-au  tnirebat 
in  zilele  prea- 
sfintuluipalri- 
arh  chir  losaf, 
leat  -  Hristova 

1 560 ,  §ezind  la 

sabor  cu  prea- 

sf.  arhierei. 


PENTRU  DOI  COPII  CE-I  VA  PRIIMI  NE§TINE  DE  LA  SFlNTUL 
BOTEZ,  DE  VOR  PUTEA  SA  SE  IMPREUNE  1NTRU  NUNTA;  §1 
ALTELE  BOGATE  DE    TREAB  A; 'PENTRU  DUMNEZAESCUL  BOTEZ- 

GLAVA    196.. 

Doi  oameni  carii  nu-s  sint  nice  o  ruda,  iar  pre  copiii  lor  un  nas  i-au 
priimit  de  in  sfintul  botez ;  acuma  copiii  aceia  nu  se  impreuna  intru  nunta 
pin'vor  ajunge  la  a  opta  spita,  pentru  ca  sint  fra^i,  ca  un  tata  i-au  nascut 
sufleteaste  de  in  dumnezaiasca  scaldatoare  pe  in  sfintul  botez. 

Soacra-mea  au  priimit  un  copil  de  in  sfintul  botez,  §i  am  priimit  si 
eu,  ginere-sau  alt  copil,  unul  barbatesc  $i  altul  mueresc.  Oare  putea-se-vor 
impreuna  intru  nunta,  au  ba?  §i  zisera  ca  vor  putea,  pentru  ca  acei 
copii  nice  o  rudenie  nu-s  sint,  nice  despre  botez,  nice  daspre  rudenie 
trupeasca.     '  ,~"  • 

*        Muiarea  mea  de  va  fi  priimit  un  copil  mueresc  si  eu  altul  barbatesc, 

putea-vor  sa  se  impreune  intru  nunta,  au  ba?   Ei  poruncira  ca  nu  vor 
putea. 

Dara  de  voiu  avea  feciori  de  trupul  mieu  §i  voiu  boteza  si  alt  copil, 
atunce  oare  putea-vor  feciorul  mieu  eel  trupesc  si  eel  sufletesc  al  mieu 
sa  ia  doao  surori,  au  ba?  §i  poruncira  cum  neaparata  sa  se  faca 
aceaia  nunta.  ' 

I)oi  copii  ce  va  boteza  un  nas,  de  nu  se  vor  apara,  oare  putea-vor 
lua  pre  doao  surori,  au  ba?  Si  poruncira  cum  si  acea  nunta  neaparat 
sa  se  faca.  ; 

Oarecine  se  insura  §i  luo  muiare ^  pre  fata  oarecui,  si  dupa  vreame 
muri  acea  muiare  a  lui,  si  iar  va  sa  ia  alta  muiare,  pre  carea  o  au  botezat 
socru-sau.  §i  poruncira  si  de  aceasta  ca  iaste  oprire  si  nu  poate  sa  fie. 


j 


Mathei, 


PENTRU  ROBUL  ERTAT  CA  SA  NU  IA  PE  STAPlNA-SA,  NICE  ARGATII 

PRE  MUIERILE  STApINILOR  LOR. 

■ 

GLAVA    107. 

■  4 

Robul  ertat  nu  va  lua  pre  stapina-sa,  adeca  pre  muiarea  stapinu-sau 
dupa  moartea  lui,  nice  argatul,  macara  de  va  vrea  ?i  muiarea,  ca  sa  nu 
dea  vinS  intru  oameni  ca  inca  viu  fiind  stapinu-sau,  au  imblat  cu   dinsa. 


1  t 


x^ 


J'     ' 


J 


L  K 


■ 


r1 


s 


■- 


P' 


HT- 


r 


fc 


!    i 


195 


PIEDICI  LA  CASATORIE  $1  SANCTIUNI  (gl.  189-212) 

* 

PENTRU  CA  LA  NUNTE  TREBUE  SA  CAUTAM  CE  E  SI  CUM  SE  CADE 
§1  DE  VA  CURVI  SAU  DE  VA  SPURCA  NESTINE  PE  VREO  MUIARE. 

t  t 

i 

GLAVA    198. 


Graia?te  pravila  ca  trebue  sa  cautam  pre  la  nunte  nu  numai  ca  ce  se  Leagm  ?i  pra- 

cade,  ce  sa  cautam  da  se  si  cuvine.  ^    ^ 

Socoteala  legii  sau  a  pravilii  zice  asa,  ca  pre  la  nunte  trebue  sa  cautam 
~  sa  vedem  aceasta:  adeca  un  om  va  sa  ia  muiare,  ce  sa  zice  va  sa  se  faca 
o  nunta,  si  intru  spitele  rudeniei  nu  se  impiadeca.  Drept  aceaia  trebue 
sa  cautam  sa  vedem  de  va  fi  bine  cum  se  cade,  ce  sa  zice  sa  nu  fie  bar- 
batul  de  50  de  ani  si  muiarea  de  12  sau  de  15,  sau  muiarea  da  50  si  barbatul 
de  20.  Dece  bine,  cum  se  cade  si  cinstit  iaste  asa,  ca  sa  fie  barbatul  si 
muiarea  in  virsta  ce  e  pre  leage,  cum  graesc  dumnezaestile  pravile,  lar 
cum  nu  se  cade  si  afara  de  dreptate  iaste  eumu  e  mai  sus,  sa  fie  barbatul 
batrin  si  muiarea  tinara,  sau  muiarea  batrina  si  barbatul  tinar,  care  lucru 
nu  iaste  numai  cum  nu  se  cade,  ce  inca  e  rusine,  dosada,    imputare  si 

batjocura.  ... 

V  Iara  care  om  va  curvi  cu  vreo  muiare,  acela  pre  masteha  aceu  mueri 

*  ce-au  imblat  cu  dinsa  nu  o  poate  lua  muiare,  ce  va  lua  a  doa  vara  a  ei. 


Mathei. 


PENTRU  1XSURAREA ;  §1  CE  IASTE  INSURAREA 


■ 


Insurarea  se  chiama  ca  deaca  se  impreuna  un  om  cu  o  muiare  si 
carea  nice  o  au  vazut,  nice  cu  dinsa  au  vorbit ;  iara  deaca  se  cununa  cu 
ea,  atunce   el  o  ia  la   casa  lui  si  lacuiaste  cu  dinsul,  adeca  sed  amindoi 

intr-o  casa.  .  . 

Inca  se  mai  chiama  insurarea  cace  ca  se  impreuna  si  se  tac  ammaoi 
un  trup,  dupa  cum  au  zis  domnul  nostru  Isus  Hristos,  cu  molitve  si  cu 
cununie  pre  leage  de  la  preot.         . 


•-- 


CUM  TREBUE  SA  SE  FACA  INSURAREA. 


% 


Intii,  trebue  sa  fie  slobod  despre  toate  rudeniile,    ca  sa  fie  taina  pre 

leage  §i  sfinta.  -  •lit.* 

4.  doa,  sa  se  pazeasca  cum  se  cade  de  virsta,  sa  nu  fie  barbatul  batrin 

si    muiarea    tinara,    nice    muiarea    batrina    fi    barbatul  tinar,  ce  sa  fie 

amindoaa  partile  deopotriva  de  ani ;  iara  de  va  intreace  o  parte  mai  mare, 

adeca  a  barbatului,  atunce  iaste  bine ;  iara  de  va  intreace  muiarea  sa  fie 

de  zile  mai  mare  de  barbat,    atunce  f oarte  iaste  fara  de  cale. 

■ 


,    ^ 


13* 


* 


■ 


s 


v* 


$ 


r      . 


196 


INDREPTAREA    LEGII 


Rudenia    se    imparte    in    cinei 


pentru   ca   se  trage 


cmci 


de  singe       de  2  neamure 


sau 


de  3  neamuri 


de  sf.  boiez 


Aceasta.se 

opreaste 

pin'   la    7 

spite  si  se 

dezleaga 

la  8. 


Aceasta   se 
opreaste  la 
unele     pin'la 
7    si    se    dez- 
leaga la  6, 
iar    in    unele 
se  dezleaga  la 
7siseopreaste 
de  la  6. 


Aceasta 

numai    ce    se 

opreaste 

pre  leage  in 

spi^a  de  intii, 

iar     obiceaiul 

opreaste  si 

cealealalte. 


Aceasta    se 
opreaste   pin' 
la  7  spite  de 

la  besearica 
si  se  dezleaga 
la  8  numai  in 
drept  in  cei 
ce  se  pogoara 
in  jos. 


rindure 


de  fecior  de 
suflet 


Asijderea  si 
aceasta  rude- 
nie  se  opreas- 
te pin'la  7 
sprfe,  ca  si  de 
sf.  botez,  nu- 
mai in  cei  ce 
se  pogoara. 


f*      Rudenia  de  singe  se  imp  arte  in  trei:  in  cei  ce  merg  in  sus?  in   cei  ce 
merg  in  jos  si  in  cei  de  laturi. 
Cei  de  sus  sint  tata-mieu,  mosu-mieu  si  stramosu-mieu. 
Iara  cei  ce  sa  pogoara  sint  fiiu-mieu,  nepotu-mieu  fi  al  doilea  nepot, 
iproci.  ...  / 

Iara  cei  de  laturi  sint  frate-mieu,  varu-mieu  §i  al  doilea  var. 
§i  aceasta  rudenie  se  dazleaga  pin'  la  a  opta  spita. 


• 


. 


•i 


Spi$a  2. 


Spifa  3. 


SCRISOAREA    SAU    SEMNABEA    JYUNTELOR 

Nu  poate  nestine  sa  ia  pe  soru-sa. 

Petru  au  nascut  - 


Nu  va  fi         Gheorghie 


fraji 


pe  Maria 


Nu  poate  sa  ia  Gheorghie  pre  Maria  ca  sint  a  doa  spita. 


Petr 


Nu  va  fi  Gheorghie 


frail 


loan 
Irina 


* 


I 


*f    ~ 


.        ! 


PIEDICI  LA  CAsATORIE  SI  SANCJIUNI  (gl.  189-212) 


197 


Nu  poate  sa  ia  Ghetirghe  pe  Irina  ca-i  e  nepoata  de  frate  si  iaste  a 
treia  spita.  • 

Nice  pre  vara  premare    a  lui. 

Petr 


Nu  va  fi 


Nu  va  fi 


Nu  va  fi 


Gheorghie 
Thoma 


frail 
veri  premari 


loan 
Maria 


Nice  pre  fata  a  vearei  premare  a  lui 

Petr. 


Gheorghie 
Thoma 


frati 
veri  premari 


loan 

Maria 

Irina 


Nice  pre  a  doa  vara  a  lui. 

Petr  ' 


Gheorghie 
Thoma 

Dimitrie 


frati 
veri  premari 
al  doilea  veri 


loan 
Maria 

Anna 


Spi^a  4 


Spit-a  5, 


Spi£a  6. 


f- :. 


Nu  va  fi 


Nice  pre  fata  ai  doa  vara  a  lui 

Petr 


Gheorghie 

Thoma 

Dimitrie 


frati 
veri  premari 
ai  doilea  veri 


loan 

Theodora 
Maria 
Irina 


f~ 


Poate  sa  ia  a  treia  vara  a  lui  neaparat 

Petr 


Aicea  va  fi 


■\  ■ 

4 

1 

Gheorghie 
Thoma 
IJimitrn 
Alexie 

k 

veri 
ai  doi 
ai  tre 

frati 
premari 
ilea  veri 
ilea  veri  . 

loan 
.  Theodora 
Manuil 
Irina 

Spi$a  7. 


Spi£a  8. 


x 


. 


* 


* 


! 


i 


! 


198 


Spi^a  9. 


1NDRKPTAREA    LEGH 

Lua-va  si  pre  nepoata  a  a  doa  vara  a  lui. 

Petr 


- 


Gheorghie 

Aicea  va  fi     Thoma 

:  Dimitrie 


frati 
veri  premari 
ai  doilea  veri 


loan 
Maria 

Theodora 

Irina 

Galea 


Ajiunge  pin- aicea  de  rudenia  slngelui. 


Spi^a  1. 


DE  AICEA  SA  1NCEAPE  SI  A  DOA  SEMENTIE  ASA,  ADEC.A  CUSCRIA 

Nu  va  putea  niminea  sa  ia  pre  muma  si  pre  fata. 
Petr  :     Maria 


Nu  va  fi 


J 


Irina 


Nu  va  putea    Petr  sa  ia  pe  Irina  sa-.  fie  mu.are  ca-!  e  hiastra  s. 
intiia  spita. 


Spi^a  2. 


Nice  pre  matusa  si  pre  nepoata. 
Petr  Maiia 


Nu  va  fi 


Irina 
Calea 

■J 


Spita  3. 


Nice  pre  matusa  si  pre  a  doa  nepoata. 

Maria 


Petr 


Nu  va  fi 


Irina 

Thorna 

Theodora 


Spi^a  4. 


Nice  pre  matusa  si  pe  a  treia  nepoata 
Petr  '  Maria 


Nu  va  fi 


Irina 

Anna 

Theodora 

Galea 


)j«M. 


.. 


I 


Nu  va  fi 


PIEDICI  LA  CASATORIE  ?I  SANC'flUNI  (gl.  189-212) 


Nice  pre  doao  surori  nu  poate  sa  le  tie. 


199 


Spifca  2. 


Petr       Maria 


surori  si 

9 


Theodora 


Nice 


Nu  va  fi 


e  pre  matusa  cea  adevarata  si  pre  nepoata 
Petr      Maria  surori  Theodora 

I  Irina 


Spita  3. 


^ 


r 


Nice  pre  doao  veare  premari. 
Petr  Maria       veare  premari      Theodora 


Spi^a  4. 


Nu  va  fi 


Nu  va  fi 


Nice  pre  matusa  mica   si   pre  nepoata. 
Petr  Maria        veare  premari     Theodora 

Irina 


Spi$a  5. 


Nice  pre  doao  a  doilea  veare. 
Petr  Maria     a  doalea  veare      Theodora 


Spita  6. 


Nu  va  fi 


Oprit-au  besearica  pre  acela  om  sa  nu  ia  pre  doao  a  doaolea  vara  pentru  ZrL 
ca  nu-s  $apte  spite,  ce  sase,  pentru  ca  barbatul  cu  muiarea  o  spita  se  soco- 
tesc  ca  sint. 

De  aceasta  se-au  intreabt  in  zilele  patriarhului  Nicolae  $i  s-au  oprit 
de  la  besearica,  si  au  esit,  zisa  sau  tocmeala  si  porunca  de  la  irnparatul 
chesar  Manuil,  sa  nu  se  faca  niceodata  aceasta. 

Petr  cu  doao  a  doaolea  veare  cadea-i-se-va  ?  Dar  cum  sa  se  caza? 
ca  nunta  cea  de  intii  iaste  buna  si  blagoslovita,  iara  a  doa  iaste  foartefara 
de  cale  §i  foarte  fara  de  leage.  Numara  macara  spitele  ca  vei  afla 
adevarat.  Pentru  ca  cum  va  putea  1  barbat  carele  au  tinut  o  data  pre  a 
doaolea  vara  si  ceiialalte  fiindu-i  cumnata  iara  acum  sa-i  fie  barbat, 
macara  de  i-ar  fi  murit  barbatul,  macara  de  o  ar  fi  lasat. 


Intr-all    chip. 


Va  fi 


Ce  va  putea  lua  pre  fata  a  doalea  vara  a  muerii  lui. 

Petr  Maria      a  doalea  veare      Theodora 

Galea 


Spi^a  7. 


Nu  va  putea  tatal  si  feciorul  sa  ia  pre  muma  si  pre  fata. 

Petr  Maria 

Nu  va  fi 


Spifca  2 


loan 


Theodora 


* 


.'   # 


& 


< 


II 


• 


■ 


I 


/ 


!' 


1      '* 


Spit-a  3. 


Spi^a  4. 


Spi^a  5. 


Spita  3. 


Spita  4- 


Spita  5. 


200 


Spita  6. 


Nu  va  fi 


Nu  va  fi 


Nu  va  fi 


Nu  va  fi 


INDREPTAREA    LEGII 

Nice  pre  moasa  si  pre  nepoata 
Petr 


Maria 


loan 


Theodora 
Anna 


Nice  pre  matusa  si  pre  a  doua  nepoata. 
Petr  Maria 


loan 


Theodora 

Anna 

Calea 


Nice  pre  matusa  si  pe  a  treia  nepoata. 
Petr  Maria 

i 


loan 


Theodora 
Elena 
Irina 
Calea 


r- 


Nice  tatal  si  fiiul  pre  doao  surori. 

Petr    Maria  surori  Theodora 


loan 


Nice  pre  matusa  cea  adevarata  si  pre  nepoata 
Petr    Maria  surori  Theodora 


Nu  va  fi 


loan 


Irina 


x 


Nice  pre  doao  veare  preman. 
Petr  Maria      veare  premare 


Theodora 


Nu  va  f  i 


loan 


\ 


I 


i4 


■ 


f 


x 


i- 


i 


putea-va  lua  tatal  si  fiul  pre  matusa  mica  si  pre  nepoata 

Petr  Maria      veare  premari      Anna 

Hi-va  | I  T  . 

loan  I«na 


. 


/ 


1 

! 


I 


'_ . 


PIEDICI  LA  CASATORIE  ?I  SANCTIUNI  (gl.  189-212) 

Pre  doao  ai  doaolea  veare  mi  vor  putea  lua 
Petr   Maria     a  doaolea  veare     Elena 


201 


i 


Spita  7. 


Nil  va  fi 


loan 


Dara  pentru  ce  am  slobozit  pre  tata  si  pre  fecior  sa  ia  pre  matusa 

mica  si  pre  nepoata,  iara  pre  a  doao  a  doaolea  veare  i-am  opnt  a  le ,  lua i? 

Pentru  ca  acel  tata  si  fecior  la  matusa  cea  mica  si  la  nepoata  sint  in 
loc  de  tata  si  de  fiiu,  iar  la  ceale  doao  a  doaolea  veare  tatal  si  feciorul  se 
f ac  in  loc  d'e  cumnati  si  intr-acealea  nu  h  se  ameasteca  numele,  iara  m 
ceastea  sa  ameasteca.  Deci  in  carele  li  se  ameasteca  numele  de  rudeme, 
Intr-acealea  e  nunta  fara  de  leage. . _ 

Nice  tatal  si  feciorul  nu  vor  lua  pre  matusa  mare  si  nepoata. 

Petr    Maria  surori  Theodora 


'  | 


Nu  va  fi 


loan 


Irina 

Anna 


Nice  mosul  si  nepotul  pre  muraa  si  pre  fata. 

Petru  '  Mana 


Nu  va  fi 


loan 

Gheorghie 


.  Irina 


Nice  mosul  §i  nepotul  pre  moasa  si  pre  nepoata 

petr  Maria 


Nu  va  fi 


loan 

Gheorghie 


Thoma 
Irina 


Nice  pre  moasa  si  pre  a  doao  nepoata. 
Petr  Maria 


Nu  va  fi 


loan 

Gheorghie 


Thoma 

Irina 

Calea 


Nice  mosul  si  nepotul  pre  doao  surori, 
Petr   Maria  surori       ,       Irina 


Nu  va  fi 


loan 
Gheorghie 


Spi|;a  5. 


Spi£a  3. 


Spi$a  4. 


>' 


Spita  5. 


Spita  4, 


i 


u 


m. 


^ 


iilt- 


i 


I 

1 


Spi$a  5. 


Spi^a  6. 


Spita  7. 


\ 


Spi£a  6. 


Spi^a  7. 


Spi^a  6. 


202 


INDRKPTAREA   LEGII 


Nice.mosul  si  nepotul  pre  matusa  cea   adevarata  si  pre  nepoata 


Petr    Maria 


suron 


Nu  va  fi 


Elena 
Irina 


loan 
Gheorghie 


Mosul  si  nepotul  lua-vor  pre  matusa  cea  mare  si  pre  nepoata 

Petr    Maria  surori  Elena 

Aicea  va  fi  

Anna 
Theodora 


loan 
Gheorghie 


_ 


Pute-avor  lua  pre  matusa  cea  mica  si  pre  nepoata. 
Petr    Maria       veare   premari      Theodora 

■ 

Aicea  va  fi  | _| 

Anna 


loan 

Gheorghie 


Mo§ul  si  nepotul  nu  vor  putea  lua  pre  doao  veare  premari. 

Petr     Maria      veare  premari     Elena 


Nu  va  fi 


loan 

Gheorghie 


* 


Nice  mosul  si  al  doilea  nepot,  ca  sa  nu  se  socoteasca  si  ei  curnnati. 

Petr     Maria       veare  premari     Elena 


Nu  va  fi 


loan 

Thoma 

Gheorghie 


Mosul  si  al  doilea  nepot  vor  putea  lua  pre  moasa  si  pre  a  doa  nepoata- 

Petr  Maria 


Fi-va 


loan 

Gheorghie 

Thoma 


Thoma 
Irina 

Calea 


. 


s 
\ 


L 


1     / 


m 


PIEDICI  LA  CASATORIE  ?I  SANCTIUNI  (gl.  189-212 


Mosul  si  al  doilea  nepot  nu  vor  putea  lua  pre  doao  surori 

Petr     Maria         surori         Theodora 


203 


Spita  5. 


Nu  va  fi 


loan 
Gheorghie 

Thoma 


Mosul  ?i  al  doilea  nepot  vor  putea  lua  pre  matusa 
pre    nepoata. 


cea    adevarata  si    Spi^a  6, 


Petr     Maria 


surori 


Aicea  va  fi 


loan 
Gheorghie 

Thoma 


Irina 


Calea 


Nu  va  fi 


Doi  frati  pre  doao  surori  nu  lau. 
Petr     frati     loan     Maria     surori     Elena 


Nice  vor  lua  pre  matusa  cea  adevarata  si  pre  nepoata 
Petr     frati     Pavel     Maria     surori     Theodora 


Nu  va  fi 


Calea 


r^  Doi  frati  pre  doao  vearepremarijm  vor^ 

Nu  va  "fi" "  Petr     frati     Pavel     Maria     veare  premari     Lalea 


Doi  frati  vor  putea  lua  pre  matusa  mica  si  pre  nepoata 
Petr     frati     Pavel     Maria     veare  premari     Elena 


Aicea  va  fi 


Galea 


Doi  frati  iau  pre  doao  a  doaolea  veare. 
Fi-va        Petr     frati     Pavel     Maria     a     doalea    veare     Elena 


Doi  frati  pre  mumasi  pre  fata  nu  vor  putea  lua. 
Petr     frati     Pavel  Theodora 

Nu  va  fi  . 

Irina 


Spita  4. 


Spita    5 


Spi£a  6. 


i 


Spita  7. 


Spita  8. 


Spi^a  3. 


\ 


i: 


■* 


Spita  4. 


Spi{,a  5. 


Spif-a  6, 


Spi£a  6. 


Spi$a  6. 


Spita  7. 


Spi$a  8, 


204 


INDREPTABEA    LECH 


Nice  pre  moa§a  si  pre  nepoata  nu  vor  lua 
Petr     frati     Pavel  Elena 


Nu   va  fi 


Irina 
Calea 


■% 


Nice  pre  moasa  si  pre  a  doa  nepoata. 
Petr     frati     Pavel  Elena 


Nu  va  fi 


"' 


\ 


Irina 

Theodora 
Catea 


Nice  vor  ]ua  pre  matusa  mare  si  pre  nepoata. 
Petr     frati     Pavel     Maria     surori     Elena 


Nu  va  fi 


Theodora 
Irina 


! 


Unchiul  si  nepotul  vor  putea  lua  pre  matusa  §i  pre  nepoata 

Petr     frati     Pavel     Maria      surori      Irina 
Fi-va  I 

loan  Elena 


! 


Insa  cind  va  lua  unchiul  pre  matu§a  §i  nepotul  pre  nepoata  poate 
fi  nunta ;  iara  de  va  lua  nepotul  pre  matusa,  atunce  nu  poate  unchiul  sa  ia 
pre  nepoata  pentru  amestecarea  numelor,  cace  se  face  incurmezisare. 
lata,  cum  vezi  aicea  mai  jos: 

Petr     frati     Pavel     Maria     surori     Elena 

Nu  va  fi 


Thoma   . 


Irina 


Unchiul  si  nepotul  vor  putea  lua  pre  doao  veare  prernari. 

Petr     fra$i     Pavel     Maria     veare  premari     Elena 

Aicea  va  fi 


Thoma 


— ^       $i  doi  veri  premari  vor  lua  pre  doao  veare  premari. 

^  m  Petr     veri  premari      loan     Maria     veare  premari     Calea 

Aicea  va  fi 


; 


Pina  aicea  am  scris  si  am  socotit  ca  va  ajunge  pentru  a  doa  rudenie. 


* 


y- 


**. 


\ 


f 


PIEDICI  LA  CASATORIE  §1  SANC'flUNI   (gl.  189-212) 

fi  DE  AICEA  VOM  .iNCEAPE  PENTRU  A  TREIA  RUDENIE,  SAU  NEAM, 
SAU  CUSCRIE,  CACE  CA  O  SEMWJIE  SL\T  EU,  ALTA  IASTE 
MUIAREA    ME  A    SI   FRATELE    EI,    SI    ALTA    MUIAREA   FRATELUI 

MUERII  MEALE,   CUM  AM  ZIS  MAI  SUS. 

De  va  muri  muiarea  mea,  voiu  putea  lua  pre  sora  muerii 

fratelui  muerii  meale. 
Va  fi       Petr      Maria      frati      Gheorghie     Theodora     surori 


205 


Spi£a  4. 


Calea 


Iara  pre  muiarea  fratelui  muerii  meale  nu  voiu  putea  lua. 
Nuvafi  Petr     Maria     frati     Gheorghie     Anna 


Vafi 


Ce  pre  aceaia  o  va  putea  lua  frate-mieu. 
Petr     frati     Pavel     Maria     frati     Gheorghie     Anna 


Pre  muiarea  hiastrului  mieu  nu  voiu  putea  lua. 

Petr     Maria 


Nu  va  fi 


« 


|         feeior  de  alt  barbat 

loan  "     Anna 


Fi-va 


Ce  pre  aceaia  o  va  putea  lua  frate-mieu 
.     Petr     frati     Pavel     Maria 

feciorul  ei  cest  de  jos 

Calea 


Toa 


XI 


Nice  masteha  nu  va  putea  sa  ia  pre  cela  ce  au  fost  odinioara 

barbat  hiastrei  sale, 

Irina     Gheorghie     carele  o  au  facut  mai 


Nu  va  fi 


Theodora 


nainte  cu  alta  muiare 

loan 


Deaca-mi  va  muri  muiarea,  voiu  lua  pre  muiarea  unchiului  ei 

loan  frati      Gheorghie  Anna 

Fi-va 

Petr     Maria 


Spifca  3. 


Spi£a  4. 


Spi£a  1 


Spi$a  4. 


Spifa  1. 


\    Spi£a  3. 


;   *    1 


. 


A 


I1 
1 


f 


- 


* 


i 


n 


^ 


i 


r 


; 


I 


!. 


Spi$a  3. 


Spi(a  4. 


Spita  4. 


Spita  5. 


Spi$a  6. 


Spi|a  5. 


Spi^a  7. 


Spi^a  6. 


206  "■•,-'      INDREPTAREA    LEGII 

*      - 

Putea-voiu  lua  si  pre  hiastra  fratelui  muerii  meale. 

Petr     Maria     frati     Gheorghie     Anna 
Aicea  iara  va  fi 


Irina 
cu  alt  barbat  facuta 


Am    cumnat    dupa   soru-mea,    si  eu    voiu    putea    lua  pre  muiarea 

fratine-sau. 

Va  fi        Petr     frati     Irina     Gheorghie     frati     loan     Maria 

i 


Iarasi  barbatul  featei  meale  au  luat  o  nevasta  dupa  un  frate  al  lui. 

Dece  pre  aceaia  nu  voiu  putea  lua. 


Nu  va  fi 


Petr 


Irina     Gheorghie     frati     loan     Maria 


Iara  pe  sora  a   aceiia  neaparat  o  voiu  lua. 


Petr 
Va  fi      Irina     Gheorghie     frati     loan       Maria     surori     Calea 


J 


Doi  frati  se-au  insurat ;  deci  unul  are  cumnatu  da  pre  nevasta-?,  altul 
are  cumnata  iar  da  pre  nevasta-s.    Aceia    neaparat    se   vor   putea    lua. 

Va  fi     Gheorghie    frati    Maria     Petr     frati     Pavel     Ana     surori    Calea 


Cumnatul  §i  fratele  nevestii  vor  lua  pre  doao  surori. 
Va  fi         Petr     frati     Maria     Gheorghe     Irina     surori     Anna 


Cumnatul  si  fratele  nevestii  vor  lua  pre  a  doao  veare  premari. 
Va  fi  Petr  frati  Maria  Gheorghie  Irina  veare  premari     Calea 


Pre  fata  lui  loan  si  pre  nepoata  muerii  lui  ceii  de  intii  doi  frati  le  pot 

lua  neaparat. 
Anna     surori     Maria     loan     Elena     Gheorghie     frati     Dimitrie 

Va  fi  I 


Irina 


Calea 


i 


| 


. 


* 


PIEBICI  LA  CASATORIE  §1  SANCJIUNI  (gl.  189-212) 


Unchiul  si  ginerele  da  pre  nepoata  cea  de  intii  vor  putea  lua  pre 

doao  surori. 


207 


Spi$a  6. 


Dimitrie     frati ,    loan 


Va  hi  si  aicea 


Ana     Nichita     Irina     surori     Galea 


Deac-au  murit    Anna,  nepoata-sa,  atunee  Nichita  au  luat  pre  Galea, 
iar  Dimitrie  pe  Irina. 


Pin-aieea  se  soeotea^te  de  euseria  carea  e  de-a  treia  rudenie 


I)E   AICEA   SA   L\CEAPE  PENTRU    SFlNTUL  BOTEZ. 

w 

Nu  va  putea  nestine  sa  ia  pre  ceaia  ce  o  au  luat  de  intru  sfintul  botez, 
nice  pre  muma-sa  sau  pre  fata,  inca  nice  fiiu-sau. 

§i  pentru  ceale  ce  merg  in  sus  si  ceale  ce  sa  pogoara  in  jos,  a$a  zicem 
ca  §i  da  pre  rudenia  de  singe,  iara  despre  cei  ce  slnt  de  laturi  nicecum; 
§i  cei  de  laturi  zicem  pe  fratii  si  surorile  nasilor,  iara  nu  de  cei  ce  sa  trag 
de  in  nasi  §i  de  in  fini. 

Cauta  bine  ca  ceale  ce  sint  de  laturi  nu  se  apara  intru    rudenia    de    Cauia  de  vezi. 
botez.  §i  aceasta  o  arata  de  in  ceale  10  raspunsuri  ale  sfintului  mitropolit  Une. 
de  la  Iraclia,  chir  Nichita,  carea  au  facut  catra  iubitoriul  de  Dumnezeu 
episcop,  chir  Costandin,  §i  iaste  asa: 

Ca  o  muiare  vaduo  anume  Theodora  avea  o  sora  buna  anume  Maria. 
Dece  au  nascut  doi  coconi  barbati  anume  Gheorghie  si  Dimitrie ;  iar  ea 
au  botezat  pre  Costandin  voinicul.  Dece  va  sora  aceii  vaduo  anume  Maria 
sa  ia  pre  fata  lui  Costandin  dupa  un  fecior  al  ei?  Dazlegarea  iaste  aceasta: 
nu  se  apara  Maria  de  fata  lui  Costandin,  pre  carele  soru-sa  1-au  priimit  de 
intru  sfintul  botez,  dupa  fiiu-sau  sa  o  ia,  ce  sa  se  faca  impreunarea  cu 
aceaia. 


lata  si  seamnele  cum  scrie  mai  jos: 

Theodora       surori 


Spifca  5, 


Maria 


Fi-va 


Costandin 
Anna 


Gheorghe     frati     Dimitrie 


I  * 


if  * 


■ 


■ 


208 


INOREPTAREA    LEG1I 


Spita  2. 


Spifca  3. 


Spi^a  4. 


Spi$a  5. 


DE  AICEA  1NAINTE  CAUTA  DA  VEZI  $1  SCRISOAREA  SFlNTULUI 

BOTEZ    FOARTE    CU    DEADINSUL. 


au  nascut 


Nu  va  hi 


pe  Gheorghie 


au  nascut 


Nu  va  fi 


Nu  va  fi 


Nu  va  fi 


Gheorghie 


au  nascut 


Gheorghie 
Dimitrie 


au  nascut 


Zaharia 


frati 


Zaharia 


frati 


Zaharia 


frati 
veri  premari 


Zaharia 


au  botezat 


pe  Irina 


au  botezat 


Irina 
Anna 


au  botezat 


Irina 
Anna 


au  botezat 


^ 


Spi£a  6. 


Nu  va  fi 


y 


Gheorghie 
Dimitrie 


au  nascut 


Gheorghie 

Dimitrie 

loan 


X 


frati 
veri  premari 


Zaharia 


frati 
veri  premari 
ai  doi  veri 


Irina 

Anna 
Elena 


au  botezat 


Antonie 

Nicola 

Anna 


j_ 


■ 


PIEDICI  LA  CASATORIE  §1  SANCJIUNI  (gl.  189-212) 


au  nascut 


Nu  va  fi 


Gheorghie 

Dirnitrie 

Zaharia 

Nicola 


au  nascut 


Aicea  va  fi 


Gheorghie 
Dirnitrie 
Zah&ria 
Vasilie 


au  nascut 


Fi-va 


Gheorghie 

Dirnitrie 

Thoma 


Zaharia 


frati 
veri  premari 
ai  doi  veri 


Zaharia 


frati 
veri  premari 
ai  doi  veri 
ai  trei  veri 


Zaharia 


frati 
veri  premari 
ai  doi  veri 


au  botezat 


Antonie 

Anna 

Theodora 


au  botezat 


Antonie 

Anna 

Theodora 

Maria 


au  botezat 


Antonie 

■ 

Anna 
Theodora 
Vasilie 
Calea 


209 


Spi^a  7. 


i 
i 


Spita  8. 


■ 

Spi^a  8. 


» 


§i  de  ceale  ce  sa.  sue  in  sus,  si  de  ceale  ce  sa  pogoara  in  jos,  de  toate 
asa  zicem  ca  si  de  ceale  de  singe ;  iara  de  ceale  de  laturi,  nicecum. 

Insa  cei  de  laturi  zicem  pe  fratii  si  pe  surorile  nasilor.  Adeca  eu  voi 
lua  pe  sora  nasului,  sau  el  pre  soru-mea,  sau  eu  pre  nepoata-sa,  sau  el 

pre  a  mea. . 

Ce  inca  si  eu  si  finu-mieu  vom  putea  lua  pre  doao  surori;   inca  si 

nasul  si  nepotul  da  pre  sfintul  botez  asa  vor  putea  lua. 

Petr     nasi     Pavel        Maria     surori     Theodora 


PENTRU    RUDENIA    C.UNUNIEI. 

Iaste  si.  alta  rudenie  da  pre  cununie,  carea  sa  chiama  pre  limba 
proasta  na'sia  sau  finie,  si  sa  apara  numai  de  obrazele  cumatrului  si  a 
nasului  si  de  copiii  lor,  iara  de  alta  ruda  neaparata  iaste  si  blagoslovita 
adeca  a  sa  impreuna.  .  ,        . 

H—o.  1201 


210 


INDREPTAREA    LEGII 


I*        " 


I 


5T 


PENTRU  NUNTELE  CEALEA  CE  SA  APArA   §1  fArA.  RUDENIE. 


GLAVA     199. 


■ 


i 


■ 

1-1 


1 


**   r 


f 


Inlrebarea 
episcopului 

Costantin* 
Raspunsul 

* 

Nichiiei  Ira 
cleanul. 


*  ♦  ■ 

Timpla-se  uneleori    de  intr-aceaste    cinci  semintii,  de  carele  am  zis 
.   da  se  apara  nunta  a  nu  se  face  si  fara  de  rudenie.        '  ' 

^  Adeca,^  cum  am  zice,  carele  1-au  banuit  ca  au  curvit  cu  vreo  muiare, 
iara  de  fata  nu  s-au  vazut;  pre  aceaia  nu  va  putea  sa  o  ia  muiare,  nice 
pre  masteha-sa,  ce  va  lua  pre  a  doa  vara  a  ei  neaparat. 

Nice  robul  ertat,   pre  muiarea   mastehului  sau,    dupa  moartea  lui 
cace  ca  banuesc  oamenii  de  zic  ca  pina  au  fost  el  viu  au  fost  imblat  cu 
dinsa. 

_  Nice  robii  nu  vor  putea  sa  ia  pre  stapinele  lor,  ca  sa  nu  zica  ca  mai 
namte   au   fost  imblat   cu    dinsele. 

rw  Cine  se  insoara  fara  de  leage,  poate  nunta  aceaia  sa  se  strice,  si  apoi 
Sa  se  mante,  sa  ia  pre  altul;  asijderea  si  barbatul  carele  se  va  insura  fara 
de  leage. 

Copm  cei  adevarati  nu  se  vrednicesc  intru  numele  celor  ce  sint  copili 
nice  sa  priimesc  sa  chiame  pre  acela  tata  adevarat. 

In  voe  sa  fie  celuia  ce  va  vrea  sa  ia  pre  sora  cumatru-sau,  sau  a 
finu-sau 

Nu  va  putea  nestine  sa  ia  pre  fata  muerii  lui  carea  o  au  lasat,  care 
fata  se-au  nascut  de  intr-alt  barbat,  apoi  deaca  se-au  daspartit. 

Nu  poate  nestine  sa  ia  pre  logodita  tatine-sau  si  a  fratine-sau,  macara 
de  nu  se-ar  fi  facut  nice  nunta  lor. 

Nu  poate  nestine.  sa-s  ia  muiare  pre  fata  ceaia  ce  o  au  facut  cu 
curvie. 

Pre  sora  carea  e  de  in  curvie  nu  va  putea  nestine  sa  o  ia. 
1     Doi  frati  nu  pot    sa  se  ia  adins  eisi,  macara  de   vor   fi    de   un   tata 
si  doao  mumani,    sau   iara,    de  o   muma  si  doi  tati,    pentru   ca   sint  a 
doa  spita. 

Citi  se  boteaza  de  un  nas,  fiind  nu  toti  ai  unuia,  aceia  nu  pot  unii 
catra  alfii  sa  se  ia  sau  sa  se  ameastece. 

Carele-s  va  boteza  pre  fiiu-sau,  acela  sa  desparte  de  fameae-si,  cace 
ca  o  au  facut  sora  sufleteasca. 

Care  om  se  va  amesteca,  adeca  se  va  culca  cu  soacra  sa  pentru  cace  — 
va   fi   fost   muiarea   lui   mitutica,   acela  sa  se  faca   calugar;   iara    muiarea  W 
care  au  lasat,  si  ea,  de  sa  va  face  calugari^a,  va  avea  plata  mare,  iara  de 
va  vrea  sa  se  marite  a  doua  oara,  nicecum  nu  se  apara. 
0     0  lata  au  luat  1    barbat  si  i  se-au  citit  si  molitvele  de  logodna   si 
cununia  si  amindoi  nu  se-au  culcat ;  iara  barbatul  se-au  culcat  cu  soacra-s'a 
si  o  au  ingrecat.  De  aceasta  ce  se  cade  sa  facem? 

Pentr-acesta  lucru  vom  raspunde  ca  barbatul  acela  nu  i  se  cade  sa 
tie  muiare  pre  logodita  lui,  si  de  soacra-sa  sa  se  daparteaze  pentru  obi- 
,  ceaiul  eel  rau,  ca  sa  nu  se  mai  tie  de  aceaia. 

Cartile  ceale  vecbi  vrea  erta  aceasta,  iara  eu  mai  bine  socotesc  sa 
lipseasca  despre  amindoao  deaca  vreame  ce  nu  se-au  amestecat  cu  muiarea- 
si,  ce  numai  cu  soacra-sa.  .  ''...'... 


\ 


i 


: 


_  a 


PIEDICI  LA  CASATORIE  $1  SANCTIUNI  (gl.  189-212) 


211 


Tatal  si  feciorul  de  suflet  se-au  ertat  sa  ia  pre  doao  surori,.  de  marele 
dascal  de  leage  eclesi  al  marii  besearici,  valeato  7041  mesita  octovni 
pentru  cace  ca  o  au  eersut  feciorul  iconomului  Kaffa  Kefulis. 

Petr     Irina     surori     Theodora 


Tile. 


loan 


PENTRU  OAMENII  CAH1I  SE  FAC  ISPRAVMCT  §1  PENTRU  COPIII  MICI 

GLAVA    200. 

Nice  ispravnicul  sau  fiiu-sau  nu  vor  putea  sa  ia  pre  saraca  caria-i 
iaste  ispravnic,  pina  nu  se  va  slobozi  ispravnicia.  Slobozeaste-se  sau  daz- 
leaga-se  ispravnicia  deaca  se  face  copilul  mic  de  25  ani  sau  de  30,  ca  atunce.  . 
e  in  virsta  deplina.  §i  deaca  vor  treace  acei  25  de  ani,  iaste  volmc  sa-si 
ceara  lucrurile  lui,  adeca  ce  va  avea,  de  la  ispravnic ;  si  atunce  sa  izba- 
veaste  ispravnicul  de  ispravnicie.  Atunce  are  slobozeme  ispravnicul 
sau 'fiiu-sau  sa  se  blagosloveasca  cu  ispravnica  ceaia  ce  au  fost  el  ispravnic 

pina   au  crescut.  '  . 

Nice  lautariul,  carele  zice  cu  vioara  si  alauta  pre  la  tirgure  si  pre  la 
sborure  si  pre  la  nunte,  nu  poate  sa  ia  fata  de  om  bun  sau  de  boiariu, 
ca  unii  ca  aceia  sint  batjocura  lui  Dumnezeu  si  oamenilor.  ' 


PEMRU  IN  €E  CHIP  SE  NUMArA  SAU  SE   SOCOTESC  NASTERILE 

SI   SPITELE. 

GLAVA    201. 


Da  te  va  intreba  cineva:  tata-tau  a  cite  spite-t  iaste?  tu-i  zi:  una. 
De-ti  va  zice:  dara  mosu-tau  a  cite  spite-t  iaste?  tu-i  zi:  a  doa,  pentru 
ca  mosul  au  nascut  pre  tata-mieu  si  se  facu  o  nastere,  adeca  o  spita, 
de-acia  tatal  iara  nascu  pre  mine ;  iata  ca  sint  doao  nasteri  si  se  implura 
si  doao  spi^e.  Iar  de-t  va  zice:  dara  frate-tau  a  cite  spite-t  iaste?  tu-i 
zi:  a  doa,  pentru  ca  pre  mine  au  nascut  tata-mieu  si  se  facu  o  nastere, 
de-acia  iara  nascu  pe  frate-mieu ;  iata  si  alta  nastere  si  doao  spite  se 
implura.  Iara  de  va  intreba :  dara  feciorul  fratine-tau  a  cite  spite-t  iaste  ? 
zi-i  ca  iaste  a  treia.  Iar  de-t  va  zice:  si  unchia  tau  a  cite  spi|e-t  iaste? 
zi-i:  a  treia;  de-t  va  zice:  dara  varul  tau  premare  a  cite  spite-t  iaste, 
zi-i:  a  patra;  iara  feciorul  lui,  zi-i:  a  cincea.  Iar  de-t  va  zice:  dara  al 
doilea  var  ?  zi-i  ca  e  a  sasea,  iar  feciorul  lui  a  saptea ;  iara  al  treiiea  var 
al  tau,  zi-i  ca  iaste  a  opta.  Iar  de-t  va  zice:  dar  muiarea  ta?  zi-i  ca  e 
o  spi^a,  pentru  ca  barbatul  si  fameaia  nu  fac  nice  o  spita,  ce  sint  un 
obraz  si  vor  hi,  zice,  amindoi  in  trup  unul.  Asijderea  si  de  matusa  si  de 
moasa  si  de  toate  de   ceale   ce  merg  in  sus   si  de  ceale  ce  sa  pogoara 


Dein28dein 
cartea  irnpa- 
rateasca. 


J41 


y 


■ 


\  1 


212 


l.NDREPTAREA     LEGH 


> 


dinsul. 


*-. 


in  jos  si  de  ceale  de  laturi,  barbatesti  si  mueresti,  cum  se-au  zis  mai 
sus.  $i  intrebindu-te  in  s-altele,  asijderea  socoteaste  si-i  raspunde;  pentru 
ca  asa  tiind  si  socotind  si  semnind  nasterile  si  spitele,  de  in  tocmeala  cea 
dreapta  nu  vei  cadea,  sau  mi  vei  gresi. 

Cauta  de  vezi  lnca  si  aceasta  cu  deadinsul  sa  stii,  ca  spitele  sfintului  botez  intr-alt 

aid    cu    dea-    chip  se  socotesc  catra  ceale  de  singe. 

Ca  da  te  va  intreba  cineva:  dara  tata-tau  eel  sufletesc  a  cite  spite- 1 
iaste?  zi-i  ca  e  a  una,  ca  si  catra  tatal  eel  trupesc.  De-}  va  zice:  dara 
feciorii  lui  a  cite  spite- 1  sint?  zi-i  ca  sint  a  doa,  ca  si  niste  copii  ai  unui 
tata.  De-t  va  zice:  dara  tata-tau  eel  trupesc  cu  tata-tau  eel  sufletesc 
a  cite  spite  sint  unul  catra  altul?  zi-i  ca  sint  a  doa,  ca  duhul  sfint  au 
facut  pre  dinsii  si  frati  sufletesti  se-au  facut.  Iara  de-t  va  zice:  dar  ceia- 
lal^i  copii  ai  tatalui  tau  eel  sufletesc,  adeca  fratii  tai  cei  sufletesti,  catra 
tata-tau  eel  trupesc  a  cite  spite  sint?  zi-i  ca  sint  a  treia,  cum  se-ar 
timpla  a  fi  feciori  de  frate,  adeca  nepoti.  Iar  de-j;  va  zice:  dara  catra 
fratii  tai  cei  trupesti,  fratii  tai  cei  sufletesti  unii  catra  altii  a  cite  spite 
sint?  Zi-i  ca  sint  a  4,  ca  niste  veri  premari.  Asa  si  spre  ceialalti  ce  sa 
pogoara,   asijderea  pazind   canonul,  vei  putea   sa  intelegi  toate  spitele. 


Simeon  Sola- 
neanul. 


Zri. 


- 

In  sfImtul  si  marele   post  nu  poate  sA  se   facA  nice 

O    NUNTA. 
GLAVA    202. 

Intru  sfintul  $i  marele  post,  nice  o  legatura  a  nuntei  nu  poate  sa 
se  faca,  ce  se  zice  ca  nice  blagosloveme,  nice  logodna,  adeca  tocmeala. 
Numai  aceasta  ce  stim  ca  se-au  facut  de  doao  ori  in  zilele  sfintului  patriarli 
de  la  Tarigrad,  chir  Filothei,  de  mare  nevpe.  0  data  se-au  facut  legaturi 
crucis,  iara  alta  data  au  schimbat  engolpiurile  o  parte  catra  alta,  adeca 
unul  catra  altul,  iara  nu  se-au  facut  cu  molitvele,  ce  sa  zice  blagoslo- 
venie.  Care  legaturi  crucis  §i  schimbarea  carea  au  schimbat  engolpiurile 
se  chiama  taria  §i  neintoarcerea  tocmeala  a  nuntei.  Pentru  ca  avea  odini- 
oara  obiceaiu,  cind  vrea  sa  faca  aceale  legaturi  crucis,  sau  sa  schimbe 
engolpiurile,  de-acia  nu  mai  putea  acel  barbat  si  muiare  sa  se  mai  das- 
partar.  Deci  de  atunce  pre  multe  locuri  sa  tine  obiceaiul  acela  pina  astazi, 
si  fac  legaturi  crucis  si  schimba  si  engolpiurile,  si  asa  iaste  nunta  adeva- 
rata.  Ce  insa  aceasta  ce  se-au  facut  de  doao  ori  tocmealele  nuntei,  da 
nevoe,  in  postul  eel  mare,  facutu-se-au  in  zioa  blagovisteniilor,  iara  alta 
data  aceasta  nu  se-au  facut  niceodata. 


■ 


PENTRU  NUNTA  CEA  DE   iNTll,   §1  CE  IASTE  NUNTA,    SI  PENTRU 

NUNTA    CE   E    PRE    LEAGE, 


(i  LAVA    203. 


Gherman    pa- 
triarhuL 


Nunta  cea  dentii,  carea  se  face  cu  fire,  aceaia  iaste  buna  cace  ca  se 
apropie  omul  de  Dumnezeu  pentru  curatia  juniei  si  a  fetiei,  dupa  cum 
zice  cuvintul: 


r 


-  -.'  i 


■r 


*■ 


PIEDICI  LA  CAsATORIE  £1  SANCTIUNI  (gl  189-212) 


213 


Nunta  iaste  impreunarea  barbatului  si  a  muerii,  adeca  amestecare, 
sau  amestecare  si  mostenire  intru  toata  viata  lor,  si  omului  celui  drept 
apropiiare  de  Dumnezeu.  " 

Nuntele  ceale  ce  sint  pre  leage  sa  chiama  ceale  ce  sa  fac  cum  zic 
dumnezaestile  pravile,  barbatul  sa  fie  pre  leage  si  muiarea  priimita  pentru 
barbat,  adeca  junele  sa  treaea  de  14  ani  si  muiarea  sa  fie  mai  mare  de  12. 


PENTRU   TOCMEALKLE    CEALE   PROASTE    §1   DE   NEMIC    CAKELE 
SE  FAG  PRE  LA  NUNTE,   $1  NEFAcINDU-SE  MOLITVELE 

PRE  DL\§IL 

G  L  A  V  A    204. 


«* 


Maihei, 


% 


Cind  se  face  nunta  cu  tocmeale  subtiri,  da  nemic,  proaste,  fara  de    Nearaoa      lu 
molitye   si  fara   blagoslovenie,   dupa   aceaia   unul   de  intr-amindoi   de   sa   Leu    ln[elep- 
va  cai,  atunce  neaparat  se  daspart  si  va  lua  barbatul  alta  muiare  si  muiarea   tul  §i  a  lu  A- 
alt  barbat.    lara   de  se  vor  fi  facut  molitvele,   blagoslovenia,  macara  de    lexie    Comni- 
nu  se  vor  fi  nici  impreunat,  atunce  nunta  aceaia  la  acel  barbat  si  fameae  nuHmparafii. 
iaste  pre  leage  si  lacuinta  nedaspartita  si  niminea  nu  poate  sa-i  desparta. 
Aceasta  se-au  tiposit,  se-au  ijderit  dupre  nearaoa  irnparatului,  de  purur'ea 
pomenitul  Leu   Inteleptul  si  de  trei  ori  fericitul,  imparatul  Alexie  Com- 
ninul. 


PENTRU  CVm  SA  CHIAMA  NUNTA  CEA  DE  li\Til,  A  U OA  SI  A  TREIA ; 
§1   PENTRU   CANONUL   CELOR    CU   DOAO   NUNTE   SI   CELOR 

ClTE   CU  TREI  NUNTE. 

G  L  A  V  A    205.  - 

i 

m 

tinstitul  bogoslov  si  marele  Grigorie  zice  ca  nunta  cea  de  intii  iaste 
leage,  a  doa  iaste  ertare,  a  treia  calcare  de  leage. 

Iara  pentru  a  doa  nunta,  marele  Vasilie  la  al  patrulea  canon  al  lui 

zice:   omul  carele  se  va  insura  a  doa  oara   doi  ani  sa  nu  se  cuminece. 

-      Iara   dumnezaescul   patriarh   Postnicul   zice:    un   an;   iara   de   sa   va 

timpla  sa  se  impreune  cu  muiarea  mai  nainte  da  blagoslovenie,   acela 

are  canonul  curvariului,  adeca  ani  7.  ——*"■' '" mmm"\-- 

Pentru  a  treia  nunta,  iara  zice  marele  Vasilie  la  eel  4  canon  mai 
de  sus  al  lui:  obiceaiu  am  aflat  la  cei  cite  cu  trei  nunte  5  ani  sa.  nu  se 
cuminece,  iara  de  impreunarea  cea  trupeasca  a  muerilor  sale  sa  nu  se 
daparteaze,  fara  numai  in  vreamea  cind  vor  sa  ia  anafora.  Ca  pre  aceaia 
nunta  nu  o  chiama  nunta,  ce  curvie  si  canonire  de  multe  nunte.  Ca  mai 
bine  iaste  sa  gresasca  la  o  muiare  decit  la  multe.  Pentr-aceaia  si  dornnuT 
zTcea^samarineanii  ca:  cinci  barba^i  ai  tinut,  iara  acum  pre  eel  ce-1  tii 
nu-ti  iaste  barbat.  Pentru  ca  mai  mult  aceia  nu  li  se  cade  a  se  chema 
barbati  muerilor ,  sau  eale  mueri  barbatilor,  caci  ca  zice  sa  nu-i  scoti 
de  in  besearica,  ce  sa  ia  anafura  intr-acei  cinci  ani.  De-acia  atunce  sa  se 
vredniceasca  sfintei  priceastenii. 


Grigorie     Bo- 
goslov. 

Marele    Vasi- 
lie'. 
Postnicul. 


Marele   Vasi- 
lie. 


i 


loan,  glava  4, 
zac.  12. 


x 


Iar  a  lui  %nva- 
f&tura. 


214 


1NDREPTAREA    LEGII 


§i  iara  acel  mare  Vasilie,  la  al  patrulea  canon  al  lui,  zice:  a  lua 
riestine  a  treia  fameae,  leagea  besearicii  nu  tinem  ce  insa  mai  bine  decit 
va'curvi  omul  oriunde  va  sosi,  mai  bine  iaste  sa  ia  a  treia  muiare.  §i  nu 
judecam  lucrul  nuntei  acestia  sa  o  ertam,  ce  insa  o  vom  priimi,  cum  zice 
sfitocul  eel  de  impreunare.  - 


- 


Mafhei. 


' 


Shizrnaticie. 


Zn. 


Dumnezee§tii 
parintu 


x 


PRICEAPEREA  SAU  CUNOA$TEREA,  CA  PENTRU  SA  STIE  NE§TL\E 

TOCMIREA    IMPREUNARILOR    PENTRU    A    TREIA    NUNTA    §1    A 

PATRA   NUNTA   CA   SE-AU   FACUT.   VALEAT   G428. 


G  L  A  V  A    206. 


Oamenii  cei  mai  da  de  mult  erta  sa  se  faca  cununia  la  un  om  de 
trei  ori.  Iara  imparatul  Leu  Inteleptul  se  blagoslovi  lara  da  leage  si  cu 
a  patra  muiare,  si-1  af urisi  patriarhul  Nicolae.  Iara  imparatul  ruga  pe 
patriarhul  sa-i  iarte  a  patra  insurare;  iara  patriarhul  nu  vrea  nicecum 
sa-1  asculte  pentru  aceasta  mare  faradeleage,  nice  vru  sa-1  iarte.  Iara 
imparatul  deaca  vazu  neintoarcerea  sufletului  acelui  om  cum  nu  va  sa-1 
iarte,  miniindu-se  foarte  si  urgisindu-se,  scoase-1  de  in  scaunul  patriar- 
sesc  si-1  goni  si  puse  in  locul  lui  altul,  anume  Evthimie  singhel,  om  bun, 
imbunatatit  si  sfintit.  Ce  insa  si  acel  patriarh  Evthimie  pre  acel  imparat, 
pre  Leu  mul'tu-i  aduse  aminte  si-1  invata  si-1  dosadi  pentru  acea  farade- 
leage, a  patra  insurare  ce  facuse  si  nu-1  lasa  sa  porunceasca  pre  la  crestini 
sa  ia  cite  a  patra  muiare,  pentru  ca  zicea  patriarhul  cu  alti  arhierei,  ca 
nu  numai  ce  iaste  faradeleage  a  patra  insurare,  ce  §i  a  treia,  cum  zice 
marele  Vasilie.  Pentru  aceaia  si  impar^ire  se  iacu  intre  besearica,  si  starea 
impartirii  trecu  pina  la  imparatia  feciorului  lu  Leu,  anume  Gonstantin 
Porfiroghenitul  si  Roman,  socru-sau.  ^i  atunce  facura  tocmirea  impreu- 
narilor  si  spune  la  a  citi  ani  de  virsta  omului  va  lua  barbatul  muiare, 

si  la  a  citi  sa  nu  ia.  ... 

Insa  citi  sint  de  patruzeci  de  ani  si  va  lua  a  treia  muiare,  si  copii  . 

de  nu  vor  avea,  iara  pentru  jalea  si  dragostea  ca  sa  faca  coconi,  aceia 
nu  se  opresc.  Iara  de  vor  si  avea  copii,  aceia  sa  fie  opriti  de  a  treia  nunta 
sa  nu  se  insoare.  Iara  de  vor  veni  la  a  treia  nunta  ceia  ce  n-au  coconi, 
atunce  sa  nu  se  pricestuiasca  dumnezaestilor  taini  ani  5.  Iara  cind  sint 
unii  de  30  de  ani,  macara  aiba  feciori,  macara  n-aiba,  aceia  patru  ani 
sa  nu  se  cuminece.  §i  iara  zice  ca  cei  cu  trei  nunte  carii  sint  de  30  de  ani, 
de  nu  vor  avea  copii,  aceia  dupa  3  ani  sa  se  cuminece,  iara  de  vor  avea, 
atunce  la  al  patrulea  an,  cum  am  zis  mai  sus. 

Iara  pentru  a  patra  nunta  au  poruncit  cu  mintea  de  impreuna  si 
cu  socoteala  si  judecata  dumnezaescului  sabor  al  sfintilor  parinti  ca 
nicicum  acea  nunta  fara  de  leage  niciodata  sa  nu  se  faca.  Iara  de  va 
indrazni  nestine  si  se  va  face  nebagator  seama  de  dumnezaiasca  leage 
si  pravila,  de  va  veni  intr-acea  viata  porceasca,  a  patra  nunta,  aceia  sa 
fie  afurisit  si  lipsit  de  toata  slujba  besearicii  si  striin  de  tot  de  intrarea 
besearicii  a  lui  Hristos  pin'  se  va  face  daspartire  deplina  de  catre  acea 
lacuinta  si  impreunare  rea  ce  s-au  facut.  De-acia  de  sa  va  desparti  si-s 


: 


,»       " 


,. 


PIEDICI  LA  CASATORIE  $1  SANCTIUNI  (gl.  189-212) 


215 


r 


va  vem  intru-  pocaanie  si  se  va  intoarce,  primeaste-1  iar.  Canonul  lui,   Postnicul 
cum  zice  dumnezaescul  Postnic,  sa-i  fie  ani  8  sa  nu  se  pricestuiasca,  si 
metanii  si  post  si  molitve  sa  faca.  Iara  de  nu  se  va  intoarce,'  atunce  sa 
fie   striin   de   traiul   crestinilor,   cum   am   zis. 

Nuntele  carele  se  fac  mai  multe  de  trei,  acealea  nunte  nu  se  chiama,   Marele  Vasi- 


pentru  ca  sint  ca  dobitoacele  si  fara  de  leage  si  spurcati  si  afara  de  in 
rindul  crestinilor.  Iara  copiii  carii  vor  naste  de  intr-a  patra  riunta,  porun- 


cesc  dumnezaestile  pravile  sa  nu  se  chiame  adevarati  tatinilor 
sa-1  mosteneasca. 


sai,  nice 


PENTRU    BOGATI   COPII,    CARII    SE    CHIAMA    ADEVARATI,    CARII 
HIRESTI,    CARII    COPILI    SI    CARII    INTUNECAJI. 


GLAVA   207. 


V  . 


Cind  face  nestine  copil  cu  muiarea  lui  cea  ce  e  blagoslovita  pre  leage, 
acela   copil   se   chiama    adevarat. 

Iara  cind  tine  nestine  muiare  in  casa  lui  neblagoslovita  si  sa  culca 
cu  dinsa  de  fata,  de  va  face  copil,  se  chiama  hires. 

Iara  cind  se  culca.  cu  muiare  afara  de  casa  lui,  acela  copil  ce  va  face 
se  chiama  copil. 

Iara  cind  va  naste  copil  si  niminea  nu  stie  care  tata  1-au  facut,  nice 
cela  ce  1-au  semanat,  acela  se  chiama  intunecat. 


PENTRU   NUNTA  FArA   DE   LEAGE   SI   CANONUL   EI;    §1   PENTRU 

CEIA   CE  TIN  POSADNICE. 

r 

GLAVA    208. 

Nunta  cea  fara  da  leage  ce  sa  va  face,  aceaia  de  tot  sa  o  desparti, 
si  foarte  sa-1  canonesti. 

Iara  canonul  a  aceii  nunte  fara  de  leage,  deaca  se  vor  dasparti, 
iaste  ca  si  celor  de  amestecare  de  singe,  adeca  ani  15  sa  nu  se  prices- 
tuiasca. 

-  §i  iara  poruncim,  posadnice  sa  nu  tie  niminea  in  casa  lui,  nice  intr-alt 
loc,  cace  ca  nu  se  desparte  pacat  ca  acela  de  curvie,  ce  e  ca  si  curvia. 
Insa  de  nu  va  fi  avind  muiare  si  va  vrea  sa  se  blagosloveasca  cu  dinsa, 
de  bine ;  iara  de  nu  va  fi  vreadnica  de  dinsul,  atunce  acela  -  sa  ia 
alta  fameae  cu  blagoslovenie,  iara  pre  ceaialalta  sa  o  goneasca  de  in 
casa  lui. 

Cine  tine  posadnica  si  nu  va  nice  sa  se  blagosloveasca  cu  dinsa,  nice 
sa  o  lase,  pre  acela  sa  nu-1  priimesti  in  besearica,  nice  prinoasele  lui,  pina. 
ce  sa  va  desparti  de  tot  de  dinsa.  ^i  deaca  se  va  dasparji,  priimeaste-1 
neaparat,  asijderea  si  darurile  lui;  iara  asa,  sa-1  canonesti  pentru 
pacatul    lui. 


lie. 


Leu  si  Costan- 
din  imparali. 
Marele  Vasi- 
Ue. 

A  acelora  %m* 

parafi. 


i 


Nichifor    Ta- 
rigradeanul. 


■ 


- 


u 


ca- 


Inlrebare 
Ira  preasfin- 
tul  patriarh 
ehir  laosaf  §i 
catra  sfintul 
lui  sabor,  leal 
Hrisioval560. 


/ 


216 


iNDRKPTAREA    LKGII 


PENTRU   GEL  A   CE   SA   VA  CUNUNA   GXJ   TREI   MUERI    §1   UNA   DE 

INTR-INSELE    SA    SE    AFLE   FARA    DE   LEAGE, 
OARE   PUTEA-VA    SA  IA  ALTA? 

GLAVA    209. 

■ 

De  va  lua  nestine  doao  mueri  pre  leage  si  va  lua  si  a  treia  fara  de 
leage  si  sa  se  cunune  cu  trustreale,  si  cace  fu  a  treia  fara  de  leage,  o 
dasparti  besearica ;  oare  poate  unul  ca  acela  sa  se  cunune  cu  alta  muiare 
deaca  vreame  ce  au  fost  aceaia  fara  de  leage? 

* 

rAspuns 

Iara  preasfintul  patriarh  cu  saborul  raspunse:  neaparat  sa  fie  dupa 
porunca  dumnezaestii  pravile  carea  zice:  barbatul  si  muiarea ,  cununia 
carea  va  fi  fara  de  leage  si  se  va  cununa,  ca  fi  cum  nu  se-ar  fi  cununat, 
asa  se  socoteaste.  Ca  ceale  fara  de  leage  nu  se  socotesc,  nice  sa  Inadeve- 
reaza.  Pentru  ca  muiarea  de  va  lua  barbat  si  se  va  afla  fara  de  leage, 
sau  barbatul  carele  va  lua  muiare  si  se  va  afla  fara  de  leage  pot,  de  vor 
vrea  fiescarele  de  intr-amindoi,  sa  se  dasparta  si  dupa  dasparteala  sa 
se  insoare  sau  sa  se  marite. 


\ 


1 


. 


I 


i 


Mathei 


i; 


--.- 


^r 


Zac.  1. 


PENTttU  CEIA  CE  SA  PRIND  FRATI,  CA  SA  NU  SE  FACA. 

™ 

GLAVA    210. 

Vazind  dumnezaestii  parinti  cum  multi  se  facea  fra^i  pre  sfinta 
evanghelie  fi  de  multe  ori  si  cu  molitvele  preotesti,  pentru  care  lucru  se 
facea  frati  deplin  pren  sfinta  besearica ;  iara  apoi,  mai  pre  urma  sa  lepada 
•  de  acea  fratie  carea  facuse  pre  sfinta  evanghelie  fi  se  insura  da  se  impreuna 
intru  nunta;  pentr-aceaia  veni  mare  netocmire  besearicii.  Dece  vazind 
aceasta  dumnezaestii  parinti  cum  iaste  lucru  necinstit  si  cum  nu  se  cade, 
au  taiat  aceasta  si  o  au  oprit.  De-acia  tocmira  si  poruncira  ca  mai  mult 
alta  data  sa  nu  mai  faca  acea  prindere  de  fratie.  Iara  de  va  ajunge  nestine 
sa  o  faca,  atunce  sa  fie  neadevarata  si  ca  si  cind  nu  se-ar  fi  facut  nice 
o  data,  asa  sa  se  socoteasca.  Insa  ia  neaparat  fratele  eel  de  cruce  pe  sora 
fratelui  sau  eel  de  cruce  muiare.  Ce  insa  aceia  citi  se  prind  frati  pina 
in  zioa  de  astazi  foarte  sa  se  canoneasca,  iara  pe  preotul  carele  le  va 
citi  molitvele  si-i  prinde,  pre  acela  poruncesc  sa  se  pedepseasca  cu  lipsa 
da  preotia  lui.  . 

PENTRU   SINGE  AMESTECAT,   CE  FEL  IASTE,   SI   CE  FEL  DE   PE- 
DEPSA    LI   SE   VA    DA    CELORA   CE   VOR   FACE   SI   ClND   SE   VOR 

PEDEPSI    CEIA    CE    VOR    FI    VINOVATI. 

GLAVA    211. 

Singele  amestecat  iaste  un  pacat  si  o  gresala  mai  rea  si  mai  cumplita 
decit  preacurvia  ;  si  se  chiama  singe  amestecat  cind  se  va  impreuna  nestine 
cu  o  muiare  ca  aceaia  cu  carea  nu  se  vor  putea  impreuna  cu  nunta,  dupa 
pravila  besearicii.  .  ,      i 


K 


' 


*  .  J 


i 


4 


PIEDICI  LA  CASATORIE  §1  SANC'flUNI  (gl.  189-212) 


217 


' 


■1 


■■■< 


Amesteearea  de  singe  se  face  in  doao  chipuri.  Chipul  dentii  iaste 
cu  nunta,  cind  se  va  cununa  nestine  cu  vreo  muiare  carea  nu  i-o  au  dat 
pravila ;  iara  a  doa  iaste  fara  de  nunta,  ce  sa  zice,  sa  impreuna  cu  dinsa 
mca  mai  nainte  de  cunume. 

^  Certarea  singelui  mestecat  ce  sa  face  fara  nunta  iaste  ca  si  preacurvia, 
macara  ca  si  zic  alti  dascali  cum  cela  ce  face  singe  amestecat  sa  se  pedep- 
seasca  cu  moarte,  altii  zic  iarasi  sa  se  cearte  dupa  voia  judecatoriului, 
iara  cei  mai  rnulti  si  cei  mai  mari  si  mai  credinciosi  dascali  zic:  de  s& 
va  face  singe  ame.stecat  intre  obrazele  ce  vor  sui  si  vor  pogori  pina  intru 
a  doa  spita,  atunce  certarea  lor  iaste  moartea;  iara  de  sa  va  face  sinee 
amestecat  intru  obrazele  ce  sint  mai  sus  de-a  doa  spita,  sau  cu  obraze 
..ce  stau  de  o  parte,  atunce  certarea  le  iaste  dupa  vo'ia  judecatoriului. 
Cum  se-ar  zice,  ca  mesteeatoriul  de  singe  se-au  impreunat  trupeaste  cu 
muma-sa  sau  cu  inuma  miini-sa,  carele  sint  obraze  de  sa  sue  in  sus  spre 
spita  den  sus  si  a  doa,  sau  cu  fata  sa,  sau  cu  fata  featei  sale,  carele  sint 
si  aceastea  obraze  carele  pogoara  in  jos  spre  spi^a  de  intii  si  a  doa 
atunce  se  va  omori;  iara  de  sa  va  impreuna  trupeaste  cu  fata  m'&tuse-sa!' 
carele  iaste  obraz  de  sta  de  o  parte,  ce  sa  zice  alaturea,  atunce  se  va 
certa  dupa  voia  judecatoriului. 

Cind  nu  va  fi  singur  singele  amestecat,  ce  va  fi  impreunat  si  cu  prea- 
curvie  sau  cu  sila,  atunce  raspunsul  aceluia  numai  sa-1  omoara.  Cum  se-ar 
zice  oricme  se  va  impreuna  trupeaste  cu  fata  sa  cea  maritata  sau  si  nema- 
ntata,  si  acela  ce  o  prinde  cu  de-a  sila,  ce  sa  zice  de-i  face  sila  si  se 
impreuna  cu  dinsa,  acela  n-are  nici  o  nadeajde  de  a  mai  fi  viu 
,  Muiarea  ce  sa  va  impreuna  trupeaste  cu  vreo  ruda  a  ei,  de  va  fi 
de  cealea  obraze  ce  sa  sue  sau  de  cealea  ce  sa  pogoara  pina  a  doa  spita 
aceaia  se  va  omori ;  iara  de  va  fi  de  obrazele  ce  sint  de  laturi,  atunce  se 
va  certa  dupa  voia  judecatoriului. 

Mai  cu  mila  se  Va  certa  muiarea  decit  barbatul  la  pacatul  singelui 
amestecat,  de  vreame  ce  iaste  mai  proasta  si  mai  lesne  spre  cadeare  decit 

Cela  ce  va  face  mestecare  de  singe  cu  vreo  ruda  a  muerii  sale,  acela  se 

va  certa  cu  judecata,  si  de-aciia  nu  va  mai  putea  sa  se  culce  cu  muiarea  lui. 

*"  Smge  amestecat  se  chiama  nu  numai  cind  se  va  impreuna  cu  vreo 

ruda  a  lui  carea  pogora  de  in  singele  lui,  sau  de  in  singele  muerii  lui, 

ce  inca  si  cind  se  va  impreuna  cu  vreo  ruda  a  lui  ce-i  va  fi  de  in  sfintul 
botez. 

Dezleaga-se  nunta  ce  sa  va  face  intre  ruda  cea  de  sfintul  botez. 
fci  vor  iua  oarecme  putma  certare,  de  vreame  ce  va  creade  judecatoriul 
cum  nu  s-au  stmt. 

Cela  ce  se  va  insura  si  va  lua  muiare  vadua  si  va  avea  o  fata  cu 
barbatul  dentn,  de  sa  va  cumva  impreuna  trupeaste  cu  fata  muerii 
sale,  acela  tace  singe  amestecat  si  se  va  certa  cu  moarte. 

Feciorul  de  sa  va  impreuna  cu  curva  tatine-sau  sau  cu  masteha-sa', 
acela  tace  singe  amestecat  si  se  va  certa  cu  moarte,  macara  ca'  zic  unii 
ca  se  va  certa  dupa  cum  va  fi  voia  judecatoriului. 

Tatal  ce  se  va  impreuna  trupeaste  cu  muiarea  feciorului  sau,  acela 
se  va  pedepsi  cu  o  pedepsa  mare,  insa  numai  nu  i  se  va    face  moarte. 


Zac.  2 


/ 


Zac.  3 


Zac.  4. 


Zac.  5. 


Zac.  6. 


Zac.  7. 


Zac.  8. 


Zac.  9.  tf^ 


Zac.  10 


' 


Zac.  11. 


Zac.  12. 


f» 


r 


. 


■ 


1 


218 


1NDREPTAREA    LEGII 


Zac.  13, 


Zac.  14. 


f 


Zac.  25. 


Zac.  16. 


Fratele  de  sa  va  impreuna  cu  soru-sa,  fara  nici  o  nadeajde  se  va 

■ 

oraori.  ... 

Cela  ce  se  va  impreuna  trupeaste  cu  fata  fratine-sau  sau  a  suron-sa, 

sau  cu  matuse-sa  sau  cu  muiarea  Mtine-sau  sau  cu  sora  muern-si,  acela 

tot  singe  amestecat  face,  si  se  va  certa  dupa  cum   va   fi   voia   judeca- 

toriului.  .  ,    .       . 

€ind   se  vor  impreuna  trupeaste   cu   vreo   muiare   tatal   cu  ieciorul, 

atunce  sa  face  mestecare  de  singe  si  se  vor  certa  .amindoi  cu  moarte. 
Den  afara  de  aceaste  pedepse  ce  sa  pedepseaste  mestecatonul  de 
singe,  inca-1  afuriseaste  si  besearica. 


PENTRU  MESTECAREA  DE  SlNGE  CAREA  SE  FACE  CU  NUNTA. 


f 


■  : 


Zac.  1. 


Zac.  2, 


\\ 


Zac,  3. 


Zac.  4. 


Zac.  5, 


Zac.  6. 


j 


GLAVA    212. 

Omul  carele  face  mestecarea  de  singe  cu  nunta,  acela  nu  se  va  pedepsi 
cu  moarte,  ce  numai  dupa  cum  va  fi  voia  judecatqriului.  Ce  sa  zice  de 
va  fi  boiaren,  numai  ce-I  vor  goni  si-1  vor  scoate  de  tot  de  in  locul  lui 
si  de  in  toata  eparliiia  ce  va  fi  supt  mina  acelui  judecatonu,  lara  de  va 
fi  om  de  ios,  intii  sa-1  bata,  de-acia  sa-1  izgoneasca  si  pre  acela.  ^i  aceasta 
trebue  sa  fie  cind  nu  vor  sti  ca-s  sint  ruda  si  se  vor  impreuna  cu  nunta ; 
iara  de  sa  va  afla  cum  s-au  stiut  ca  sint  ruda  s-au  facut  nunta,  atunce 
sa  se  cearte  mai  mult  si  mai  cumplit  de  cum  ar  fi  facut  aceasta  gresala 
fara  nunta,  ce  sa  zice  curvie,  deaca  vreame  ce  n-au  bagat  in  seama  taina 
nuntei    carea    se    face    pentru    besearica. 

Avutiia  aminduror  obrazelor  carii  vor  face  mestecare  de  singe, 
aceaia  sa  fie  toata  domneasca ;  iara  de  vor  fi  avind  coconi  cu  alta  muiare, 
sau  muiarea  cu  alt  barbat  dentii,  inca  mai  nainte  de  ce  sa  vor  fi  impreunat, 
atunce  avearea  lor  se  va  da  acelor  coconi,  iara  nu  va  fi  pre  seama  dommei. 

Cind  se  va  face  mestecare  de  singe  fara  de  nunta,  atunce  mesteca- 
toriul  eel  de  singe  nu-s  va  piiarde  avearea,  ce  numai  ce  sa  va  pedepsi. 

Mestecatoriul  de  singe  nu  va  putea  la  moartea  lui  sa-s  dea  avearea 
lui  oricui  va  vrea,  macara  si  cu  zapis,  cace  ca  nu  va  fi  lucrul  statatonu ; 
ca  de  sa  va  arata  dupa  moarte  cum  sa  fie  fost  mestecatonu  de  singe, 
atunce  se  vor  strica  aceale  tocmeale  toate  si  avutna  lui  toata  se  va  lua 

pre  seama   domniei.  , 

Darurile  ce  sa  vor  darui  unul  pre  altul  la  nunta  mestecatonlor  de 
singe,  acealea  nu  vor  fi  intru  nemica,  ce  sa  vor  lua  si  acealea  domnesti. 
Iara  feciorii  ce  sa  vor  naste  de  in  mestecatoni  cei  de  singe,  aceia  nu 
vor  putea  mosteni  avearea  parintilor  sai,  nice  vor  putea  nice  intr-un 
chip  sa  se  fac'a  sa  fie  cum  ar  fi  de  in  parinti  cununati.  §i  aceasta  va 
fi  cind  se  vor  fi  nascut  feciorii  la  vreamea  ceaia  ce  va  fi  mestecarea  de 
singe  de  fata,  de  vor  vedea  toti  si  se  vor  sti  si  mestecatoni  cei  de  singe 
si  vor  cunoaste-si  singuri  gresala.  Iara  de  sa  vor  fi  nascut  coconn  la  vreamea 
inca  pina  a  nu  se  cunoaste  mestecatorii  de  singe  cum  fac  aceasta  gresala, 
atunce  feciorii  aceia  sint  cum  ar  fi  de  in  parinti  cununati  si  vor  putea 
mosteni  tot  ce  vor  fi  avind  parintii. 


! 


■ 


r 


■ 


£ 


MEDICI  LA  CASATORIE  §1  SANGflUNI  (gl.  189-212) 


219 


i 
1 

I 


Nuntele  ce  se  vor  face  de  Intra  singe  amestecat,  ce  sa  zice  de  in 
cuscrii,  sau  de  in  semintii  carele  se  pogoara  de  intr-un  singe,  sau  de  m 
cumetrii  carele  sint  de  in  sfintul  botez,  aceastea  nunte  se  vor  desparti, 
cum  am  si  mai  zis,  si  nu  vor  putea  acealea  obraze  dup-aceaia  sa  se  mai 
casatorea'sca  nice  cu  alte  obraze  strime.  .,  ..     „ 

Tinerii  si  ceia  ce  vor  fi  inca  mici  de  virsta,  de  sa  va  prileji  sa  se 
insoare  si  se-s  ia  vreo  ruda,  aceia  sa>u  se  cearte  cu  mo  arte,  ce  dupa 
voia  iudecatoriului  si  cu  multa  mila.  Insa  aceasta  va  h  cind  se  vor  face 
mari  sa  se  desparta  si  sa  nu  mai  faca  acest  lucru,  mestecare  de  singe, 
pentru  ca  de  vor  'sta  tot  intr-aceasta  inselaciune,  atunce  se  vor  certa 
deplin,  ca  si  ceialalti,  dupa  voia  judecatoriulm  si  fara  nice  o  rmla.      ^ 

Iara  de  vor  apuca  sa  nu  se  faca  nunta  carea  va  sa  fie  cu  singe 
amestecat,  atunce  nu  se  vor  certa,  cum  se-ar  zice,  de  vor  fi  numai  logo- 
diti  sau  intr-alt  chip  legati  cu  cuvintul  si  facuti  tocmeala,  aceia  sa  nu 

Nu  va  putea  fiece  feliu  de  mestecatori  de  singe  sa  sovaiasca  inaintea 
judecatoriului,  sa  zica  cum  n-au  stiut  mestecarea  de  singe,  fara  numai 
do  va  fi  taran  din  cei  nepriceputi  si  prosti. 

Celui '  mestecatoriu  de  singe  carele  nu  cunoaste,  nice  stie  pravila, 
aceluia  nu  da  sa  aiba  certare  mare;  insa  nu  celuia  ce  nu  va  cunoaste 
nici  un  feliu  de  pravile,  ce  numai  celuia  ce  nu  va  pnceape 

Pravila  ceaia  ce  nu  o  cunosc  toti,  cum  se-ar  zice,  un  om  la  rnoartea 
lui  de  va  lasa  invatatura  cu  scrisoare  ca  sa  mearga  fata  lui  sa  lacuiasca 
in  casa  cutarui  om,  'pentru  care  lucru  aceia  sa  o  hraneasca  si  sa-i  tie  toate 
bucatele  pina  va  veni  vreame  de  va  fi  de  virsta  de  mantat,  drept  aceaia 
iaste  pravila  cum  sa  nu  poata  nice  aceia,  nice  feciorul  lui  sa  o  ia  sa-i 
fie  muiere  pre  aceaia  ce  o  au  hranit  si  o  au  crescut.  Acmu  acestea  de  nu 
vor  fi  stiut  aceasta  pravila  si  vor  fi  facut  aceasta  gresala,  aicea  va  putea 
sovai  vinovatul  sa  nu  se  cearte;  iara  de  va  fi  lucrul  intr-alt  chip,  sa  stie 
si  sa  cunoasca  toti,  atunce  nu  va  putea   sovai  vinovatul,   sa   zica   cum 

n-au  stiut.  .  , 

Nestiinta    mestecatoriului    de    singe    sprijaneaste    pre     vinovat     de 

pedepsa  cea  mare,  iara  asa  nu  de  toate,  si  mai  virtos  sprijaneaste  obrazul 

cela  ce  iaste  credincios  spre  judecatoriu,  cum  sa  nu- fie  stmt;  iara  se  va 

certa  celalalt  obraz  carele  se  socoteaste  cum  sa  fie  stmt.  Iara  de  vor  ti 

stiut  amindoao  obrazele  sminteala  lor  si  ei  tot  se-au  impreunat,  atunce 

amindoao   obrazele   se  vor   certa   dupa   voia  judecatonului. 

Rudenia  carea  se  face  dupa  darul  sfintului  botez,  de  vreame  ce 
iaste  o  ruda  carea  nu  se  poate  cunoaste  de  toate  orile,  drept  aceaia  deaca 
se  face  mestecare  de  singe  intru  aceaste  feliuri  de  obraze,  atunce  judeca- 
toriul  creade  cum  n-au  stiut  si  nu  se  va  certa  nicecum,  macara  de|i 
zic  o  seama  de  dascali  cum  se  cade  sa  se  cearte  de  pururea,  citus  ar  ti 
de  micsoara  certarea,  ce  sa  zice  cu  bani  sau  si  cu  aitele. 

Cela  ce  va  face  nunta  cu  sminteala  de  singe  amestecat  cu  nestiinta, 
aceia  in  vreame  ce-s  va  cunoaste  sminteala  de  sa  va  desparti  nemaidecit, 

atunce  nu  se  va  certa  nicecum. 

Iara  de  sa  va  fi  facut  mestecarea  de  singe  fara  de  nunta,  atunce  nu 
vor  putea  sa  sovaiasca,  sa  zica  cum  n-au  stiut,  ce  sa  vor  tot  certa.        - 


Zac.  7, 


Zae.  8 


Zac.  9. 


Zac.  10 


Zac.  11 


Zac  12 


i 


-?, 


A 


Zae.  13 


Zac.  14 


Zac,  15 


Zac.  16 


■  r 

9 


L    4 


Zac.  17. 


Zac.  18. 


Zac.  19. 


V 


■* 


220 


liNDREPTAREA    LEGTT 


Muiarea  poate  sovai,  sa  zica  ca  n-au  stiut  sminteala  nuntei  sale, 
si  nu  se  va  certa  nicecum,  insa  cind  va  fi  sminteala  ei  sminteala  de 
pravila;    iara    cind    va    fi    sminteala   ei   de    pespre    fire,    atunce    se   va 

certa  si  ea.  , 

Cela  ce  va  sti  sminteala  rudeniei  si  nu  va  baga  in  seama,  ce  tot  va 
face  el  nunta  cu  mestecare  de  singe,  acela  de  sa  va  cai  dup-aceaia  si  de 
sa  va  imparti  de  acea  nunta,  atunce  nu-i  va  folosi  nemica  acea  cainta, 
ce  sa  va  certa  dupa  cum  va  fi  voia  judecatoriului. 

Cela  ce  va  lua  asupra  lui  juramint  cum  n-au  stiut  ca  laste  nunta  cu 
sminteala,  pre  acela  sa-1  creadem.  Dara  cindu-1  vom  putea  creade  ade- 
varat?  Cind  va  avea  vreun  semn  sa  arate  adevarat  cum  n-au  stmt.  Insa 
nu  avem  alt  mai  bun  semn  de  cind  vom  vedea  nunta  de  fata  cu  mare 
pohvala  in  sfinta  besearica,  pentru  ca  atunce  arata  cum  n-au  |tiut,  si 
creadem  atunce  si  juramintul  lui,  si  nu  se  va  certa.  Iara  de-s  va  fi  facut 
nunta  pre  ascun's  in  casa  lui,  atunce  iaste  semn  cum  au  stmt  de  smin- 
teala lui,  si  atunce  nice  juramintul  nu-i  vom  creade,  ce  se  va  certa  dupa 
voia  judecatoriului,  cu  moarte,  dupa  gresala  lui  si  dupa  cum  va  h  si 
mestecarea  cea  de  singe,  dupa  cum  si  mai  sus  am  dat  cuvint  de  inva- 
tatura. 


Cauta  de  vezi 


URGIE  TOCMITA  ASUPRA  CELORA  CE  DESPART    BARBATUL  DE 

MUIARE    SI    MUIAREA    DE    BARBAT,    FArA    CUVlNT    DE    VINA. 

SI  PENTRU  REPONDIE,  CARTE  A  CEA  DE   DASPARTEALA 

CE    1NCHIPUIASTE. 

GLAVA    213. 

Impreunarile  cu  porunca  lui  Dumnezeu  se  fac ;  si  poruncim  sa  nu 
se  desparta  fara  de  vina,  sau  pentru  sa  ia  darure,  sau  pentru  alta  dobinda 
sau  mita.'  Iara  cela  ce  se  va  face  vinuitoriu  sa  desparta  nunta  cea  ce  e 
pre  leage  fara  cuvint  de  vina  si  fara  deala,  acela  se  chiama  antihnst, 
pentru  ca  Hristos  si  Dumnezeul  nostru  porunceaste  noao  sa  lasam  pre 
tata-nostru  si  pre  muma-noastra  si  sa  ne  impreunam  cu  muenle  noastre 
ca  sa  fim  cu  dinsele  un  trup.  §i  au  pus  leage  singur  domnul  ca  omul  sa 
nu  fie  putearnic  a  desparti  pre  barbatul  si  pre  muiarea  fara  de  vina. 
Iara  carele  va  desparti  fara  de  Vina,  numai  pentru  ca  sa  ia  mita  sau  darure, 
acela  om  nu  iaste  numai  satana,  ce  si  antihrist  si  calcatorm  de  leage, 
cum  ar  calca  punerea  da  leage  a  lu  Dumnezeu,  si  iaste  vrajma§  si  proti- 
vitoriu  poruncilor  lui,  carele  va  sa  caza  fara  de  vreame  de  in  ceasta 
viata  si  va  sa  se  faca  mostnean  muncii  de  veaci. 

PENTRU  CA  BARBATUL  TRIMEATE  CARTE   DE  LASAT   MUERII, 
§1  ZEASTRELE  EI  DOBlNDEA§TE,  PENTRU  CEASTE  VINI  DE  MAI  JOS: 

Repundium   latineaste,    iara    greceaste    se   chiama    diazighion,    iara 
rumineaste  sa  chiama  cartea  cea  de  dasparteala  a  barbatului  si  a  mueni. 


/ 


( 


^ 

* 


T 


■ 
■ 


*    < 


/ 


ALTE  CAUZE  DE  DESPArJENIE  (gl.  213-236) 

PENTRU    DESPARipEALELE    NUNTELOR,    §1    VINELE    MUERII,    DE 
CARELE     O    DESPARTE     BARBATUL    §1-1     DOBlNDEA§TE    ZEAS- 

TRELE  EI. 


221 


GLAVA    214. 


i    v 


De  va  sti  muiarea  ca  niscare  oameni  au  vrajba  pre  imparatul  au 
pre   domnul   si   nu   va   spune  barbatului   ei. 

De  sa  va  vadi  ca  au  curvit  §i  se  va  da  de  fafa  cum  poruncesc  dumne- 
zeestile  pravile,  atunce  trebue  sa  dea  de  fata  vadeala  aceaia  cu  marturii 

foarte    credincioase. 

§i  la  acea  vadire,  adeca  prepunere  de  curvie,  va  leagea  imparateasca 
sa  fie  cinci  marturii,  si  sa  se  jure  cum  au  vazut  cu  ochii  lor  curvia  carea 
se-au  facut;  de-acia  atunce  sa  se  ereaza. 

De  va  invrajmasi  viata  barbatului  ei  ori  in  ce  chip  ce  va  vrea  sa 
afle,  sau  de  va  hi  §tiut  pre  al^ii  cari-i  vor  fi  invrajmasind  viata  lui  si 
nu  va  spune  barbatului  sau. 

De  sa  va  spala  la  bae  cu  barbati  striini  fara  de  voia  barbatului  ei, 
sau  intr-alt  loc,   sau  va  sedea  la  bauturi  cu   din^ii,   adeca  pre  la  mease 

da  veselie. 

De  va  minea  afara  de  casa  fara  de  voia  barbatului  ei,  la  casa  striina, 

unde  nu-i  vor  fi  rudeniile  ei. 

De  va  fi  avind  barbatul  ei  vreo  banuiala  pre  vecinu-s  si-i  va  zice 
sa  nu  mearga  in  casa  aceluia,  iara  ea  va  mearge. 

De  va  mearge  la  vedearea  jocurilor  sa  priveasca  fara  de  voia  barbatului 
ei.  Asijderea  iarasi  de  va  mearge  laincurarea  cailor  sa  se  uite  unde  alearga. 


Zac.  1,     Ma- 

thei. 
Zac.  2. 


Leu  §i  Costan- 
tin  imparati. 

Zac.  3. 


Zac.  4. 


Zac.  5. 


Zac.  6. 


Zac.  7. 


ifl 


■  • 


'      PENTRU     ClNDU-§    VA    PIARDE    ZEASTRELE    MUIAREA    CAREA 
VA   FI   FACUT   PREACURVIE,    SI   ClND   NU   LE   VA   PIARDE. 

GLAVA    215. 

r  -        ■  " 

Nu-s  va  piarde  numai  zeastrele  muiarea  ceaia  cevafi  facut  preacurvie,   Zac.  1. 
ce  inca-si  va  piarde  si  darurile  cite  i-au  fost  daruit  barbatul,  si  acealea 

toate  le  va  lua  inapoi. 

Muiarea  carea  va  face  preacurvie,  si  de  va  vrea  sa  sovaiasca  sa  zica  Zac.  2. 
cum  barbatul  ei  n-au  facut  deplin  carea  au  trebuit  sa  faca  cum  face 
barbatul  cu  fameaia  lui,  sau  de  va  zice  c-au  fost  nasilnicu  de  o  au  fost 
batind  fara  de  cale,  sau  va  zice  cum  au  facut  de  saracie,  sau  ca  nu  o 
hraneaste,  atunce  nu-i  va  folosi  nice  una  de  accastea,  ce-s  va  piarde 
zeastrele   toate   si   le  va   lua   barbatul   deaca   o   va  lasa. 

Cind  se  va  afla  sa  nu  fie  cununati  muiarea  cu, barbatul,  ce  vor  lacui  Zac.  3. 
a§a  fara  leage  si  vor  putea  sa  se  desparta  fiecind,  si  de  o  va  prinde  bar- 
batul facind  preacurvie,  i&ljj^&ya  vrea  s&  sovaiasca  sa  zica  cum  au  curvit, 
iara  n-au  facut  preacurvie,  fund  fara  leage  si  necununati  cu  barbatul, 
iara  a§a  cu  aceastea  cu  toate  judecatoriul  va  judeca  sa-s  piarza  muiarea 
toate   zeastrele   ce  va  fi   avind. 


. 


J"! 
1 


! 


222 


INDREPTAREA    LEGII 


■ 


** 


; 


f 


i 


Zac.  4 


Zac.  5, 


Zac.  6 


* 


Zac.  7. 


Zac.  8. 


Zac.  9, 


Zac.  10, 


Zac.  11 


Zac.  12. 


\ 


e 


L- 


Zac.  13. 


Zac.  14. 


Nu  va  putea  barbatul,  dupa  ce  va  fi  impartit  de  muiare  cace  au  fost 
necununati,  sa  o  arate  cum  au  fost  facind  preacurvie  la  vreamea  cind 
au  fost  lacuind  impreuna,  pentru  sa-i  ia  zeastrele;  ce  deaca  i-au  fost 
voia  sa-i  ia  zeastrele,  au  fost  sa  arate  la  judecatoriu  cum  i-au  fost  facind 
muiarea  curvie,  mai  nainte  de  ce  s-au  despartit,  pina  a  nu  ispravi  jude- 
catoriul    impartirea    lor. 

Muiarea  ee-s  va  piarde  zeastrele,  aceaia  nu  va  putea  sa-s  ceara  de- 
la  barbat  macara  ceva  sa-i  dea  de  hrana,  cace  au  facut  preacurvie. 

Feciorul  ceiia  ce  va  face  preacurvie,  deaca-s  va  piarde  zeastrele, 
acela  iaste  datoriu  sa-s  hraneasca  pre  muma-sa,  insa  de  sa  va  parasi 
de  curvie  si  va  sedea  cu  cinste ;  iara  de  nu  va  petreace  cu  cinste,  atunce 
nice  feciorul  nu  iaste  datoriu  sa  o  hraneasca. 

Cind  va  face  barbatul  preacurvie,  atunce-1  va  desparti  muiarea 
si-s  va  lua  toate  zeastrele  cite  vor  fi  ale  ei,  asijderea  si  ce-i  va  fi  daruit 
barbatul  si  toate  ce-i  va  fi  facut,  haine  si  alte  scule.  _        . 

#  Inca  de  nu  va  fi  facut  barbatul  nice  preacurvie,  ce  va  fi  numai 
curvit  cu  o  muiare  sloboda,  asa  cum  ar  fi  curva,  atunce  muiarea  va 
dobindi  tot  ce-i  va  fi  daruit  barbatul  si  toate  hainele  ce-i  va  fi  facut  si 
ale  ei  tot  ce  va  fi  avind. 

Inca  si  cindu-si  va  ride  barbatul  de  muiare-s,  de  va  trage  si  va  saruta 
inaintea  ei  fiesce  mueri  slujnice  sau  alte  mueri  proaste,  atunce  inca  va 
dobindi  muiarea  tot,  cum  scrie  si  mai  sus,  si  inca,  de  va  vrea,  poate  sa 

se  si  desparta  de  dinsul. 

'  Cind  va  piri  barbatul  pre  muiare  la  judecatori  ca  face  preacurvie, 

cu  socotinta  ca  aceaia  ca  sa-i  ia  zeastrele  si  alt  tot  ce  va  avea,  atunce 

poate  si  ea  sa-1  pirasca  pre  dinsul  cum  face  preacurvie,  si  atunce  nu-s 

va   piarde  zeastrele;   iara  asa,   macara   de-ar  putea   sa   si   arate  muiarea 

lucrul   barbatului,   dara    ce  folos,    cace   ca   se  vor   certa   amindoi  intr-un 

chip  de  preacurvari. 

Muiarea  vadua,    cum    se  va  impreuna    cu    vreun  barbat  trupeaste, 

aceaia  piarde-s-va  zeastrele  toate  si  le  vor  lua  ispravnicii  carii  au  lasat 

barbatul  sa  fie  socotitori  casei-si,  si  aceasta  va  fi  mainte  de    ce    sa    va 

implea   anul  de  cindu-i  va  fi  murit  barbatul;   iara   dupa   ce-i  va  treace 

anul,  atunce  de-ar  face  si  preacurvie,  nu-s  va  piarde  zeastrele,  ce-s  va 

piarde   numai   darurile   si   hainele    toate   citu-i   va    fi   facut   barbatul;    si 

aceaste  unealte  si  bucate  ce  vor  fi,  nu  se  vor  da  ispravnicilor  barbatului, 

ce   sa  vor  lua  toate  si  se  vor  da  pre  seama  domniei. 

Barbatul  carele  va  fi  ramas  de  muiare-si  si  de  va  curvi  cu  fiece  muiare, 
acela  piarde-s-va  toate  darurile  ce  va  fi  avut  de  la  fameae-si  carele  i-au 
fost  dat  pina'  au  fost  vie,  inca  si  ce-i  va  fi  lasat  si  dupa  moarte. 

Ispravnicii  muerii  ceii  moarte,  cind  vor  vrea  sa  ceara  si  sa  ia  2 
ei  inapoi  de  la  barbat,  atunce  acel  barbat  de-ara  putea  sa  arate  cum  muiarea 
lui  cind  au  fost  vie  au  fost  facind  preacurvie,  atunce  acela  ara  tinea  toate 

zeastrele  ei.  '  "'..". 

Cind  se  va  scula  o  muiare  vadua  si-s  va  ceare  zeastrele  de  la  isprav- 
nicii barbatului  ei  celui  mort,  iara  ispravnicii  vor  arata  cum  face 
preacurvie,  pentru  sa-i  tie  zeastrele,  atunce  aicea  trebue  sa  cerceteaze 
judecatoriul  de  sa  va  afla  sa  se  fie  jeluit  barbatul  de  acest  lucru  cind 


zeastrele 


■ 


N 


* 


* 


it 


ALTE  GAUZE  DE  DESPARTENIE  (gl.  213-236) 


223 


"u 


va  fi  fost  muiarea  inca  vie,  atunce  le  va  priimi  marturiile  cum  sa  fie  fost 
asa ;  iara  de  nu  se  va  fi  jeluit  barbatul  niceodata  de  muiarea  sa,  necum 
intr-alt  chip,  ce  nice  scirba  n-au  avut  impreuna,  atunce  oricite  marturn 
yor  zice  c-au  fost  muiare  rea,  nice  unul  sa  nu  creaza  judecatorml,  nice 
sa  o  judece  muiare  rea,  nice  sa-s  piarza  zeastrele. 

De  vreame  ce  va  fi  stiind  barbatul  ca-i  curveaste  muiarea  cu  altn, 
si-i  va  fi  si  zis  si  s-au  si  jeluit  de  multe  ori,  iara  asa  cu  aceastea  cu  toate 
au  tacut, 'n-au  avut  ce'mai  face,  nice  au  vrut  sa  o  pirasca  la  judecatoriu, 
ce  o  au  tinut  in  casa  ca  pe  o  fameae-si  si  s-au  culcat  cu  dinsa,  atunce 
nu  mai  poate  nice  in  viata,  necum  dupa  moarte,  sa  o  pirasca  la  judeca- 
toriu  cum  au  facut  preacurvie,  nice  poate  sa-i  opreasca  zeastrele,  nice 

alt  nemica.  '       "      <••  i-  ■ 

Cind  va  erta  barbatul  preacurviia  muerh-s  ce  va  ti  mcut,  cu  tocmeala 

ca  aceaia  zicind  de  o  va  mai  oblici  ca  face  acest  lucru  sa  o  spue  judeca- 
toriului,  si  atunce  sa-si  piarza  zeastrele. 

De  vreame  ce  va  sti  barbatul  adevarat  cum  face  muiarea  lui  prea- 
curvie §i  el  rabda  si  o  'tine  in  casa  si  tace,  atunce  semneaza  lucrul  cum 
o  iarta  au  de  voe,  au  de'nevoe.  Acela  mai  virtos  poate  sa  se  chiame  codus 
si  votru  muerii  sale;  fara  numai  cind  nu  va  sti  adevatat  lucrul,  ce-si 

va  prepune  numai  asa. 

-  De  va  fagadui  barbatul  cu  juramint  muerii  lui  cum,  de  o  va  pnnde 
facind  preacurvie,  nu  o  va  duce  la  judecatoriu,  ce  numai  ce-i  va  lua 
zeastrele  si  o  va  lasa,  iara  muiarea  de  va  face  acel  lucru,  atunce  aceasta 
tocmeala  'sa  stea  adevarata,  adeca  sa  nu-i  ia  zeastrele,  ce  o  va  da  pre 
mina  iudecatoriului  de  o  va  certa  ca  pe  o  preacurva,  iara   zeastrea  sa 

nu-i  ia.  . 

Cind  nu  va  sti  barbatul  ca-i  face  muiarea  preacurvie,  drept  aceaia 

nu  face  nice  o  isc'usenie  asupra  ei,  atunce  nu  se  chiama  ca  o  iarta  pentru 

preacurvie  ce  face.  •_  ....    ,^ 

De  vreame  ce  barbatul  va  erta  preacurviia  muern  lui  da  vreo  nevoe 

sau  de  vreo  sila,  atunce  nu  se  chiama  cum  sa  fie  ertata. 

Cind  va  piri  barbatul  pre  muiare-§i  la  judecatoriu  cum  laste  preacurva, 
zicind  cum  el  singur  i-au  fost  votru,  atunce-i  va  lua  zeastrele;  iara  de 
nu  vaspune  cum  au  votritu-o  el,  iar  muiarea  va  arata  cum  au  lost  el 
votru,  atunce  nu-i  va  putea  lua  zeastrele.  Iara  de  nu  va  cauta  ]udeca- 
toriul  de  zeastre,  ce  numai  sa  cearte  pre  eel  vinovat,  atunce-i  va  certa 
pre  amindoi   ca   pe   niste  vinovati.  /  . 

De  va  fi  viu  tatal  muerii  ceiia  ce    va  face  preacurvie,  carele  i-au 
dat  zeastrele  si  carele  va  sa  mosteneasca  zeastrele  ei  dupa  moartea  muerii 
atunce  barbatul  nu  va  putea  lua  zeastrele  si  sa  pagubeasca  pre  tatal 

muerii.  . 

Cind  se  va  afla  nestine  un  striin  sa  inzestreaze  pe  vreo  muiare  pentru 
sufletul  lui  si  sa  o  mari'te  cu  tocmeala  ca  aceasta,  cum  de  va  mum  muiarea, 
atunce  sa  v'ie  zeastrele  iaras  la  mina  lui,  atunce  de  va  face  ea  preacurvie, 
barbatul  ei  nu  va  putea  lua  zeastrele.-  ■_ 

Toate  aceaste  chipuri  ce  scriu  pentru  paguba  zeastrelor  se  socoteaste 
sa  fie  cum  am  zis,  adeca  cind  nu  va  avea  muiarea  cocom.  Iara  deaca 
va  avea  muiarea  coconi,  atunce  ale  coconilor  vor  fi  zeastrele  ei,  iara  nu 


Zac.  15 


if 


Zac.  16. 


Zac.  17. 


Zac.  18. 


Zac.  19. 


Zac.  20. 


Zac.  21. 


Zac.  22 


Zac.  23, 


Zac.  24, 


' 


H 


-    ,. 


•  *4 


I 


224 


iNDREPTARFvA    LEGH 


Zac.  25, 


Zac.  26. 


i 


■ 


Zac.  27. 


8 


^ 


A   lui   Arme- 
nopal, 

i. 

2. 
3. 

4. 


5. 


altuia  nemanui;  ce  sa  zice  de  vor  fi  coconii  cu  acel  barbat  ce-au  luat 
zeastrele,  sau  de  va  avea  si  alti  coconi  cu  alt  barbat  mai  de  intii,  tot 

aceia  vor  lua  ce  va  fi. 

Cela  ce  sa  va  cununa  cu  o  muiare  rea,  de  pururea  rusinata  si  curva, 
dup-aceaia  de  va  face  acea  muiare  si  preacurvie,  atunce  nu  va  putea 

barbatul    sa-i   ia    zeastrele. 

Nu-s  va  piarde  muiarea  zeastrele  ei  de  vreame  ce  nu  vor  arata  de 
fata  curviia  ei  deplin,  sa  vaza  toti.  Judecatoriul  are  puteare  sa  socoteasca 
foarte  bine   de  vor   fi   marturiile    intregi   si   adevarate   si  foarte   bune   si 

credincioase.  _ 

Barbatul  ce-s  va  piri  muiarea  la  judecatoriu  cum  au  facut  preacurvie, 
ca  sa-i  ia  zeastrele,  atunce  trebue  sa  vadeasca  foarte  de  fata  preacurviia 
ei;  ce  sa  zice  atita  sa  o  arate  adevarat,  cum  iaste  intru  tofi  credinta  ca 
aceaia,  cum  lumina  soarelui  face  zioa.  Iara  de  nu  o  va  arata  asa  de  ade- 
varat, atunce  nu  va  lua  nemica  de  intr-aeeale  zeastre,  macara  muiarea 
de  sa  va  si  certa  ceva  pentru  niste  prepusuri  oarecarele  ce  va  judecatoriul 
sa  vaza  de  la  dinsa ;  cu  aceastea  cu  toate,  de  vreame  ce  nu  se  va  arata 
un  lucru  ales  pentru  acea  preacurvie,  atunce  barbatul  nu  va  lua  nemica 
de  in  zeastrele  muerii-si.  ■   - 


VINILE    BARBATULLI    UE    CARELE-L    LASA    MUIAREA   LUI    SI-§I 
IA   ZEASTREA  EI   SI  DARURILE   CARELE   I   LE-AU   DAT  PENTRU 

■     rfUNTA. 

GLAVA    21G. 


J» 


De  va  grai  el  sau  va  sti  pre  altii  ca  graesc  de  rau  asupra  imparatului 
sau  a  domnului,  si  nu  va  spune  imparatului  sau  domnului  sau  el  singur, 
sau   sa   porunceasca   cu    altcineva. 

De-i  va  invrajmasi  viata  ei  ori  in  ce  chip  va  vrea  sa  afle. 

De-i  va  invrajmasi  intreaga  inteliptie  a  ei,  adeca  curatia  si  va  pune 
pre  altii  sa  o  spurce  sau  o  va  da  intr-aceasta. 

De-s  va  prepune  muiarea  inaintea  judecatii  sau  intr-alt  loc  ca  e 
curva,  si  nu  va  putea  cu  marturii  credincioase  sa  dea  de  fata  curvia  ei ; 
atunce  are  voe  muiarea  sa-1  lase,  de  va  vrea,  ca  pe  un  prepuitoriu  al  ei. 

De  va  avea  alta  muiare  in  casa  lui  si  va  dormi  cu  dinsa,  sau  in  sat, 
sau  intr-alt  loc,  si-i  va  zice  muiarea  lui  sau  parintii  ei,  sau  altcineva, 
o  data  si  de  doao  ori,  sa  se  daparteaze,  iara  el  nu  va  vrea  sa  faca  parasire 
de  tot  de  catra  acea  curva,  atunce-1  lasa  muiarea  lui. 

Pentru  aceaste  vini  de  sus,  nu  se  lipseaste  barbatul  numai  de  darurile 
ceale  de  naintea  nuntei  si  le  ia  muiarea  lui,  asijderea  si  de  zeastrele  ei, 
ce  inca  si  de  in  avearea  lui  cita  va  fi,  sau  intre  eale  a  treia  parte  de  darul 
eel  de  naintea  nuntei  atita  sa  dea  si  toata  daruirea  de  naintea  nuntei, 
si  sa  pedepseaste  barbatul  cu  pedepsa  ce  vrea  sa  pata  muiarea.  Ce  nice 
muiarea  fara  de  judecata  nu  poate  sa-s  lase  barbatul,  nice  barbatul  pre 
muiare.  Drept  aceaia  carele  va  lua  muiarea  cu  barbat  pina  nu  se  va  das- 
parti  cu  judecata,  acela  preacurvariu    sa  chiama,  macara  de-au  si  fost 


' 


ALTE  CAUZE  DE  DESPARJENIE  (gl.  213-236) 


muiarea  in  gresala  de  dasparteala,  sau  si  barbatul  de  i  sa  va  hi  cazut  sa 
se  desparfa ;  ce  insa,  fara  de  judecata  §i  fara  carte  de- dasparteala,  nu 
poate  sa  se  dasparta  barbatul  §i  muiarea. 

De  aceasta  numai  la  calugarie  poate  sa  se  faca  cum  am  zis,-sa  se  Semneazd. 
desparta  fara  de  judecata,  cum  zic  pravilele,  ca  atunce  sa  dazleaga  nuntele, 
ce  sa  zice  sa  desparte  si  fara  de  carte  de  lasat,  cind  va  lua  chipul  si  se  va 
face  calugar,  sau  barbatul,  sau  muiarea. 


v™ 


W      1 


DESPABTE-SE  NUNTA  CLND  BABBATUL  NU  SE  AFLA  THUPEASTE 

■  4KB,1  CI     MUIABEA    1.1  I. 

GLAVA    217. 

f  Dasparte-se  nunta  $i  deaca  vor  treace  trei  ani  dupa  ce  sa  face  nunta  Matheu 
$i  nu  pot  sa  se  ameastece  barbatul  cu  muiarea  dupa  cum  fac  oamenii. 
Deci  de  va  cauta  muiarea  sa  se  dasparta  de  barbatul  ei  ^i  el  va  marturisi 
ca  adevarat  nu  poate  sa  se  ameastece  cu  dinsa,  atunce  sa  dasparte  muiarea 
de  acel  barbat  al  ei  §i  barbatul  de  acea  muiare  a  lui ;  si-s  tine  barbatul 
bucatele  lui  fara  de  paguba  si  muiarea  zeastrele  ei  numai,  iara  darurile 
de  naintea  nuntei  ramin  la  barbat  si  nu  le  ia  muiarea. 


N 


DESPABTIBEA  NUNTEI  CiND  BARBATUL  NU  AFLA  PBE  MUIABEA 

LUI    FATA    CUBATA. 

GLAVA    218. 


Da  se  va  insura  nestine  si  va  lua  muiare,  parindu-i  ca  va  fi  fata,  iara 
apoi  sa  nu  o  afle  fata  curata,  atunce  aeia§  sa  vadeasca  aceasta  cu  ara- 
tare  sau  cu  marturie  dascoperire  adeverita  de  fa^a,  si  nunta  ca  aceaia, 
au  poruncit  un  patrichie,  sa  se  dasparta.  §i  muiarea  sa  nu  se  judece  ca  o 
curva,  ce  sa  zice  sa  nu  se  lipseasca  da  zeastrele  ei,  pentru  ca  au  facut  paca- 
tul  mai  nainte  de  ce  au  luat  barbat.  Iar  de  se  va  amesteca  cu  dinsa  a  doa 
oara,  de-acia  sa  nu  o  mai  dasparta,  ce  sa  o  tie. 


m  ■■-        "       -"' 


De   in    cartea 
romaicu,   titla 

49. 


m  a 


... .-  —    -    mtm     fa 


\ 


j * 


i  - 
I 


i 
I 


BESPABTE-SE  NUNTA  ClNB   SE   FACE  NESTINE   CALUGAB;  IABA 
MUIABEA  LUI  SA  SE  MABITE ;  IABA  EL,  DUPA  VBEAME,  VA  SA 

SE  FACA   ABHIEBEU. 

GLAVA    219. 

■ 

Slobozeaste-se,  adeca  desparte-se  barbatul  de  muiarea  lui,  sau  muiarea 
de  barbatul  ei  cind  va  sa  se  faca  calugar,  sau  calugarita  si  fara  de  voia 
unul  a  altuia  si  fara  de  nici  o  judecata ;  pentru  ca  mai  intru  buna  cale 
mearge.  <P 

Pentru  ca  zice  pravila,  leagea,  ca:  poruncim  sa  fie  volnic  a  sa  face 
calugar  $i  a  se  daspar^i  de  nunta  oricarele  va  vrea,  au  barbatul,  au  muiarea, 

15  —  c.  1201 


A   lui   Arme- 
nopul. 


\\ 
l 


I 


•  - 


•M 


N—    _!*-' 


226 


INDREPTAREA    LEGII 


Mathei. 


' 


» 

si  sa  n-aiba  nice  o  aparare,  pentruca  mai  la  bine  mearge,  adeca  intru 
petrecania  si  viata  ce  e  tocma  ingerilor.  Iara  asa  adevarat  intii  sa  ia 
chipul  acela  ce  va  sa  se  faca  calugar,  de-acia  atunce  sa  fie  volnic  celalalt 
sa  se  marite  sau  sa  se  insoare,  sau  barbatul  sau  muiarea.  §i  carele  de 
intr-amindoi  va  raminea  intru  cinul  mireanilor,  acela  sa  aiba  de  la  cela  ce 
sa  va  face  calugar,  ce  va  fi  pe  dreptate  partea  de  mosie  carea  vrea  sa  o 
mosteneasca  dupa  moartea  lui,  ori  barb  at  de  va  hi,  ori  muiare,  pentru  ca 
si  acela  ca  un  mort  se  socoteaste. 

Iara  de  sa  va  timpla  si  se  va  face  nestine  calugar,  iara  muiarea  lui 
se  va  marita  si,  dupa  treacere  a  atita  vreame,  unul  ca  acela  se  va  arata 
ca  va  putea  hi  harnic  de  arhiereu,  poate  sa  se  faca,  si  nu  se  opreaste  pentru 
insurarea  muerii  lui,  cace  au  fost  insurat. 


<- 


■ 


- 


Leu  §i  Costan- 
iin  tmparati. 


■ 

■ 

i 


PENTRU  MUIAREA  DE-§  VA  BATE  IlAllBATUL,  CA  SE  DASPARTE. 

G  L  A  V  A    220. 

r 

Muiarea  de-s  va  pune  cu  indraznire  miinile  asupra  barbatului-s,  adeca 
sa-l  bata,  sau  de-'l  va  scirbi,  si  ea  sa  hie  grea,  sa  omoara  copilul  in  pintecele 
ei,  sa  piarza  barbatul  nadeajdea  coconului,  atunce  se  dasparte  de  dinsa 
barbatul  si  ia  prea  alta   muiare. 


■   • 


Jam  a  acelor 
imparafi. 


Zri. 


PENTRU  BARBATUL  BE  VA  III  FUR,  SE  DASPARTE  DE  DINSUL 

MUIAREA  LUI. 


GLAVA    221. 


])e  va  hi  vial^a  barbatului  sa  tilhareasca,  adeca  sa  fure  si  sa  prade 
si  sa  piarza,  sau  sa  sape  morminte  sa  ia  haine,  si  de  se  va  vadi  de  aceasta, 
atunce  muiarea  lui  se  dasparte  de  barbatu-si,  si  ia  si  zeastrele  ei  toate  si 
darurile   ceale   de   naintea   nuntei. 

Socoteaste  de  judecata  legii  imparatesti  ce  e  mai  sus,  ca  nu  zice 
pentru  furtisagul  besearecilor  si  a  morminturilor ;  ce  de  impreuna  iaste 
lucrul  furtisagului.  Cum  am  zice,  de  va  hi  fur  barbatul  sau  muiarea  si 
se  va  vadi  cu  marturii  adevarate  ca  au  furat  sau  ale  beserecilor,  sau  ale 
morminturilor,    sau   bucate   ale   oamenilor,   atunce   se   dasparte. 


PENTRU    OMUL  ROB    SAU   MUIAREA   ROABA,   CA   SE   DASPARTE 


GLAVA    222. 


Armenopul. 


Dezleaga-se,  adeca  desparte-se  nunta  si  cind  se  face  rob  barbatul 
sau  muiarea  si  peste  trei  ani  nu  se  va  auzi  nemica  ca  iaste  viu  sau  vie 
unul  sau  altul,  fiecarele  de  intr-amindoi  carele  s-au  robit. 


^=™= 


. 


i 


A- 


ALTE  GAUZE  DE  DESPARTENIE  (gl.  213-236)  227 

PENTRU   MUIAREA   CAREA  VA  FI  POST  ROABA   SI   O   VOR   HI 

SPURCAT,   SA  NU   O  DESPARTA  BARBATUL. 

m 

GLAVA    223. 

Porunceastc  tocmirea  legei  intru  cartea  sasezeci,  tila  a  opta,  glava 
a  doasprezeace,  ca  muiarea  carea  sc  va  spurca  de  silnici  sau  dc  prada- 
torii  carii  o  vor  robi  si  apoi  va  scapa,  sau  se  va  slobozi  si  va  veni  la  bar- 
batu-s,  aceaia  nu  se  cade  sa  o  dosadeasea  cineva,  nice  el  sa  o  goneasca, 
pentru  ca  fara  de  voia  ei  i  s-au  facut  aceaia  si  in  sila.  Drept  aceaia  va  acesta 
canon  sa  i  se  iarte  muerii  si  sa  o  tie  barbatulu-si,  iara  sa  nu  o  desparta, 
deaca  vreame  ce  i  s-au  facut  in  sila,  fara  voia  ei ;  si  leagea  besearecii  porun- 
ceastc: muiarea  carea  se  va  spurca  cu  da  sila  de  pagini,  aceaia  n-are  nice 
un    canon. 


De  in  pravila 
de   obsie. 


* . 


.     PENTRU  BARBATUL  CE-S  VA  GOi\I  MUIAREA,  SI  0  VOR  SPURCA 

ALTII,   ACELA   SA   NU    O   DESPARTA. 

GLAVA    224. 

t 

IJarbatul  de-s  va  goni  muiarea  afara  de  casa  lui,  si  ea  nu  va  avea  Zonara. 
ce  face  si  unde  va  minea,  de-acia  va  vrea  sa  mearga  la  vreo  ruda  a  ei 
sau  la  alt  credincios  cunoscut  priaten,  iar  pre  cale  se  vor  afla  niscare 
oameni  facatori  de  rau  si  o  vor  fi  spurcat  cu  da  sila,  insa  de  aceasta 
muiarea  nu  sa  osindeaste,  nice  se  canoneaste,  nice  sa  desparte  de  catra 
barbatul  ei ;  pentru  ca  vina  carea  o  au  spurcat  au  fost  singur  barbatul  ei 
carele  o  au  gonit  afara  de  casa,  si  toata  greimea  si  canonul  curvii  asu- 
pra  lui  se  da  ca  un  vinovat  pacatului.  Iara  muiarea  ramine  nevinovata, 
§i  pentru  curvie  nice  nu  se  canoneaste,  nice  ia  alta  pedepsa ;  numai  ce 
lacuiaste  in  casa  barbatului-^i  impreuna  cu  dinsul,  ca  si  mai  nainte,  un 
trup  si  stapina  casii  si  bucatelor  lui. 


PENTRU  BARBATUL  SAU  MUIAREA   GUBAVA,  CA  SE  DESPARTE 

G  LAVA    225. 


Desparte-se  barbatul  de  muiare  de  va  fi  misa  sau  gubava.  Asijderea 
si  muiarea  se  dasparte  de  barbatu-si  de  va  fi  misel  sau  gubav. 

§i  de  sa  va  timpla  sa  aiba  acea  boala  muiarea  si  se  va  dasparti,  atunce 
barbatul  sa  poarte  grija  de  hrana  ei  pina  intru  toata  viata  ei  ce  va  trai. 

w 

PENTRU    RUDENIA    SFlNTULUI    BOTEZ,    SE    DASPARTE. 

GLAVA    226. 

Cind  va  priimi  nestine  coconul  sau  de  la  sfintul  botez,  adeca-1  va 
boteza,  atunce  se  dasparte  de  muiare-si,  cace  ca  o  au  facut  sora  sufle- 
teasca. 


Leu  si  Costan* 
tin  iinparati. 


A 


Mathei, 


15 


"■ 


■  l> 


\ 


r 


228  1NDKEPTARKA    LEGII 


PENTRU    RUDENIA    FECIORIEI    DE    SUFLET,    CA    SE    DESPAHTE. 

GLAVA    227. 

■ 

/ar  a  celui  de  De  va  face  nestine  fecior  de  suflet  pe  ginere-sau,  atunce  se  desparte 

sus.  ginerele  de  fii-sa  pentru  ca  o  au  iacut  sora  sufleteasca.   Drept  aceaia  va 

{  lua  alta   muiare.  i 

v 

PENTRU    NUNTA   CEA   FArA    DE    LEAGE,   CA    SE   DASPARTE. 

GLAVA    22a. 

Iar  a  celuia.  Muiarea  carea  va  lua  barbat,  si  se  va  ai'la  fara  de  leage,  atunce  poate 

sa  se  lase  de  dinsul  ^i  sa  ia  alt  barbat.  Asijderea  si  barbatul  pre  muiare. 


A  dumnezae§- 
tilor  dascali. 


A  PostniculuL 


PENTRU    A    PATRA    INSURARE,    CA    SE    DASPARTE. 

GLAVA    229. 

/"     A  patra  insurare  se  dasparte  fara  da  nici  o  socoteala,  pentru    ca  e 
Afara  de  leage ;  $i  aceaia  nunta  nu  se  chiama,  ce  viata  porceasca,  adeca 
/cum  se  tavaleaste  porcul  in  tina  §i  se  intina  si  se  impute,   asijderea  §i 
lacea  a  patra  insurare  ce  sa  insoara  omul. 

PENTRU   NEVlRSTA   NUNTEI,    CA    §1   ACEAIA    SE   DASPARTE. 

GLAVA    230- 

Nunta  ceaia  ce  nu  e  de  virsta,  aceaia  fara  de  nice  0  socoteala  sa  se 
desparta.  pi  nevirsta  se  chiama  cind  nu  iaste  barbatul  de  patrusprezeace 
ani   si  muiarea  de  doisprezeace,   ce  mai  putin. 


PENTRU  BARBATUL  CARELE  SE  VA  AFLA  CU  MUIAREA- SI  AFAR  A 
DE    FIRE,    CA    SE    DASPARTE;    §1    PENTRU    CANONUL    LOT. 

GLAVA    831. 


Aceasta  iaste 
scris  la  0  pra- 
vila  veache  de 
la   Ohrid. 


Postnicul  §i 
Grigorie  Solu- 
neanuh 


/  Barbatul  da  se  va  afla  cu  muiarea  lui  afara  de  fire,  care  lucru  iaste 
afara  de  firea  orneneasca,  acela  sa  se  dasparta  de  intru  alesul  si  blagocesti- 
vul  neam  al  crestinilor,  ca  o  amestecare  rea  si  lucru  ru§inat ;  si  sa  se  des- 
parta de  dinsul  muiarea  fara  de  cuvintul  nemanui  si  sa-s  ia  toata  zeastrea 
\  ei  §i  darurile  ceale  de  naintea  nuntei,  si  den  intr-avearea  lui  cita  va  fi, 
a  treia  parte  de  darul  nuntei  de  nainte,  atita  sa  ia. 

Carele  va  face  cu  muiarea  lui  afara  de  fire,  acela  preot  sa  nu  se  faca, 
ce  numai  sa  se  desparta  de  tot  de  dinsa;  si  deaca  se  va  desparti,  atunce  sa 
se  canoneasca  cincisprezeace  ani  sa  nu  se  cuminece. 


\ 


•J 


'- 


s*  112. 


ALTE  CAUZE  DE  DESPARTEME  (gl.  213-236)  *  229 

mO  BABBAX^t  m  HU.AHEA,  ^ £*»  VBEEN'I  BE 

lUTO-tNfll     EBETICI,     SE     BASPABTE. 

GLAVA    232. 

1    7?    .1   sfintului   sabor   porunceaste    ca    de   va   lua   barbatul   Sfintul  sabo, 
"Tannic  xnuial  2SST-  pravoslavnica  muiare  sa  ia  barbat  eretrc, 

^rf  de^e T2tai  partea  ereticuhn  sa  so  intoarca  de  in  eres,  sa  se   £*|  I-" 
faca  pravoslavnic,  atunce  sa  nu  se  desparta. 

PENTBU  BABBATUL  CABELE  VA  AVEA  ME1ABE  SA  SE  INDRA- 

CEASCA  SI  VA   SA    0   LASE. 

GLAVA    233. 

a  dracului,  atunce  sa  o  lase ji  sa  ia  alta  _ 

va  afla  tot  intr-acea  patimaji  nu  se  va  zfcav ae  ai       , 

facuse  nunta,  atunce  de  graba  n»d«P J^rtSrte  pre  muiare  trei  ani  si 
am  zis  mai  sus,  asa  sa  hie,  ca  barbatu J  8«  a?*^e  f -^  asa  porunceaste 
sa  o  hraneasca  si  sa  poarte  grip  de  tamadu^ea  ^*9J^       ^ 

St^K^t  ^£^-i  «i  sus,  pSna  ce 
sa  vor  implea  acei  cinci  ani. 


mrMTMI  PATFYI*  SAU  LOVITUBA  CE  LOVEASTE  PBE  OM  SI  CADE 

OS  BE   SA  BATE   SAU   SE  TAVALEASTE    SI-I  MERG   SPUMELE 

CEM  SE  JEBECA  LA  ABEVERITA  MABEA  BESEARICA  P1NA  ASTAZI. 

GLAVA    234. 

ror  biruitonu  preasfmtul  si  a  *oato.lu™e*  J^L  '  t  aCea  patima  mai 
sfintul  lui  sabor.  fnsa  cum  fi  -j™^^^  ei  si  se  va  martu- 
denainte  de  ce  nu  se  va  hi  fost  bl agos lovit  cu  ^*&  '^  de  nice  0 

si  tsasKs  f =i  •  f g£  -;i=  was 


N 


/ 


Cauta  da  vezi 
raspunsul  pa- 
triar§esc. 


■ 


\ 


230 


INBREPTAREA    LEGII 


adeca,  sa  o  lase  pina  intru  toata  viata  lui,  nice  intr-un  chip.  Drept  aceaia 
de  sa  va  timpla  acea  patima  de  lovitura  sa  vie  si  la  barbat,  asijderea  si 
muiarea  sa  n-aiba  nice  o  voe  sa  ia  alt  barbat  pin-intru  toata  viata  acelui 
barbat  al  ei;  iara  cum  am  zis  mai  sus,  de  va  hi  fost  avut  acea  patima 
mai  nainte  de  ce  nu  se  blagoslovise  cu  muiarea  lui,  atunce  sa  aiba  voe 
acea  muiare  a  lui  sa  se  desparta  de  dinsul  fara.  de  nice  o  indoire  si  sa  ia 
pre  alt  barbat   ncoprita. 


1 


■ 


Nichita,  mi- 
tropolitul  Ira- 
cliei. 


Cauta  da  vezi 
rdspunsul  pa- 
iriarsesc. 


DE  SA  VA  TiMPLA  CUIVA  SA  SE  DUCA  iNTR-ALT  LOC  SI  ACOLO 

SA  TIE  POSADMCE,  SAU  SA  NU  TRIMEAjA  MUERII  LUI  CHEL- 

TUIALA  DE   HRANA  VIETII   EI,   ACELA   SA   SE   DASPARTA. 

GLAVA    235. 

-  m  Muerii  cariia  se  va  duce  barbatul  de  la  dinsa  si  va  sedea  intr-alt  loc, 
si  acolo  sa  ia  posadnica  sa  tie,  atunce  acea  muiare  a  lui  n-are  voe  sa  ia 
alt  barbat,  numai  ce  sa-1  asteapte  trei  ani  sa  se  intoarca  la  dinsa  si  acela 
barbat  sa-s  lase  posadnica  si  sa  tie  pre  acea  muiare  pre  leage,  iara  sa 
nu  o  desparta,  nice  ea  sa  nu  se  marite  a  doa  oara  pina  va  fi  barbatul  ei 
viu ;  iara  deaca   va   muri,  atunce  sa  fie  sloboda  a  sa  marita,  cum  zice 

apostolul.  , 

Insa  tocmeala  aceasta  asa  se-au  facut  cu  judecata  saborului,  de  vladica 
al  tuturor,  preasfintul  si  a  'toata  lumea  patriarh,  chir  Dionisie,  valeato 
7602,  mesita  fevruarii.  Cace  cind  se  timpla  barbatului  sa  se  duca  intr-alt 
loc  si  sa  se  zaboveasca  cinci  ani  de  la  casa  lui  si  nu-s  va  aduce  aminte 
nem'ica  de  muiarea  lui,  sau  sa-i  trimeata  de  cheltuiala  hranei  ei,  sau  carte, 
ce  o  va  lasa  de  tot  fara  de  nice  un  ajutoriu,  impreunare  ca  aceaia  sa  se 
dasparta  de  tot  fara  de  nice  o  opreala  si  sa  fie  volnica  muiarea  sa-s  ia 
alt  barbat  pre  leage.  Deci  de  atunce  aceasta  tocmeala  asa  se  judeca  de 
adevarata  marea  besearica  si  de  toti  sfintii  arhierei  ca  pe  dreptate  si  pre 
leage  ce  iaste  si  se  cade 


Marele   Yasi- 
lie,  canon.  31 


Sabor.   6,   ca- 
non. 89. 


PEXTRU   MUIAREA   CARIIA  I   SE   VA   DUCE   BARBATUL,    SAU   SE 
VA  FACE  ROB,  SAU  SE  VA  DUCE  LA  OASTE  SI  SE  VA  FACE  PERIT, 

SI   EA   VA    VREA    SA    SE    MARITE. 

GLAVA    236. 

Canonul  31  al  marelui  Vasilie  zice :  muerii  cariia  i  se  va  duce  barbatul 
afara,  intr-alta  cetate  sau  oras  sau  sat,  sa  faca  cale,  sau  la  oaste,  si  se  va 
face  perit  si  de-acia  nu  se  va  mai  auzi  de  dinsul  ce  s-au  facut,  iara  muiarea 
de  nu  va  astepta  sa  auza  mai  adeverit  de  marturii  credincioase  sa  martu- 
riseasca  pentru  barbatul  ei  murit-au,  n-au  murit,  si  va  vrea  sa  se  marite 
sa  ia  alt  barbat,  aceaia  sa  se  judece  ca  o  curva. 

Insa  de  sa  va  timpla  sa  calatoreasca  nestine,  sau  se  va  duce  la  oaste 
si  nu  se  va  auzi  de  dinsul  ca  tra  iaste,  iara  muiarea  se  va  marita,  apoi  el 


V 


• 


Lfc- 


t 


j 


BIGAMIE  (gl.   237) 


231 


Zrl 


Leu  §i  Costan- 
tin  imparatii. 


Zri. 


se  va  intoarce  la  mosie  si  ia  casa-s  si-s  va  afla  muiarea  maritata  dupa 
alt  barbat,  atunce  de  va  vrea  o  va  dasparti  de  acel  barbat  si  o  va  lua 
ca  o  fameae  a  lui.  De-acia  nice  barbatul  carele  o  au  luat  nice  acea  muiare 
carea  1-au  luat  se  pedepsesc,  caci  ca  n-au  stint  ca  traiaste  si  iaste  viu. 

Iara  de  sa  va  timpla  sa  nu  vrea  muiarea  pre  barbatul  eel  de  intii, 
ce  numai  pre  barbatul  eel  de-al  doilea,  atunce  sa  nu  o  lasi  sa  ia  pre  acel 
barbat  al  doilea.  Iara  de  nu  va  vrea  sa  se  dasparta  de  voe,  atunce  sa 
o  desparta  si  fara  de  voia  ei  si  ca  o  curva  sa  o  canonesti. 

Numai  aceale  mueri  ce  sa  iarta  si  nu  se  canonesc,  carele  deaca-si  vad 
barbatii  lor  cei  de  intii,  sau  vor  auzi  ca  traesc,  intr-acel  ceasu-si  lasa  ai 
doilea  barbati  ai  lor  si  merg  intr-alta  casa  de  sed  pina-s  vor  dobindi  bar- 
batii lor  cei  de  intii. 

Iara  muerile  carele  vor  auzi  ca  traesc  barbatii  lor,  sau-i  vor  vedea 
ca  au  venit  si  nu  vor  mearge  dupa  dinsii,  ce  vor  sa  tie  ceia  barbati  ai 
doilea,  iara  nu  pre  cei  de  intii,  pre  leage,  atunce  nice  o  ertaciune  lor  nu  e, 
nice  au,  numai  ce  sa  canonesc  ca  niste  curve. 

Barbatul  ce  sa  va  duce  intr-o  calatorie,  sau  la  oaste  si  nu  va  veni  Armenopul. 
•  preste  multa  vreame,  atunce,  citi  ani  se  va  zabovi,  tot  sa-1  asteapte  muia- 
rea. Iara  de  nu  va  veni  carti  de  la  dinsul  si  va  auzi  ca  au  murit,  atunce 
numaidecit  sa  nu  ia  alt  barbat  pina  nu  se  vor  afla  marturii  credincioase 
'  sa  marturiseasca  cu  juramint  pre  dumnezeiasca  si  sfinta  ievanghelie 
cum  stiu  de  acel  om  ca  au  murit.  Atunce  sa  se  faca  zapis  pre  marturia 
acelor  marturii  si  sa-1  tie  pentru  adeverinta ;  de-acia  sa  fie  volnica  muiarea 

sa  ia  alt  barbat,  al  doilea,  pre  leage. 

Iara  pentru  cei  robiti,  nearaoa  lui  Leu  Inteleptul  porunceaste :  muia- 
rea sa  nu  afle  vinuiala  pentru  barbatul  ei  carele  se  afla  in  robie,  sa  ia 
alt  barbat ;  iara  de  va  si  lua  alt  barbat,  atunce  sa  fie  volnic  neaparat 
barbatul  ei  eel  ce-i  e  pre  leage,  cind  va  veni  de  in  robie,  sa  o  desparta 
de  acel   barbat  al  doilea,  sa  o  ia  acel  de  intii,  ca  pe  un  madular  al  lui. 

Afara  de  vinele  ceale  ce  s-au  scris  mai  sus,  de  va  indrazni  cineva  sa   Maihei. 
se  desparta  de  muiarea  lui  si  sa  ia  alta,  acela  sa  se  afuriseasca,  si  de  la  ' 
besearica  sa  se  goneasca  pina  ce  sa  va  intoarce  de  o  va  lua. 


Nearaoa  a  lui 
Leu  Inteleptul 
tmparat. 


'fc 


PENTRU  BARBATII   CE  VOR  LUA  DOAO  MUERI;   SI   PENTRU 
MUERILE  CEALEA  CE  ClND  LE  VOR  LIPSI  BARBAJTI  BE  ACASA, 

IARA    BALE     SE     VOR     MARITA. 

GLAVA    237. 


Cela  ce  va  lua  doaa  mueri  si  se  va  cununa  cu  amincloa,  ce  sa  zice  Zac.  1. 
cu  una  intr-un  loc,  cu  alta  intr-alt  loc,  si  vor  fi  vie  amindoaa,  acesta 
lucru,  dupa  pravilele  celor  imparati  batrini,  vechi,  de  demult,  unora  ca 
acelora  li  s-au  fost  facind  moarte,  iara  in  veacul  de  acum  se  cearta  dupa 
voia  judecatoriului,  ce  sa  zice  sau  sa-1  bage  in  ocna,  sau-1  vor  purta  pre 
in  tirg  cu  pialea  goala  pre  toate  ulitele ;  si  sa  i  se  ia  toate  bucatele,  sa  fie 
domnesti,  pentru  ca  nu  i  se  mai  cuvine  sa  aiba  bucate  de  vreame  ce  s-au 
pierdut  cinstea  si  iaste  de  ocara  si  de  toata  rusinea. 


232 


INDREPTAREA    LEGII 


Zac.  2. 


v 


- 


I 


■ 


■ 


■ 


'.u 


i 


B 


B 


I 


V 


Zac.  3. 


Zac.  4. 


Zac.  5. 


Zac.  6. 


Zac.  7. 


Zac.  8. 


Zac.  #• 


Zac.  10, 


Zac.  11 


Zac.  12, 


■ 

Pre  unele  locuri,  pre  unii  ca  acestia,  carii  iau  doaa  mueri,  poarta-i 
pre  ulite  cu  pialea  goala,  sezind  calare  pre  magariu,  si-i  tot  bat  cu  doaa 
furci  ce  tore  muerile.  Asijderea  si  pre  mueri,  pre  ceale  ce  iau  doi  barbati, 
iar  le  poarta  cu  pieile  goale  pre  magari  si  le  bat  cu  doaa  comanace  sau  cu 

doaa  islice.  .  , 

Intr-un  chip  se  cearta  muiarea  ce  va  lua  doi  barbati,  ca  si  barbatui 

ce  ia  doaa  mueri. 

Cela  ce  va  avea  doaa  mueri  la  vreamea  mi,  cindu-i  in  toata  virsta, 

acela  e  judecat  numai  sa  fie  de  moarte. 

Cela  ce  sa  va  cununa  cu  doaa  mueri  si  sa  fie  amindoaa  vii,  acela  face 
prepus  sa  fie  eretic.  Drept  aceaia  trebuie  sa-1  intreabe  ce  gind  are  spre 
taina  cununiei,  carea  iaste  de  o  tine  besearica ;  si  de  sa  va  gasi  sa  fie  eretic, 
atunce  se  va  certa  cu  moarte  cumplita. 

Cela  ce  va  lua  doaa  mueri,  si  amindoaa  jupinease,  acela  sa  se  cearte 
dupa  cum  va  fi  voia  judecatoriului.  Ce  insa,  voia  judecatoriului  atita  se 

tinde,  citu-i  va  lua  si  viata. 

Nice  un  vladica  sau  patriarh  nu  poate  nice  intr-un  chip  sa  slobozeasca 
pe   vreun  barbat  sa-s  ia  doao  mueri,  sau  muiarea  sa-si  ia  doi  barbati. 

Muiarea  carea  se'va  cununa  cu  un  barbat  carele  va  avea  si  alta  muiare 
vie,  aceaia  de  va  putea  arata  la  judecatoriu  cu  bune  si  credincioase  marturii 
ca  acealea,  cum  n-au  stiut  ca  are  muiare,  aceaia  nu  se  va  certa;  iara  de 
nu  vor  arata  cu  marturii,  atunce  se  vor  certa  amindoi. 

Cind  se  va  afla  cum  n-au  stiut  muiarea  ca  are  barbatui  s-alta  muiare, 
iara  dup-aceaia  se  va  arata  si  muiarea  cea  dentii,  atunce  de  va  putea 
arata  la  judecatoriu  cum  ea  n-au  stiut  cum  el  are  si  alta  muiare,  atunce 
poate  sa-si  ia  zeastrele  ce-i  va  fi  dat  si  alt  tot  ce-i  ya  fi  daruit,  iara  de-i 
va  fi  daruit  si  el  ceva,  atunce  poate  sa  nu-i  dea  lui  nemic  de  in  ce  va  fi 
fost  a  lui.  Iara  de  sa  va  alia  cum  marturiile  ei  nu  sint  deplin,  nice  adevarate, 
atunce  cu  darurile  ce  i-au  fost  dat  barbatui,  va  piarde  si  zeastrele  ei,  si 
asa  vor  fi  toate  domnesti,  iara  pre  dinsa  o  vor  certa  impreuna  cu  barbatui. 
'  Cind  va  lua  muiarea  al  doilea  barbat  socotind  cum  eel  dentil  iaste 
mort,  atunce  de  va  putea  arata  inaintea  judecatoriului  cu  marturii  ca 
acealea  destoinici  de-a  sa  creaderea,  cum  i-au  adeverit  cu  nadeajde  sa 
fie  mort,  atunce  nu  se  va  certa ;  iara  de  nu  vor  fi  marturiile  oamem  de 
credinta  si  va  cunoaste  judecatoriul  ca  imbla  fara  isprava,  atunce  se  va 

certa     muiarea.  ..    w    .  .       ,    ,  .,       ,  -  ,  „. 

Toate  pravilele  imparatesti  dau  voe  muern  sa-si  ia  al  doilea  narbat 

cind  va  raminea  de  barbat  o  'seama  de  vreame,  dupa  cum  se-au  tocmit ; 

cum  se-ar  zice  deaca  se  va  afla  cum  i-au  robit  barbatui,  atunce  sa-1  asteapte 

cinci  ani,   numarindu-i  de  in  ce  vreame  1-au  robit.    Iara  de  i  se  va  fi 

dus  barbatui  la  oaste,  ce  sa  zice  sa  fie  slujitoriu,  pre  acela  sa-1  asteapte 

patru  ani,  cum  au  fost  anii  cei  vechi  di  demult,  iara  acmu  intr-acesta 

veac  scrie  sa  asteapte  zeace  ani.  _  a     ^ 

Cela  ce  au  fost  singur  tiitoriu,  marele  imparat  Iustiniian,  da  inya- 
tatura  cum  sa  n-aiba  voe  nice  puteare  sa  se  mai  marite  dupa  al  doilea 
barbat,  macar  de-ar  astepta  citi  ani  de  multi,  deaca  nu  va  putea  ales 
lucru  sa  inteleaga  de  barbatu-si,  viu  e  au  mort,  ce  numai  cind  va  inteleage 
foarte  adevarat,  atunce  va  fi  sloboda. 


1 


- 


( 


I 


■ 


B 


• 


CAZURI  DE  ADULTER.  CONSECINTE   (gl.   238-241 


233 


Moartea  barbatului  se  arata  pre  veaste,  cind  se  aude  yiu  e  au  mort.  Zac. 
Iara  cind  se  va  auzi  ca  iaste  loc  nu  departe,  atunce  nu  ajunge  cu  atita, 
sa  zica  nestine  cum  au  auzit,  ce  sa  zica  cum  1-au  vazut  cu  ochn  mort, 

atunce   sa    creaza.  ,  „  ,        ,   7 

Cind  se  va  afla  numai  o  marturie  sa  zica  cum  au  vazut  pre  barbatul  M 
cutariia  mort,  atunce  ajunge  atita  sa  arate  cum  iaste  acela  mort,  p  atimce 
cu  aceasta  marturie  poate  muiarea  sa  se  marite,  sa-si  ia  |i  al  doilea  narbat. 
Poate  muiarea  sa  trimita  un  om  acolo  unde  i-au  fost  barbatul, 
se  intreabe  de  viu,  de  mort ;  si  cum  va  spune  acela,  judecatonul  va  creade 
si  va  da  voe  muerii  sa  se  marite,  sa-s  ia  alt  barbat.  Insa  trebuie  sa  soco- 
teasca  judecatoriul  de  va  fi  acela  om  ce  au  trimis,  om  ca  acela  sa  tie 
destoinic    de    a-1    putea    creaderea. 


13. 


14. 


Zac.  15. 


I 


"  I 


* 


PENTRU  C lELA  CE  SE  VA  AFLA  C€  SOACBA-SA,  SI  BE  CANONUL  LOB. 

G  L  A  V  A    238. 

De  sa  va  afla  cineva  cu  soacra-sa  trupeaste,  adeca  sa  faca  pacat  cu  Mattel 
muma  logoditei  lui,  sau  cu  alta  rudenie  da  pe  trup  a  ei,  mai  namte 
de  blagoslovenia  logoditei  lui,  atunce  sa  nu  se  faca  acea  nunta,  ce  sa  se 
opreasca.  Iara  deaca  se  va  fi  blagoslovit  cu  fameaia  lui,  atunce-i  va  fi 
Vvenit  acel  pacat  de-1  va  fi  facut  impreunare  de  singe,  atunce  nunta  sa  nu 
se  desparta,  ce  numai  sa  se  canoneasca   ceia  ce  au  facut    amestecarea 

6  ^ifra  canonul  lor  iaste  ani  12 ;  si-1  vor  taia  si  mai  putin,  de  vor  vrea 
sa  faca  post,   metanii  si   milostenie. 


Postnicul 


PENTBU  CELA  CE-S  VA  BESPABTI  MUIABEA  DE  BALL   SAU  DE 

VINA    ALTH    MUERI. 

GLAVA    239. 

De-s  va  desparti  nestine  muiarea  de  vina  al^ii  mueri,  au  vaduo  au 
fata,  atunce  nu  lasa  pravila  sa  ia  muiare  pre  ceaia  ce  au  fost  vina  da  s-au 
despartit  muiarea   lui   pentru   dinsa. 


Mathei, 


PENTBU   CUB  VIE   SI  DE   CANONUL  EI. 

GLAVA    240. 


^.      Canonul  al  sfintilor  apostoli  porunceaste  ca  cine-si  va  lepada  muiarea 
\  fara  cuvint  de  vina,'  adeca  sa  o  goneasca  de  in  casa  lui,  atunce  nu  poate 

sa  ia  alta,  numai  ce  sa  afuriseaste.  .  . 

Carele  se  va  vadi  ca  au  imblat  cu  o  muiare,  acela  nu  poate  sa  o  ia 

intru  nunta,  adeca  sa  se  blagosloveasca  cu  dinsa. 


Apostolii, 
zac.  48. 

Mathei. 


jT 


234 


i  N  D  REPT ARE A    L E Gil 


Dazlegare. 


A   lui   Arme- 
nopul. 


Marele  Vasi- 
lie. 

SooorulAnchi- 
ra,  canon.  20. 
Poslnicul. 


Un  om  au  avut  muiare  si  au  imblat  cu  alta;  de-acia  se-au  lasat  de 
acea  curva  si  s-au  tinut  pre  muiarea  lui  cea  blagoslovita;  apoi  nu  s-au 
minat  multa"  vream'e,  ce  au  murit  muiarea  lui  cea  blagoslovita;  de-acia 
el  au  vrut  sa  ia  pre  cea  ce  imbla  cu  dinsa  mai  nainte.  Iara  sfintii  parinti, 
deac-au  vazut  asa,  oprit-au  aceasta  cu  totulusi  tot,  nicecum  sa  nu  se 
faca;  ca  macara'de  s-au  si  lasat  de  dinsa -de  tot  si  se-au  parasit,  iara 
pina  au  fost  muiarea  lui  vie  el  au  tot  imblat  cu  dinsa ;  pentru  aceaia  nu 
poate  aceasta  sa  se  faca  nunta,  cace  ca  iaste  fara  de  leage. 

Cine  se  va  vadi  intru  curvie,  rnaeara  de  nu  va  esi  de  fata,  acela  nu 
poate  sa  o  ia  muiare,  ca  1-au  banuit  oamenii  ca  au  imblat  cu  dinsa,  ca 
sa  nu  se  adevereaze  banuiala  sa  zica  oamenii  ca  adevarat  au  imblat  cu 

dinsa,  pentr-aceaia  o  au  luat  muiare. 

Iara   pentru    canonul    curviei,    zice    marele    Vasilie,  sa  nu  se  cumi- 

nece  ani  15.  , 

Iara  sfintul  sabor  de  la  Anclnra,  canonul  20,  porunceaste:   pe  prea- 

curvariul  ca  pe  un  curvariu  sa-1  canonesti,  adeca  ani  sapte.  ^ 

Iara  dumnezaescul  patriarh  Postnicul  porunceaste:  dupa  3  am  sa  se 
pricestuiasca  sfintei  priceastenii,  iara  asa  adevarat  sa  manince  sec  la  al 
noaolea  ceas  si  metanii  250 ;  iara  dc  nu  vor  face  aceastea,  atunce  sa  tie 
in  canonul  de'sus,  care  au  zis  purtatorii  de  dumnezeu  parmti  ai  saborului 
de  la  Anchira. 


'* 

<■ 


" 


i 


Leu  §i  Coslan- 
tin  imparaii. 


Nichifor    Ta- 
rigr&deanul. 


Zac.  1. 


PENTRU    OMUL   CARELE-S   VA    AFEA   MUIAREA   CURVIND    SI   VA 
UCIDE   PRE  13l\SA   SI  PRE   CURVARIU;   SAU   O  VA   UC.IDE   PArA 

DE   VINA,    SAU    FARA  I)E   VOIA    LUI. 

GLAVA    241. 

De-s  va  afla  nestine  muiarea  sa  faca  pacate  cu  alt  barbat,  adeca 
sa  curveasca,  insa  de  va  ucide  pre  dinsa  si  pre  curvariu,  acela  nu  se 
pedepseastc  adevarat  de-i  va  afla  inlauntru  in  casa  lui;  iara  de-i  va  alia 
af ara  de  'casa  si-i  va  arata  cu  marturii  credincioase,  atunce  se  dasparte 
de  dinsa  si-i  dobindeaste  si  zestrile,  cum  zic  pravilcle. 

Iara  de  o  va  ucide  de  voe  necurvind,  acela  alta  muiare    sa  nu  ia, 

numai  ce  sa  se  canoneasca  ani  20,  sa  manince  sec  si  sa  nu  se  pricestuiasca. 

•    Iara  de  o  va  bate  pentru  vreo  vina,  si  pentru  o  mica  lovitura  va  mun 

fara  de  voia  lui,  acela  sa  se  cearte  a  treia  parte  de  ucidere.  De-acia,  de 

va  vrea,  se  va  insura,  cace  ca  se-au  facut  fara  de  voia  lui  acea  moarte. 


* 


PENTRU    UCIDERE;    SI    ClTE    FELIURI    DE    UCIDERI    SlNT 


GLAVA    242. 


De  vreme  ce  vom  sa  graim  si  pentru  ucidere,  ce  sa  zice  pentru  moarte 
de  om,  intii  se  cade  sa  stim  cum  un  feliu  de  ucidere  sa  ehiama  grabnica, 
iara  alta  se  ehiama  apestitoare.  Dece  cea  grabnica  se  ehiama  mtr-acesta 
chip    cind  eel  ucis  nu  iaste  uciderea  a  lui,  ci  au  fost  sa  uciga  pre  altul, 


! 


'S 


UCIDERI  (gl.  242-247) 


235 


iara  graba  au  pripit  de  au  ucis  pre  dinsul  in  locul  aceluia.  Ueidejjea  cea 
mai  apestitoare  asijderea  sa  chiama  c-au  fost  sa  uciga  pre  dinsul,  iara  el 
au  ucis  pre  altul  in  locul  lui;  cum  se-ar  zice  ca  apestoriul  au  pus  vina  lui 
asupra  altuia  si  au  ucis  pre  acela  in  locul  lui. 

A  doa,  se  cade  sa  stim  cum  alt  feliu  de  ucidere  sa  chiama  cu  insa-  Zac.  2. 
laciune  cind  se  timpla,  cum  se-ar  zice,  cu  insalaciune  si  cu  pofta  de  ucide 
unul  pre  altul.  Alta  ucidere  se  chiama  cu  nesocotinta  cind,  cum  se-ar  zice, 
nu  ar  avea  nestine  nice  cu  gindul  a  gindi,  nice  cu  inema  a  pofti  sa  faca 
ucidere,  ce  numai  cace  se  va  miniia  pre  un  om  de-1  va  injura  si-1  va  bate; 
de-acia  dentr-acea  batae  i  se  va  timpla  moarte,  atunce  aceaia  ucidere  se 
chiama  pentru  nesocotinta  lui,  ca  s-au  nemerit  de  i  se-au  prilejit  moartea 
de  minile  lui.  Alta  ucidere  iaste  iaras  de  sa  chiama  cu  gresala,  intr-acesta 
chip:  cind  arunca  nestine  intr-un  dobitoc  sau  intr-o  pasare  cu  o  piatra 
si  se  nemereaste  de  loveaste  pe  vreun  om  si-1  ucide ;  aceasta  se  chiama 
ucidere  cu  gresala. 

A  treia,  sa  stim  inca  mai  adevarat  in  ce  chip  sa  chiama  moartea  Zac.  3. 
grabnica.  Cind  se  va  prileji  doi  oameni  sa  se  ia  a  sa  prici  de  in  cuvinte 
pina-§  vor  aduce  aminte  de  vor  pomeni  de  multe  lucruri;  dece  de  intr- 
aceale  cuvinte  se  va  rani  unul  la  inema  si-1  va  birui  miniia  si  intr-acel 
ceas  va  sari  asupra  lui  si-1  va  ucide  de  tot  intr-acel  loc;  iara  de-s  va  mai 
ingadui  firei  intr-acea  data  si  va  mai  socoti,  si  fiind  biruit  de  vrajba,  se 
va  apuca  si-1  va  ucide,  aceasta  ucidere  iaste  mai  rea  decit  ceaia  de  intii ; 
aceasta  se  chiama  moarte  apestitoare  pentru  ca  o  face  omul  cu  tot  deadinsul. 

A  patra,  sa  stim  cum  ucide  unul  pre  altul  si-1  omoara  cu  iiece  feliu  Zac.  4, 
de  moarte:  au  cu  minile-1  sugruma,  sau-1  nadusaste  impresurindu-1  cu 
ceva  pina  crapa,  cum  de  multe  ori  se  prilejaste  si  acestor  coconi  micsori  . 
cindu-i  nadusesc  in  asternut  muerile  cealea  ce-i  apleaca,  sau  cindu-1  va 
calca  cu  picioarele,  sau-1  va  ucide  cu  pumnii  poncisi  in  inima  pina-1  va 
omori,  sau-1  va  bate  cu  capul  de  pareate  pina-1  va  omori.  Aceastea  toate 
le  face,  pentru  sa  scape  de  certare,  cu  insalaciune;  iar?i  de  sa  va  vadi, 
atunce  acela  sa  se  cearte  ca  un  ucigatoriu. 

* 

IMiNTHU   PEDEPSA  UCIGAtOKILOR  DE  OAMENI;  CE  LI  SA  CADE, 

DUPA  DEALA  LOR,   SA  LI   SE  FACA. 

GLAVA    243. 

Pcdepsa    ucigatoriului    nu  iaste  alta  fara  numai  moartea,  dupa  cum  Zac.  2. 
scrie  sfinta  scriptura  cea  veache  si  cea  noaa  si  dupa  cum  dau  invatatura 
pravilele. 

De-ar  fi  nestine  boiaren  sau  de-ar  fi  fameae,  ncmica  nu  se  va  folosi   Zac.  2. 
cu  aceaia  sa  poata  scapa  de  pedepsa  uciderii,  ce  tot  sc  va  pedepsi  boia- 
renul   si   muiarea,    deaca   vor  face   ucidere,   ca  si  fiescine   de  in   cei   mai 
prosti    oameni. 

Uciderea  ce  o  va  face  muiarea  sau  robul  sau  eel  slobod,  sau  cunoscut  Zac.  3. 
sau  necunoscut,  aceia  de  pururea  toti  intr-un  chip  se  vor  pedepsi. 

Cela  ce  va  ucide  cocon  micsor,  acela  se  va  pedepsi  mai  cu  rea  moarte   Zac.  4. 
decit  cela  ce  ar  fi  ucis  barbat  deplin. 


236 


iNDREPTAREA    LEGII 


Zac.  5. 


Zac.  6. 


Zac.  7. 


Zac.  8. 


Zac.  9. 


s 


Zac.  10. 


Zac.  11 


Zac.  12. 


Cela  ce-s  va  ucide  fata  in  ceasul  ce  o  va  afla  curvind  cu  cineva,  acela 
nu  se  va  pedepsi  ca  un  ucigatoriu. 

Cela  ce-£  va  ucide  muiarea  in  vreamea  eind  o  va  gasi  curvind  cu  altul, 
acela  nu  se  va  pedepsi  ca  un  ucigatoriu. 

Cela  ce  sa  va  apara  de  vrajmasul  lui  sa  nu-1  uciga,  §i  de  va  ucide  el 
pre  dinsul,  acela  sa  n-aibanice  o  certare,  mai  virtos  la  vreame  cindu-1  va 
vedea  ca  vine  asupra  lui  cu  arme  pentru  sa-i  ia  viata.  Iara  de  va  putea 
sa  se  sprijaneasca  intr-alt  chip,  cunoscind  ca  n-are  puteare  sa-1  uciga, 
iara  el,  intr-o  pizma,  totu§  il  va  ucide,  sau  de-1  va  ucide  intr-alta  data, 
iara  nu  intr-acela  ceas  cind  veniia  asupra-i,  atunce  sa  aiba  certare  ca  si 
ucigatoriul. 

Cela  ce  va  ucide  pre  cineva  cu  gresala  si  fara  de  voia  lui,  acela  sa  nu 

se  cearte  ca  un  ucigatoriu. 

Cela  ce  va  vrea  sa  scape  de  naintea  vrajmasului  sau,  si  intr-alt  chip 
nu  va  putea,  ce  va  arunca  cu  vreo  piatra,  iara  vrajmasul  se  va  pleca, 
piatra  va  nemeri  pre  altul  si-1  va  ucide,  atunce,  de  vreame  ce  sa  va  afla 
ca  intr-acel  loc  n-au  fost  alti  oameni  strinsi  pre  linga  acel  vrajmas  fara 
numai  acela,  atunce  acela  sa  n-aiba  nice  o  certare  ca  un  ucigatoriu ;  iara 
de  vor  fi  fost  oameni  multi  strinsi  prejiur  acel  vrajmasu  si  el  au  aruncat 
cu  piatra,  atunce  se  va  pedepsi. 

Cela  ce  va  rani  pre  altul  nu  cu  rana  de  moarte,  iara  el  se  va  lenevi 
si  nu  va  pazi  curind  sa  se  tamaduiasca,  sau  va  fi  facut  altceva  impotriva 
ranei,  au  va  fi  mincat  sau  baut  $i  se  va  fi  obrintit  si  dentr-aceaia  i  se 
va  fi  timplat  de  va  fi  murit,  atunce  cela  ce  1-au  ranit  nu  se  va  certa 
ca  un  ucigatoriu,  ce  mai  putin,  cum  va  socoti  judecatoriul.  . 

Oricare  boiaren  va  face  moarte  de  graba,  ce  sa  zice  va  omori  pre  cineva 
intiia  data,  cit  vor  inceape  a  se  prici  de  in  cuvinte,  atunce  de  sa  va  prileji 
acel  boiaren  sa  fie  de  treaba  si  de  folos  aceii  tari  si  de  va  avea  ayutie, 
atunce  se  va  pedepsi  cu  bani  multi,  dupa  cum  va  fi  voia  judecatoriului, 
numai  cace  iaste  om  de  treaba  tarii;  iara  de  nu  va  da  bani  preste  doao, 
trei  zile,  atunce  sa-i  faca  moarte  si  aceluia.  Iara  de  va  fi  uciderea  ce-au 
facut  apestitoare,  nu  va  fi  grabnica,  cum  se-ar  zice,  deaca  se  vor  fi  pricit 
il  va  fi  ucis  peste  vreo  doao,  trei  zile,  sau  de-i  va  fi  eel  ucis  ceva  ruda, 
sau-1  va  fi  ucis  cu  inselaciune  sau  alta  asemene  acestora,  atunce  nice 
intr-un  chip  sa  nu  se  pedepseasca  cu  bani,  ce  numai  moarte  pentru  moarte. 
Asijderea  si  cind  se  va  prileji  de  va  face  ucidere  vreun  boiaren  §i  de  nu 
va  fi  nice  de  o  treaba  tarii,  acela  de-ar  da  citi  bani,  tot  nu  se  va  putea 
rascumpara,  far'  numai  cind  ar  da  niscare  bani  sa  ajutoreasca  la  vreo 
nevoe  a  tarii.  Iara  care  boiaren  bogat  se  va  fi  izbavit  cu  bani  de  moartea 
cea  grabnica  si  apoi  iarasi  va  fi  facut  al  doilea  rind  iara  aceaia  ucidere 
grabnica,  acela  nu  se-ar  putea  mai  plati  cu  bani,  macara  de-ar  scoate 
tara  din  ce  nevoie,  sau  macara  de  1-ar  ajutori  si  altii  striini  cu  ce  ar  putea 
sa-1  plateasca,  tot  nu  iaste  putinta  cu  nemica  sa-1  izbaveasca  pre  cela  ce 
va  fi  facut  doao  morti  grabnice,  ce  numai  sa  i  se  dea  pedeapsa  ca  unui 
ucigatoriu,  iara  intr-alt  chip  nu  poate  fi. 

Cind  se  va  prileji  vreun  om  de  clirosul  besearicii  sa  faca  ucidere 
grabnica,  atunce  acela  se  va  pedepsi  cu  aceasta:  sa-1  duca  la  o  minastire 
departe,  sa  saza  acolo  in  toata  via^a  lui;  iara  de-s  vor  prepune  ca  va  sa 


i 


. 


i 


I 


r* 


i 


UCIDERI  (gl.  242-247 


237 


fuga,  atunce  sa-1  inchiza  intr-o  temnita,  sa  zaca  acolo  pina  la  moarte. 
Iara  acmu,  drept  ucidere  grabnica  de  va  face  cineva  de  in  cliros,  trimitu-I 
de-1  baga  in  catarga ;  iara  drept  moartea  cea  apestitoare,  fac  moarte  drept 
moarte. 

■ 

Fiecine  de  in  cliros  poate  sa-s  daruiasca  cinstea  sa  oricui  va  vrea,  carea   Zac.  13. 
an  avut  de  la  besearica,  insa  sa  faca  aceasta  mai  nainte  di  ce-1  va  osindi 
judecatoriul  spre  moarte  si  mainte  de  ce-1  vor  certa  ca  pe  un  ucigatoriu. 

Ucigatoriul,  inca  fara  de  ce-1  vor  pedepsi  cu  moarte,  iaste  datoriu  inca  Zac.  14. 
sa  si  plateasca  rudelor  celui  ucis  toate  cheltuialele  ce-au  facut,  cit  au  dat 
la  vraci  si  alte  ce  sa  vor  fi  pagubit  pe  ranele  lui.  f*>i  inca  mai  iaste  datoriu  > 
sa  plateasca  moartea,  rudelor,  ce  sa  zice  sa  plateasca  pre  zi  citeva  zile 
inainte,  pe  cit  va  fi  voia  judecatoriului.  Dreptatea  arata  cit  ar  fi  trait 
acel  mort  in  lume.  §i  inca  iaste  datoriu  sa  hraneasca  si  coconii  celui  mort 
si  inca  si  pre  ceialalti  oameni  ce  va  avea,  carii  i-au  fost  el  hranind  pina 
au  fost  viu. 

Ucigatoriul   nu   iaste   datoriu   nice   cu   o   cheltuiala   ci'nd   va  fi  facut   Zac.  15, 
uciderea  in  gresala,  sau  cind  va  fi  facut  ucidere  pentru  sa  scape  de  vraj- 
masul  lui  ca  sa  nu-1  uciga  pre  dinsul,  fara  numai  de  va  fi  ucis  pre  altul 
in  locul  vrajmasului  sau,  cum  se-ar  zice,  pre  cela  ce-au  intrat  la  mijloc 
sa-i  desparta,  sau  si  cela  ce-au  fost  stind  aproape  linga  vrajmas. 

Caruia  i  sa  va  timpla  sa-s  uciga  pre  tata-sau,  pre  acela,  in  zilele  ceale  Zac.  16. 
vechi,  intiiu-1  batea  cu  vene  de  bou  verzi,  foarte  tare ;  de-acia  atunce  viu-1  * 

baga  intr-un  sac  si  intr-acel  sac  baga  si  un  ciine  si  un  coco^  si  o  napirca 
si  o  maimuta ;  de-aciia-1  arunca  in  mare  sau  in  apa,  cu  toate  cu  aceastea, 
insa  de  vrea  fi  aproape  marea,  iara  de  nu,  ei-1  lepada  unde  stiia  niste  heri 
salbatece.  * 

Iara  acuma-i  lasa  pre  voia  iudecatoriului,  de  le  dau  moarte  mai  cum-  Zac.  17. 
plita  decit  altora ;  cum  se-ar  zice,  intii  le  tae  mina  ceaia  ce-au  ucis,  intr-acel 
loc  unde  au  ucis  pre  tata-sau;  de-acia-1  leaga  de  coadele  cailor  si-1  due 
tragindu-1  pre  ulite  pina  la  locul  eel  de  pierzare;  de-acia  intiiu-i  tae  capul, 
de-acia-1  tae  suvite  sau  si  intr-alt  chip,  dupa  cum  va  socoti ;  iara  nice 
intr-un  chip  nu  se  cade  sa-1  ingroape  in  pamint. 

Cela  ce  va  ucide  pre  altul,  carele  au  fost  %iind  mobile  cuiva,  intr-acesta  Zac.  18. 
chip  ca  sa  caza  pre  mina  lui,  atunce  de  vreame  ce  sa  va  arata  lucrul  c-au 
facut  una  ca  aceasta,  atunce  nice  el,  nici  feciorii  lui  nu  vor  incapea  sa 
mosteneasca  aceale  ocine,  ce  ramine  mosiia  sa  fie  domneasca  de  vreame 
ce  nu  vor  fi  alti  mo§neani  de  intr-acea  spita  care  au  fost  ucigatoriul. 

Oricine-s  va  ucide  muiarea,   sau  muiarea  pre  barbat,  atunce  uciga-   Zac.  19. 
toriul  n-are  nice  o  treaba  la  ocine,  ce  sa  vor  da  parintilor;  iara  de  nu  vor 
fi  parintii  ai  acelui  ucis,  atunce  acelea  ocine  sa  le  pe  domniia. 

De  va  lasa  cineva  bucatele  si  ocinile  sale  cu  zapis  vreunui  om,  sa  Zac.  20. 
fie  toate  ale  lui  dupa  moartea  muerii  lui,  sau  a  vreunui  cocon  a  lui,  si    . 
deaca  va  lua  cela  zapisul,  atunce-i  va  fi  urit  a  astepta,  ce  va  omori  pre 
ceia  ce  tin  ocinele  ca  sa  le  apuce  mai  curind  el,  atunce  va  piarde  acela 
tot  citu-i  spune  zapisul,  si  ocinele  vor  fi  domnesti;  iara  pre  acela,  de  in 
afara  de  paguba-1  vor  certa  intru  tot  ca  si  pre  un  ucigatoriu. 

Cind  va  fi  un  om  bolnav  §i  va  lasa  cuiva  sa  mosteneasca  mult  putin   Zac.  21. 
ce  va  avea  si-i  va  face  si  zapis,  iara  acel  mosnean  nu  va  griji  de  dinsul 


- 


w 


i: 


5 


*r 


S 


tr 


238 


tNDREPTAREA    LEGII 


Zae,  22. 


Zac.  23. 


Zac.  24. 
Zac.  25. 


Zac.  26. 


. 


Zac.  21, 


Zac.  28. 


Zac.  29 


Zac.  30 


sa-i  aduca  vreun  vraci  bun  sa-1  pazeasca  cindai  doara  1-ar  tamadui,  ce-1 
va  lasa  asa  negrijit  si  nescocotit,  si  de  va  muri  bolnavul,  atunce  acela-si 
piarde  mostenirea  si'  vor  fi  toate  bucatele  si  ocinele  donmesti. 

De  vreame  ce  ocinele  ucigatoriului  se  trag  de  in  batrim,  ce  sa  zice 
de  la  parinti,  atunce  coconii  ucigatoriului  nu-si  vor  piarde  ocinele  carele 
li  sa  vin  de  la  mosu-sau,  nice  vor  putea  sa  fie  donmesti,  ce  sa  vor  lua 
numai  ocinele  ce  va  fi  dobindit  ucigatoriul. 

Cela  ce  va  rani  pre  altul  si  nu-1  va  omori,  acela  nu-s  va  piarde  mosna ; 
si  mai  virtos  cind  se  va  timpla  dupa  ce  se  va  tamadui  de  aceale  rane,  de-i 
va  face  si  zapis  si-1  va  lasa  pre  urma  lui  sa-i  tie  mosnle. 

Cela' ce-s  va  omori  muiarea,  acela  e  ca  si  cum  s-ar  omori  pre  tata-sau. 

Orcine-si  va  omori  muiarea,  acela-si  va  piarde  tot  venitul  ce  va  fi 
avind  de  ocinile  ei,  fara  numai  cind  o  va  gasi  curvind  cu  altul,  pentru 
cace  ca  atunce  nu  va  piarde  nemica  de  in  toate  vemtunle  ei- 

Muiarea  ce-s  va  omori  barbatul,  aceia  nu  numai  ce-s  va  piarde  veni- 
turile  ceale  ce  va  li  avut  de  la  barbat,  ce  inca  si  zeastrele  sale  toate  le  va 

piarde,  ca  se  vor  lua  domnesti.  t 

Cind  se  va  prileji  un  orn  casnic  in  viata  lui  sa-si  daruiasca  avutna  sa 
fameii  sale,  sau  fameaia  barbatului  sau,  acest  dar  sc  va  adevara  dupa 
moarte,  iara  nu  in  viata ;'  insa  si  moartea  sa  le  lie  de  in  lire,  mra  nu  de 

vreo  nevoe.  .,       .  .  , 

Cela  ce  nu  va  chema  vraci  la  boala  muern  lui,  sa-i  cumpere  de  tot 

f eliul  de  vracevanii  si  de  altede  toate  bucatele  ce-i  vor  trebui,  si  de  va  muri 

atunce  de  intr-acea 'boala,  piarde-va  barbatul  tot  venitul  ce  va  avea  depre 

ocinile  muerii-si,  sau  macara  de  i-ar  fi  si  daruit  ceva,  si  aceaia  vor  lua, 

sau  si  alt  lucru  ce  va  fi,  dupa  obiceaiul  locului,  cum  se-at  zice   once  ar  avea 

De  sa  va  prileji  sa  nu  se  afle  vraci  acolo,  atunce  laste  datorm  barbatul 

'  sa  trimeata  unde  va  gasi,  sa-i  aduca  de  va  fi  ap.roape ;  iara  de  va  fi  departe, 

nemica  nu  e  datoriu.  . 

Muiarea  de  nu  va  chema  vraci  la  boala  barbatului,  sau  de  nu-1  va 
'   nice  socoti,  aceaia  mi  va  piarde  nemica  de  in  venitul  ei  ce  va  avea  de  la 
barbat. 


*4 


PENTRU  CELA  CE-S  VA  UCIDE  PRE  TATA-SAU  SATJ  PRE  MUMA-SA, 

ACEIA   CE   PEDEPSA   LI    SE    CADE    SA    IA. 


G  L  A  V  A    244. 


Zac.  1. 


II 


Zac.  2, 


Zac.  3, 


Cela  ce-s  va  ucide  pre  tata-sau  si  pre  muma-sa  sau  pre  mosu-sau 
sau  pre  moase-sa,    acela    ce-si   ucide   parintii   mai   cumplita   pedepsa  sa 

aiba   decit   alti   ucigatori.  .  , 

Ucigatoriul  de  parinti  sa  chiama  si  cela  ce-s  va  ucide  leciorul  sau 
nepotul,  sau  de  va  lua  nestine  fecior  de  suflet,  iara  apoi  sa-1  uciga,  sau 
el  pre  dinsul,  acela  se  chiama  ucigatoriu  de  parinti,  si  se  va  pedepsi  si 

acela  ca  si  unii  de  aceia.  ..,««*  v- 

Nu  are  nevoe  nimenile  sa-s  omoara  feciorul,  macara  in  ce  gresala 
1-ar  gasi;  iara  numai  cind  i  se  va  prileji  carea  cumva,  atunce  sa  spue 
iudecatoriului. 


* 


1 


* 


■ 


A 


< 


Zac.  18. 


" 


'  ■ 


Zac.  19. 


Zac.  20. 


T 


Zac.  21 


ry<±. 


Zac.  22, 
Zac.  23, 


Zac.  24, 


Zac.  25. 


Zac.  26, 


240 


1NDREPTAREA    LEGII 


nice  de  o  dezmierdaciune  si  alte  multe  ca  aceastea,  atunce  acela  nu  se 
va  certa  ca  un  ucigatoriu  de  parinti,  ce  sa  va  certa  ca  cela  ce  face  moarte 

grabnica. 

Tatal  carele-s  va  ucide  feciorul  cindu-1  va  prinde  curvind  cu  mastehasa, 
acela  nu  se  va  chema  ucigatoriu  de  parinti,  ce  sa  va  pedepsi  ca  cela  ce 
face  ucidere  grabnica.  Iara  de  va  fi  avind  tatal. vreo  muiare  tiitoare  si 
feciorul  nu  o  va  sti  nice  o  va  cunoa^te,  atunce  de-1  va  gasi  cu  aceaia  si 
va  ucide  pre  fecioru-s,   acela   sa   se   cearte   ca    un  ucigatoriu   de   parinti. 

Tatal  carele-s  va  ucide  feciorul  pentru  ce-s  va  fi  lepadat  leagea  lui 
Hristos,  acela  nu  se  va  certa  ca  ucigatoriu  eel  de  parinti. 

Cela  ce-s  va  ucide  pre  tata-sau  pre  carele-1  vor  fi  scos  si  gonit  de 
intr-acel  loc  ce-au  fost  lacuitoriu,  sa  socoteasca  ca  va  fi  facut  vreo  nevoe 
§i  vreo  raotate  acelui  loc,  sau  pentru  alta  vina  mare,  atunce  sa  nu  se 
cearte  ca  un  ucigatoriu  de  parinti ;  iara  de  sa  va  afla  ca  1-au  gonit  pentru 
lucru  pu^in,  atunce  sa  se  cearte  ca  un  ucigatoriu  de  parinti. 

Cind  se  va  timpla  ori  barbat,  ori  fameae  de-§  vor  impresura  coconul 
linga  ei  intr-asternut  pentru  nesocotinta  lor,  neavind  grija  cum  se  cade 
de  coconul  lor,  atunce  aceia  sa  se  cearte,  iar  nu  cu  moarte,  ce  dupa  voia 
judecatoriului;  iara  de  sa  va  afla  c-au  facut  acest  lucru  intr-adins,  cu 
inselaciune,  atunce  ca  un  ucigatoriu  de  parinti  sa  se  cearte. 

Aceasta  se   socotea^te    si    spre    doice    carele    apleaca    coconii    mici. 

Cind  va  fi  nestine  nebun  si  af  ara  de  minte  si  de-s  va  ucide  pre  tata-sau 
sau  pre  fiiu-sau,  aceluia  sa  nu  i  se  dea  nice  un  feliu  de  certare,  pentru 
cace  ca  ajunge  lui  certare  cit  iaste  nebun  si  fara  de  minte. 

Cela  ce-s  va  ucide  pre  tata-sau,  sau  tatal  pre  fiiu-sau  necunoscindu-1, 
cum  se-ar  zice  noaptea  sau  schimbat  intr-alte  haine,  sau  intr-o  ameste- 
catura  de  oameni  multi,  atunce  iara  nu  se  va  certa  ca  un  ucigatoriu  de 
paring.  Iara  asa  se  cade  sa  arate  adevarat  judecatoriului  pentru  sa  creaza, 
cu  credinta  mare,  cum  ca  nu  1-au  cunoscut.  Deaca  vreame  ce  judecatoriul 
nu  creade  si  de  sa  va  afla  lucrul  ca  nu  e  de-a  creaderea,  atunce  tot  sa 
se    cearte    ca    un    ucigatoriu    de    paring. 

Cela  ce-$  va  ucide  pre  fiiu-sau  pentru  sa  scape  denaintea  lui  sa  nu-1 
uciga,  acela  sa  nu  se  cearte  nice  cu  o  certare.  Cum  se-ar  zice,  invatindu-^ 
feciorul,  elu-1  bate  cu  masura,  ca  un  tata ;  atunce  de  sa  va  porni  fiiu-sau 
si  va  inceape  a  lovi  pre  tata-sau,  atunce  tatal  poate  ucide  pre  fecior  si 
intr-acel  ceas  sa-1  ornoara  si  sa  nu  pata  nice  o  raotate.  Iara  de-1  va  fi 
prea  trecind  cu  bataia  cu  vrajrnasie  ca  aceaia  si  cu  arme,  atunce  poate 
fiiul  sa  se  ridice  asupra  tatine-sau,  §i  atunce  la  acea  batae  de  va  ucide 
unul  pre  altul,  se  vor  certa  ca  niste  ucigatori,  iara  nu  de  parinti. 

Oricine-s  va  ucide  feciorul  carele  va  fi  nascut  cu  niscare  seamne  sau 
prici  groaznice  ca  acealea,  cum  ar  fi  cu  capul  ca  de  dobitoc  sau  cu  tot 
trupul  sau  de  tot  cu  totul  sa  fie  lucru  ca  acela,  nice  de  o  treaba  si  cumu 
e  mai  grozav  si  cum  sa  nu  se  poata  socoti  sa  fie  om,  acela  ce-1  va  ucide 
atunce  sa  n-aiba  nice  o  certare.  Iara  asa  trebue  sa  socotim  pentru  seamne, 
adeca  coconii  carii  nasc  cu  6  deagete,  sau  numau  cu  4,  sau  cind  vor  fi 
cu  trei  miini,  sau  cu  trei  picioare,  sau  numai  cu  o  mina,  sau  cu  un  picior, 
sau  sa-i  fie  mai  mici  deagetele,  pentru  ca  atunce  cu  acea  gresala  ei  pot 
sa  se  hraneasca  ca  §i  alti  oameni  fara  nicie  o  sminteala. 


v 


, ; 


■  t 


■    'l 


i 


t>  - 


\: 


*< 


I  * 


UCIDERI  (gl.  242-247) 


241 


■ 


i  - 


Oricine  va  ascunde  si  va  tacea  uciderea  si  moartea  tatine-sau  sau 
a  fiiu-sau,  sau  a  muerii  lui,  sau  muiarea  a  barbatului,  sau  a  fratine-sau, 
acela  face  prepus  cum  sa  fie  stiind  sau  sa  fie  §i  sotie  cu  acei  ucigatori ; 
drept  aceaia  sa  i  se  dea  strinsoare  sa  spue,  iara    de  nu,   sa  i  se  dea 

munca  tare. 

Cind  se  va  afla  nestine  ucis  in  casa  la  muiare-si,  atunce  sa  munceasca 
pre  muiare  §i  pre  altii  pre  toti  citi  au  fost  in  casa,  ca  sa  spue  cine  1-au  ucis. 

Oricine-s  va  gasi  fata  sa  cea  de  trup  curvind  cu  cineva,  atunce  poate 
sa-i  faca  moarte,  iara  insa  sa  uciga  irnpreuna  cu  dinsa  si  pre  curvariul  si 
sa  n-aiba  nice  o   certare. 

.'     Asijderea  de  ova  gasi  ca  curveaste  cu  om  de  in  clirosul  besearicii, 
iara  poate  sa-i  uciga  pre  amindoi  si  sa  nu  se  teama  de  afurisanie. 

Oricine-s  va  gasi  fata  grea  de  copila,  acela  poate  sa  o  uciga  de  tot 
§i  sa  nu  i  se  dea  certare  de  moarte,  ce  sa  pata  alta  oarece  certare, 
dupa    cum  va  fi  voia  judecatoriului. 

Tatal  curvei  poate  sa  uciga  inca  si  pre  so^iia  curvariului  fara  nice 

b  certare.  . 

Tatal  curvei  poate  inca  si  pre  fiiu-sau  sa-1  trimeata  sa-si  uciga  pre 
soru-sa  cind  va  curvi,  impreuna  cu  curvariul,  si  si  pre  sotia  lui,  de  va 
avea,  si  sa  n-aiba  nice  o  certare.  Iara  de  va  face  feciorul  acest  fel  de 
ucidere  fara  de  voia  tatine-sau,  atunce  sa  se  cearte  cu  moarte  cumplita. 

Tatal  curvei  inca  poate  sa-si  chiame  si  priatenii  lui,  sa  se  sfatuiasca 

pentru  sa-i  uciga  fata  si  pre  curvariu,  §i  pentru  acesta  sf at  nimenile  nice 

o  certare  sa  n-aiba.  ■''        .  ^ 

Curvariul  cindu-1  va  gasi  tatal  curvei.de  fata  curvind  si  va  vrea  sa-1 

uciga,  iara  curvariul  va  ucide  pre  dinsul,  acela  sa  se  cearte  ca  un  uciga- 
toriu,  de  vreame  ce  pravila  nu-i  da  voe  sa  stea  impotriva  tatalui  curvei. 

Cela  ce  va  curvi  cu  muiare  cu  barbat  §i  de-1  va  gasi  de  fata  barbatul, 
vrind  sa-i  uciga,  iara  atunce  va  ucide  curvariul  pre  barbat,  acela  sa  se 
cearte  ca  un  ucigatoriu,  de  vreame  ce  nu  s-au  dat  voe  barbatului  sa-^i 
uciga  muiarea  si  curvariul  cindu-i  va  gasi,  cum  se-au  dat  voe  tatalui. 

Aceasta  puteare  o  da  pravila  tatalui  curvei,  cind  se  vor  timpla  aceaste 
lucruri,  ce  sa  zice  cindu-i  va  afla  pre  amindoi  intr-un  loc,  iara  de-$  va 
ucide  fata  iara  curvariul  va  fugi,  nu  mai  poate  de-aciia  dupa  citeva  zile 
sa-1  mai  uciga.  Iara  de  va  fugi  fata,  ucigindu-ei  pre  curvariu,  atunce 
poate  si  dup-aceaia  sa  o  uciga  cind  o  va  gasi,  macara  si  in  §ase  luni,  macara 
de-ar  fugi  §i  intr-alt  tirg  sau  oras. 

Tatal  inca  are  voe  sa-si  uciga  fata  cind  o  va  gasi  curvind  in  casa  sa, 
unde  locuiaste  cu  dinsa,  sau  in  casa  cumnatu-sau ;  iara  de  o  va  afla  intr-alta 
casa  striina,  atunce  n-are  voe  sa  o  omoara. 

Iara  poate  adevarat,  de  o  va  gasi  curvind  intr-aceaste  doao  case, 
ce  am  zis ;  iara  de  va  fugi  sa  se  ascunza  intr-alta  casa  striina  si  acolo  de 
o  va  gasi  curvind,  poate  sa  o  uciga  fara  nice  de  o  certare. 

Cine-s  va  imparti  fata  de  la  sine  si-i  va  da  zeastrele  toate  si  va  lacui 
singur-de  elusi,  atunce  nu  mai  are  puteare  de-aciia  sa-i  faca  moarte  deaca 
o  va  gasi   curvind. 

Cela  ce  va.avea  tata  viu,  acela  nu-?  va  putea  omori  fata  deaca  o 
va  gasi  curvind,  pentru  ca  va  avea  certare.  . 


Zac.  27. 


Zac.  28. 


Zac.  29. 


Zac.  30. 


Zac:  31 


Zac.  32. 


Zac.  33. 


Zac.  34. 


Zac.  40. 


Zac.  41. 


i 


l 


^1 

' 

^    -      .        i 

Zac.  35. 

I 

* 

A 

•  .  .      ■' 

1 
i 

Zac.  36. 

> 

i  J 

1                                .  i 

.    .         '          i 

Zac.  37. 

■     • 

• 

1 

H 
- 

T 

1           -       Vi 

* 

t\ 

m 

';    ,    1 

Zac.  38. 

* 

• 

■ 
■ 

* 

Zac.  39. 

1 
1 

j 

' 

V 


16  —  c.  1201 


\      y 


^ 


242 


INDREPTARKA  XEGII 


.  I 


- 


* 


I 


Zac.  42. 


Zac.  43. 


Zac, 


i\ 


i  i 


44. 


. 


1. 


Zac. 


45. 


I 

'S 


Zac.  46. 


i 


J 


Zac.  47. 


,\'.. 


Zac.  48. 


. 


Zac.  49. 


- 


Zac.  50. 


Zac.  51. 


\ 


>     i 


Zac,"  52. 


Itt  L* 

I 


Zac'  53. 


Cela  ce  va  fi  vestit  de  om  rau-$i  va  fi  fost  votru  la  vreo  curvie  undeva, 
s^u  la  alt  lucru  plin  de  ru§ine,    acela    nu-£    va  putea  ucide  fata  cind  / 
o  va  gasi  curvind,  ca  va  avea  cert  are  apoi 

Aceasta  puteare  se  da  cind  vor  gasi  pre  curvariu  de  fa$a  curvind, 
fara  nemica  alta  pareare,  ce  singur  cu  acel  lucru  fara  de  rusine.    ■ 

Fara  de  rusine  lucru  se  socoteaste  cind  se  vor  afla  amindoi  in  asternut, 
goli  cu  pieile,  sau  macar  si  imbracati  deaca  vor  fi  intr-un  asternut,  sau 
cind  se  vor  gasi  singuri  intr-o  camara,  sau  cindu-i  vor  gasi  sarutindu-se, 
sau  de  o  va  tinea  de  tite,  sau  eindu-$i  vor  arata  unul  altuia  rusinile  ceale 
ascunse  si  acoperite,  sau  cind  vor  vorbi  lucrure  fara  de  rusine,  sau  cind 
vor  ride  fara  de  nice  o  dezmierdaciune. 

Aceasta  puteare  ce  are  ne§tine  sa  faca  moarte  fara  de  certare  nu 
se  tinde  departe,  ce  numai  pina  la  tata-sau,  de  vreame  ce  nice  mos,  nice 
frate,  nice  fiiu  nu  pot  sa  omoara  pre  omul  sau  cindu-1  vor  gasi  curvind, 
fi  sa  n-aiba  certare.  • 

Ceia  ce  vor  mearge  sa  rapeasca  vreo  fata,  pre  aceia  se  cade  pre  toti 
sa-i  omoara  fara  nice  o  certare.  Iara  de  in  toti  oameriii-  featei  cindu-i 
vor  gasi  de  fata  facind  acel  lucru,  ce  sa  zice  cind  o  vor  r&pi,  intr-acea 
data  au  voe  sa-i  uciga.  Iara  deaca  se  va  face  lucrul  si  vor  treace  o 
zi,  doaoa,  de-aciia  n-au  puteare  sa-i  uciga,  iara  de-i  vor  ucide,  atunce 
toti  se  vor  certa  cu  moarte. 

Cela  ce-§  va  ucide  muiarea  cind  o  va  prinde  curvind,  intr-acel  ceas, 
impreuna  cu  curvariu  cu  tot,  singuri  facind  acel  lucru,  atunce  se  va  certa 
barbatul,  insa  nu  cu  moarte  ce  cum  va  socoti  judecatoriul.  $i  aceasta 
iarasi  de  va  fi  fost  curvariul  om  de  folos  depotriva  barbatului;  iara  de 
va  fi  fost  vreun  om  de  jos,  cum  sa  zice  taran,  sau  vreun  slugoiu,  sau 

vreun  mascarici,  sa  nu  ajunga  la  cinste  deopotriva  cu  barbatul  curvei, 
ce  sa  fie  mult  mai  prost  si  de  nemic  §i  de-1  va  ucide  barbatul  pre  acela, 
atunce  nemica  nice  o  certare  sa  n-aiba.       , 

•  Barbatul  carele  va  ucide  om  de  in  clirosul  besearicii,  pe  care-1  va 
prinde  curvind  cu  muiarea-si,  acela  se  va  certa  dupa  cum  va  fi  voia  jude- 
catoriului. 

Cela  ce-s  va  omori  muiarea  avind  cocon  in  zgau  si  o  va  gasi  de  fata 
curvind,  acela  se  va  certa  dupa  voia  judecatoriului,  cum  se-ar  zice, 
pentru   cocon. 

Poate  fiecine  sa-si  uciga  sluga  sa  si  pre  cela  ce-1  tine  fecior  de 
suflet,  cindu-i  va  gasi  de  fata  curvind  cu  muiarea  lui,  fara  nice  o  certare. 
Iara  sluga  sau  feciorul  eel  de  suflet  n-au  puteare  sa  uciga  pre  stapinu-sau, 
macara  de  1-ar  gasi  gol  intr-un  asternut  zacindu-i  cu  muiarea. 

Barbatul  curvei  carea  o  au  prins  cu  cineva,  acela  poate  sa  trimeata 
pre  fiiu-sau  la  sluga-si  sau  si  pre  altul  striin,  sa-i  plateasca  sa-i  uciga 
muiarea  impreuna  cu  ibovniculu-^i,  cu  eel  mai  prost,  §i  uciga^ii  aceia  tot 

sa  fie  fara  nice  o  certare. 

Barbatul  muerii  curve  poate  sa-si  chiame  pre  fiii  sai  §i  pre  alti  striini, 
sa  se  sfatuiasca  pentru  uciderea  muerii-^ ;  si  orici^i  vor  fi  intr-acel  sfat, 
nimea  nice  o  certare  nu  va  avea. 

Cela  ce  va  ucide  pre  cela  ce-i  imbla  cu  muiarea-si  si  pre  muiare,  mai 
ales  cind  se  va  prileji  sa  fie  boiaren  Singur  mai  marele  lui,  sau  alt  judeca- 


\ 


> 


\ 


/■ 


*  *  *1 


\ 


7 


UCIDERI  (gl.  242-247) 


243 


—        * 


r 

toriu  cineva,  acela  nice  o  certare  sa  n-aiba.  Insa  aceasta  se  socoteaste 
cindu-i  va  fi  facut  sila  aceii  mueri  si  va  fi  fost  fara  voia  ei  de  va  fi  curvit. 
Atunce  boiarenul  sau  si  domnul,  facind  sila  cuiva,  sa  schimba  de  in  spita 
cea  de  sus  in  cea  de  jos  si  de  in  domn  se  face  rob  si  de  in  boiaren  ramine 
ca  sluga.  Pentr-aceaia,  scrie,  cine-1  va  gasi  curvind  cu  fameaia-si,  acela 
sa  n-aiba  nice  o  certare  de-1  va  putea  ucide. 

Barbatul  carele  va  aves  muiare  curva,  acela  poate  sa  uciga  si  pre 
muiare  si  pre  cela  ce  curveaste  cu  dinsa,  cindu-i  va  gasi  deimpreuna  amin- 
doi  unul  pre  altul  in  casa  lui,  iara  nu  in  casa  striina.  Fara  numai  cindu-i 
va  gasi  de  fata  in  casa  sa  si  ei  vor  scapa  denainte-i  si  vor  da  intr-o  casa 
striina,  cum  am  si  mai  zis,  sau  si  intr-alt  chip,  cindu-si  va  zice  omul  mueru: 
nu  voiu  sa  mai  mergi  in  cutare  casa  sau  in  cutare,  iara  ea  va  mearge  si 
nu-1  va  asculta,  atunce  de-i  va  prinde  in  vreo  casa  de  acealea,  sa-i  uciga 
si  sa-i  omoara  pre  amindoi,  si  pre  ea  si  pre  curvariul,  si  sa  n-aiba  nice 

un  f el  de  certare.  '  '  .. 

Nu  se  va  certa  barbatul  curvei  de  o  va  omori  si  pre  dmsa  impreuna 
cu  cela  ce-au  curvit  cu  dinsa,  iara  de  va  scapa  muiarea  pin'  va  ucide  pre 
curvariu,  atunce  oricind  o  va  gasi,  atunce  sa  o  omoara ;  fara  numai  sa  nU 
fie  facut  pace  cu  dinsa,  ca  deaca  va.  face  pace,  atunce  nu  iaste  vreame 

de-a   o   mai   uciderea. 

Oricarele  va  fi  fara  de  cinste  si  om  plin  de  rusine  si  de  toata  ocara 
pentru  lucrurile  lui  ceale  reale,  sau  urgisit  si  de  la  judecator  de  va  fi  aceasta, 
atunce  nu-s  va  putea  ucide  muiarea  cind  o  va  prinde  curva,  cava  fi  apoi 

de  certare. 

Cela  ce  va  fi  singur  curvariu  si  va  avea  si  alte  mueri,  acela  nu  va 
putea  ucide  pre  curvariul  carele  va  curvi  cu  muiarea  lui,  fara  numai  de-i 
va  fi  zis  mai  nainte  sa  nu  vorbeasca  cu  muiarea  lui,  pentru  ca  atunce, 
;  de-i  va  gasi,  poate  sa-i  uciga  si  sa  nu  aiba  nice  o  certare.      ^  ' 

Muiarea  ce-s  va  omori  barbatul  cindu-1  va  gasi  cu  alta,  si  de  va  ucide 
si  pre  muiare,  ce  sa  zice  pre  curva,  aceaia  nu  se  va  certa ;  numai  sa-i  uciga 
intr-acel  aces  cindu-i  va  gasi  de  fata,  iara  nu  alta  data. 

Cela  ce-s  va  omori  feciorul  cindu-1  va  gasi  curvind  cu  masteha-sa, 
atunce  se  va' certa  acela,  insa  nu  cu  moarte,  ce  mai  putin,  dupa  cum  va 

.    fi  voia  judecatoriului.  _ 

Feciorul  n-are  puteare  sa  uciga  pre  tata-sau  cindu-1  va  gasi  curvind 

cu  muiarea  lui,  pentru  ca  se  va  pedepsi. 

Cela  ce  va  zice  stapinu-sau,  de  ar  fi  ce  boiaren,  sa  nu-i  vorbeasca 

cu  muiarea,  iara  el  tot  va  vorbi,  de  va  face  aceasta  de  doaa,  de  trei  ori, 

atunce  poate  sa-1  uciga  si  sa  n-aiba  nice  o  certare. 


* 


V 


Zac.  54. 


r  ■  * 


Zac.  55. 


Zac.  56. 


, » 


Zac.  57. 


Zac.  58. 


Zac.  59. 


Zac.  60. 


,  Zac.  61. 


^ 


X 


s 


k* 


PENTRU    CEIA    CE    VOR    UCIDE    PRE    NE§TINE    CU    IN§ELACIUNE, 

CE   SA  ZICE   CU    OTRAVA. 


^  <■* 


*  .     *  **: 


GLAVA    245. 


* 
• 


*     k 


*  \  . 

Orcine  va  omori  pre  altul  cu  otrava,  acela  se  va  certa  mai  rau  decit  Zac. 
cela  ce  face  ucidere  cu  sabiia  sau  cu  alta  arma. 


1. 


16* 


/ 


— 


V 


.1 


244 


INDREPTAREA"   LEGII 


Zac.  2. 


•   y 


1  ■ 


Zac.  3. 


Zac.  5. 


Zac.  6. 


Zac.  7, 


Zac.  8. 


Cela  ce  va  otravi  pre  cinev.a,  nu  numai-1  vor  pedepsi  cu  cumplita 
certare,  ce  inca  si  coconii  lui  ce  vor  raminea-preurma  vor  fi  neputearnici, 
fara   nice   o    cinste   si  rusinati  inaintea   tuturor. 

Pravila  ceaia  ce  cearta  pre  ucigatoriu  nu  iaste  aceasta  sihgura  $i 
pentru  ceia  ce  omoara  cu  otrava,  caci  ca  aceia  cu  otrava  mai  cumplit 
se  vor  certa  decit  ceia  ce  sa  cearta  pentru  moarte  grabnica. 

Cela  ce  sa  ispitea'ste  sa  otraveasca  pre  cineva  si  nu  va  putea,  au  cace 
nu  s-au  putut  lipi  sa  i-o  dea,  au  n-au  fost  facuta  bine,  ce-au  fost  slaba 
de  nu  1-au  priimit,  acela  sa  se  cearte,  iara  a§a,  nu  cu  moarte.  Acesta  obiceaiu 
iaste  de  curind  in  pravilele  ceaste  mai  jnoaa,  iara  mai  de  demult,  in  zilele  ceale 
vechi,  macara  de  nu  ]-au  vrut  nice  otravi,  atunce  tot  i-au  fost  taind  capul. 

Orcine  va  avea  otrava,  de  o  va  fi  facihd  sau  o  va  fi  vinzind  §i  de  sa 
va  prileji  sa  otraveasca  pre  cineva,  acela  sa  se  cearte  dupa  cum  va  fi 
voia    judecatoriului. 

Cela  ce  va  cumpara  otrava,  acela  sa  se  cearte  dupa  cum  va  fi  voia 
judecatoriului  pentr-aceia,  insa  de  nu  o  vor  fi  inca  dat  sa  o  bea  cineva; 
fara  numai  cela  ce-au  fost  cumparind,  de  va  fi  vraci,  dece  va  vrea  sa  o 
cearce  cu  erbi  ca  acealea,  cu  mestesugul  lui,  sa  vaza  putea-va  face  iarba 
ca  aceaia  sa  biruiasca  putearea  otravei,  ce  sa  zice  sa  dea  iarba  celui  otravit 
sa    nu-1    prinza    otrava.         ,  - 

Cela  ce  va  vinde  otrava  omului  necunoscut,  sau  nebunului,  sau  vreunii 
curve,  acela  sa  se  cearte,  iara  nu  cu  moarte. 

Otravirea  iaste  un  lucru  foarte  cu  nevoe  sa  o  arate  nestine.  Drept 
aceaia  judecatoriul  de  vreame  ce  va  vedea  cum  marturiile  §i  seamnele 
nu  se  pot  creade,  nice  ajung  sa  poata  arata,  atunce  vine  lucrul  la  munca ; 
iar  mai  virtos  se  cade  sa  munceasca  pre  om  la  uciderea  cea  cu  otrava 
decit  la  alte  morti  si  ucideri  ce  sa  fac. 


* 


- 


;    / 


PREPUSURILE  §1  BMUIALELE  OTRAVEI,  DE   UiYDE   SE   IAU,   SA 

SE  POATA    CREADE. 


Zac.  9. 


Zac.  10. 


Zac.  11 


Zac.  12. 


Zac.  13. 


Zac.  14. 


Zac.  15. 


Muiarea  imblatoare  rau  §i  curva  face  prepusuri  si  banuiale  asupra 
ei  cum  sa-s  fie  otravit  barbatiil. 

Cela  ce  asteapta  sa  mo^teneasca  ocinele  §i  avutiia  cuiva,  acela  face 
prepus  §i  banuiala  cum  sa  fie  otravit  pre  aceaia  ruda  a  lui.  Iara  asa  acest 
prepus  nu  se  poate  lipi  sa  fie  cind  se  vor  fi  prea  iubind  unul  pre  alalt  si 
vor  fi  avind  viata  statatoare  si  buna  intr-aceasta  lume  pina  va  fi  fost  viu. 

Cela  ce  va  fi  cumparat  otrava,  acela  face  prepus  cum  sa  fie  otravit 
pre  eel  mort,  mai  virtos  cind  se  va  tagadiii  ca  nu  o  au  cumparat. 

Cela  ce  va  gati  niste  bucate  sau  bautura  si  le  va  gati  furis,  ce  sa  zice 
pre  ascuns,   acela  face  prepus  cum  sa   dea    altuicuiva    sa  se  otraveasca. 

Cine  poarta  la  dinsul  otrava,  acela  face  prepus  c-au  otravit  el  pre 
nestine.  ;  , 

Cine  piseaza  otrava  in  piulite,  acela  face  prepus  ca  va  sa  dea  sau 
au  dat  cuiva. 

Cine  va  ingrupa  pre  mort  carele  va  fi  otravit  si  nu  va  socoti  toate 
lucrurile  si  obiceaiurile  carele  s-au  apucat  intr-acel  loc  de  sa  fac,  acela 
face  prepus  cum  sa-1  fie  el  otravit. 


V 


\ 


' 


o 


f 


s 


■UCIDERI  (gl.  242-247) 


•245 


Cela  ce  va  ingrupa  pre  eel  mort  otravit  inca  fiind  cald  si  nu-1  va  lasa 
nice  sa  se  raceasca,  acela  face  prepus  cum  sa-1  fie  el  otravit. 

Gela  ce  ascunde  boriturile  omului  celui  bolnav  si  nu  le  arata  la  vraci 
sa  le  vaza,  acela  face  prepus  cum  sa-1  fie  otravit  el  pre  bolnav. 

Cela  ce  nu  vavrea  sa  manince  de  in  bucatele  carele  au  gatit  el  singur 
si  cindu-i  vor  zice  ca  sint  otravite,  acela  face  prepus  de  otravit. 

Cela  ce  nu-s  va  face  voia  rea  dupa  moartea  celui  •  otravit,  ce-^i  va 
parea  ca  iaste  veasel,  acela  face  prepus  cum'  sa-1  fie  el   otravit. 

Cela  ce  nu  pune  nevoin^a  sa  socoteasca  pre  eel  bolnav,  ce  sa  zice 
pre  eel  otravit,  cum  1-au  fostsocotind  si  la  alteboale,  acela  face  prepus 

cum  sa-1  fie  el  otravit. 

Face  prepus  inca  si  cela  ce-1  pomeneaste  eel  otravit  si  sa-i  dea  vma 

lui  zicind  ca  1-au  otravit   el. 

Vrajmasul  celui  otravit  face  prepus  sa-1  fie  otravit  el. 


Zac.  16. 


Zac.  17. 


Zac.  18. 


Zac.  19. 


Zac.  20 


Zac.  21 


Zac.  22 


PENTRU  CE1A  CE  UCIG  PRE  ALTII  CA  SA  POAXA  SC.APA  SA  NU-1 

UCIGA  DIN$II. 


,     GL  A  V  A     246. 

'  .  *  ■ 

Cela  ce  ucide  pre  omul  cela  ce  vine  asupra  lui  sa-1  uciga,  acela  nu  Zac.  1. 
se  va  certa  nicecum ;  iara  de  va  mearge  nestine  sa  uciga  pre  cineva,  iara 
acela-1  va  timpina  si  va  ucide  pre  dinsul,  atunce  sa  nu  se  chiame  ca  1-au 
ucis  nestine,  ce  sa  zica  ca  s-au  ucis  singur.  \ 

Orcine  va  fi  vrind  sa  uciga  pre  altul  in  besearica,  iara  celalalt  va  ucide  Zac.  2. 
pre  dinsul  in  besearica,  atunce  nicecum  sa  nu  se  cearte  ucigatoriul,  nice 
pentru  loc  cace  au  fost  sfint  s-au  facut  acolo  ucidere. 

Besearica  nu  se  spurca  de  singe  ce  s-au  varsat  pe  dreptate,  ce  se-au  Zac.  3. 
vrut  spurca  cind  se-au  vrut  varsa  pentru  nedreptate  si  cu  napaste  lucru. 

Orcare  fata  sau  si  vadua  curata  si  de  cinste,  de  va  ucide  pre  cela  Zac.  4. 
ce  va  sa-i  faca  sila  si  va  sa-i  strice  fetia  sau  sa  b  rusineaze,  aceaia  nu  se  va  *« 

certa  nice  cu  un  fel'de  certari;  insa  de-1  va  ucide  intr-acel  ceas  ce-auvrut 
sa-i  faca  sila,  iara  nu  alta  data. 

Pre  cela  ce  face  sila  featei,  poate  si  frate-sau  si  tatal  featei  sa-1  omoara,  Zac.  5, 

insa  intr-aceaia  vreame  cindu-i  va  face  sila. 

Uciderea  ce  face  nestine  de  frica  altuia  pentru  sa-s  scoat^a  capul  Zac 
de  in  mina  lui,  acela  sa  n-'aiba  certare.  Ge  sa  zice  cind  va  arata  ucigatoriul 
la  judecatoriu  cum  se-au  spareat  ca-1  va  ucide  acela  pre  dinsul,  atunce 
de  va  arata  adevarat  lucru  si  cu  seamne  ca  acealea,  ca  sa  poata  creade 
judecatoriul  cum  spaima  lui  au  fost  adevarata  |i  deplina,  cum  au  spus,  • 
de  va  fi  mers  asupra-i  cu  armele  goale  sau  cu  sotii  multe,  nu  ca  alta  data, 
cu  oameni  ca  aceia  gata  de  ucidere,  sau  cti  alte  ca  aceastea;  pentru  ca  de 
sa  va  afla  ca  seamnele  nu  sint  adevarate,  cu  credinta,  sa  poata  creade 
de  acea  spaima,  atunce-1  va  certa  si  nu-1  va  creade  judecatoriul  ca  -1-au  • 
ucis  pentru  sa  scape  de  naintea  lui.  r 

-  Cela  ce  va  ucide  pre  cela  ce-1  ingrozeaste  ea-1  va  ucide,  acela  nu  se  Zac.  7. 
va  certa.  Aceasta  iaste  cind  omul  cela  ce-1  ingrozeaste  sa-1  uciga  face  seamne 


6. 


'* 


y     J 


■ 


■    \ 


*  *fc 


#    f* 


t    * 


246 


1NDRKPTAREA    LIS  Gil. 


Zae.  8, 


/i 


Zae.  70. 


Zae.  ii. 


Zae.  J  2. 


I 


i 


* 


in  toate  feliurile  si-i  amerinta  si  aduce  <s&-l  loveasca,  sau  cind  se  va  gasi 
in  chip  ca  cela  minios  sau  beat,  sau  la  vreun  loc  ca  acela  pustiiu,  sa  poata 
face  ucidere. 

.  Care  muiare  va  apuca  sabiia  barbatului-s,  sau  culit,  sau  alta  anna 
ce  va  fi  pus  barbatul  supt  patu-s  pentru  sa-si  uciga  muiarea,  iara  de-1 
va  ucide  muiarea  pre  dinsul,  atunce  sa  n-aiba  nice  o  certare. 
Zae.  9.  v  Cela  ce  va  rani  pre  altul,  sau  de-1  va  lovi  macar  numai  o  data  cu  un 
toiag,  atunce  poate  sa-1  uciga  de  tot  celranit  sau  eel  batut  fara  nice  o  cer- 
tare, pentru  ca  cela  ce  loveste  o  data,  pre  acela  arata  seamnele  sa  raai 
dea  si  a  doua  oara ;  dece'.nu  se  cade  sa-1  asteapte  nestine.  Fara  numai 
cind  se  va  prileji  sa  dea  intii  cu  arma  au  cu  toiag,  atunce  sa  nu  mai  asteapte 
a  doa  oara,  ce  sa  si  dea  dosul  sa  fuga,  pentru  ca.  de  va  alerga  atunce  eel 
ranit  sau  eel  batut  dupa  dinsul  si-1  va  ucide,  atunce  se  va  certa  ca  si  un 
.  ucigatoriu.  .-,,'.- 

Un  om  de  va  fi  incins  cu  arme  si  de  va  da  cuiva  o  palma  numai, 
atunce  ucide-1-va  de  tot  cela  cu  palma  si  nu  se  va  certa,  fara  numai  de-1 
va  fi  suduit  si-1  va  fi  ocarit  mai  nainte  de  palma. 

Cela  ce  va  ucide  pre  cela  ce-au  fost  facut  pace  cu  dinsul,  de  sa  va 
afla  c-au  alergat  dupa  dinsul,  sau  au  dat  asupra  lui  sa-1  loveasca,  sau  de-1 
va  fi  ingrozit  cu  sabia  zmulta  si  de  sa  va  spaiminta  celalalt  si-1  va  ucide, 
acela  nu  se  va  certa  nemica,  de  vreame  ce  n-au  stricat  acela  pacea,  ce 
cela  ce-au  venit  asupra  lui  de  1-au  ingrozit  cu  sabiia  goala. 

Cela  ce  va  lovi  cu  toiag  sau  cu  palma  pre  cele  ce-1  va  sudui  cu  cuvintul, 
acela  sa  se  cearte  dupa  voia  judecatoriului.  Fara  numai  cela  ce  va  fi  lovit 
de  va  fi  boiaren,  iara  cela  ce  va  fi  suduit  va  fi  om  de  jos,  ca  boiarenul 
ce-au  lovit  intru  nemica   nu  se  cearta.  - 

Nu  va  putea  nimenile  sa  se  pue  in  price  sau  sa  stea  impotriva  judeca- 
toriului,  de  sa  va  afla  ca  face  macara  si  ceva  asupreala. 

Feciorul  nu  va  putea  sa  se  pue  impotriva  tatine-sau,  nice  a  fratine- 
sau  celui  mai  mare,  nice  a  dascalu-sau,  nice  muiarea  a  barbatului  sau, 
nice  calugar  a  egumenului  sau,  nice  robul  sau  naemitul  a  stapinului  sau. 
Drept  aceaia  cind  va  bate  tatal  pre  fecior,  sau  fratele  eel  mai  mare,  sau 
dascalul  pre  ucenic,  sau  barbatul  pre  muiare,  sau  egumenul  pre  calugar, 
sau  stapinul  pre  rob  sau  pre  naemit,  cindu-i  vor  bate  cu  masura  si  pre 
vina,  atunce  se  cade  sa  se  pleace.  Insa  de  sa  va  afla  ca  acei  mai  mari 
tree  pespre  masura  §i-§i  es  di  in  obiceae,  de-i  bat  de  pururea  si  foarte  cum- 
plit  si  vine  lucrul  de  sta  in  cumpana  de  moarte  sa  §i-i  uciga  de  tot,  nu 
cu  toiag  sau  cu  bici,  ce  cu  arme  goale,  atunce  ce-i  mai  mici  vor  putea 
sta  impotriva  celor  mai  mari;  si  de  sa  va  timpla  vreuna  ca  aceaia,  atunce 
pot  sa-i  uciga  §i  de  tot  §i  sa  n-aiba  nice  o  certare. 

Cela  ce  va  inceape  intii  a  sudui  si  a  ocari  si  a  se  sfadi  si  a  se  prici, 
si  de  va  ucide  pre  celea  ce-i  sta  impotriva  de  sa  sfadeaste  cu  dinsul,  acela 
nu  va  putea  zice  mai  apoi  cum  1-au  ucis  pentru  sa  scape  denaintea  lui 
sa  nu-1  uciga,  ce  sa  va  certa  ca  un  ucigatoriu. 

.Tot  omul  se  cade  sa  fuga  de  cela  ce-1  suduiaste,  pentru  sa  lipseasca, 
sa  nu  vie  lucrul  sa  se  faca  ucidere,  cum  se-ar  zice,  cind  vezi  vraj- 
masul  de  departe  ca  vine  si,  de  veri  putea,  fugi  ca  sa-ti  sprijene^ti 
.vjata.  .. 


Zae,  13. 


Zae.  14. 


Zae.  15. 


Zae  16. 


v 


■ 


\ 


:v 


"s 


UCIDEKI  (el.  242-247) 


247 


Ccla  ce  cunoaste  ca  iaste  datoriu  sa  brodeasca  cinstea  altuia    aceluia 
'.8e  cadesa  fugS  denkinted  ctndu-1  va  vedea  ca  vine  sudumd,  ca  sa  hpseasea 

^  tela  cfafputea  sa  fuga  denaintca  celuia  ee  tnceape  a  sudui,  iara  nu 

-TlfllTI  sa  va  prileii  a  uciderea  unul  pre  altul  ca  sa  scape  de 

leuTaSV^'tunctala'ucidere  sa  se  cearte  dupa  voia  judecatormlm, 

'^  Z  t™Tonu  omul  sa  fuga  de  cuvintele  ceale  dc  sudalmi  ctnd  va 
cunoa5te  S  dc  va  t ugi,  atunce  mai  ran  va  fi  si  max  raud  va  vatama  cela 

Ce"'  CeldaUca?iaeste  foarte  gras  si  ccla  ce  iaste  i oartc  slab  si  mirsav,  sau  altul 
ce  nu  s  se  poate  d°,  loc  clati  sa  fuga  sau  sa  alearge  acela  nu  uastc ,  vmovat 
sa  fuga  dePcela  ce  sa  scoala  asupra  lui  cu  cuvmte  de  sudalma  ca  atunce 
fr  Tmafrau,  ea  1-ar  goni  vrajmasul  si  1-ar.  ajunge  s.  1-ar  uc.de -de.  1-ar 

""""cela  ce  va  fi  boiaren  sau  slujitoriu,  acela  nu  iaste  vinovat  sa  fuga 
denaLta  cenaia  ce  vine  spre  dins  suduindu-1,  pentru  ca,  deva  fugwva 

K  mcXacr:  rJ uTde  pre  altul,  vrind  sa.  uciga  pre  cela  ce  1-au sudu.t, 

»t"2  ^'*^  *"-«**  -nd  sa 

bate  ami  ndoi  si  vada  led,  va  rani  unul  de  Intr-lns,,  .ara  el  s««- 
de  va  ncide  pre  cela  ce  1-au  ramt  s.-l  va  omon,  acela  nu  va  avea  n.ce 

CertaSnriienitoriul  poate  sa  uciga  si  sa  fie  fara  de  certare,  pre  cela  ce-au 
incept  Xr  s  an  facut  asupreala,  ce  sa  zice  an  cazut  napaste,  cace  an 
Ufeft  dcTn  mlna  Ini  pre  eel  drept ;  insa  aceasta  sa  he  clnd  nud  va  pntca 
^tavi   intr-alt   chip,   far&   numai  cu   ucidere. 

Iarfdcs a  va  prileji  sprfjeniiorinl  sa  ncigS  pre  eel  drept  ce  nevo.aste 
sa  scape  dcnSJeaPcelnJia  ce-i  cade  napaste,  pre  carele  nevo.aste  , ,  el  Sad 
s^r  jeneasca  sa  nu-1  uciga,  parindu-i  dc  graba  ca  .aste  acela  carele  -mceput 
«fada  carele  ar  fi  pe  dreptate  sa  se  uciga,  atunce  acela  de  vreame  ce  an 
£*{  de-au  ucis  p're  eel  drept,  acela  sa  se  cearte  dupa  cum  va  f.  vo.a 

iUde"Uva  ncide  pri  cela  ce  alearga  sa  nciga  si  de-ar  ncide  Snca  si 

P>e  ^c^/Se^erXv^atiga  pre  altcineva,  ce  •*. 
-\k™.l  «a,,    si  acel  vr&inias  si  ucig&toriu  iaste  cela  ce-au  scos  intu 
slna^ ru  ^se'baS    aSa  se  'socoteaste  ca  acela  an  inccput  sfada 
sabna  pentru  s  ,  denainte-i,  atunce  acela  sa  se  cearte 

Za To  a  ^dec    orLTui  mLara  Lar  si  zice  altii  sa  se  cearte  cu  moart. 

■  lS  ^  -  cu"  ^:s  — 

lui  sll  ucTga,    sanPsad  ia  bncatcle,  si  de  va  vedea  nevo.a  cum  mtr-alt 


Zac.  17 


Zac.  18. 


Zac.  19 


Zac.  20 


Zac.  21. 


Zac.  22. 


Zac.  23. 


Zac.  24. 


Zac.  25. 


* 


Zac.  26. 


Zac.  27. 


Zac.  28. 


Zac.  29. 


Zac.  30. 


■ 


A         * 


fe 


*   * 


248 


TNDRE'PTARKA.   LEGIT 


chip  nu  iaste  putinta  sa  scape  den  naintea  lui  fara  numai  cu  moarte, 
atunce  eel  drept,  de  nu  va  putea  scapa  intr-alt  chip,  el  sa-1  uciga  de  tot 
pre  cela  ce-i  cade  napaste  §i  nice  o  certare  nu  va  avea.  Aceasta  se  socotea^te 
si   la   bucate,   intr-acesta   chip   sa-si   pazeasca   si   bucatele. 


PENTRU  CEIA  CE  UCIG  PRE  FUR  ClNDU-L  VOR  PRINDE    FURlND 

DE  FATA, 

» 

GLAVA    247. 


. 


/ 


- 


i 


v 


* 


t 


I 


Zac.  2. 


Zac.  2. 


Zac,  3, 


Zac.  4, 


Zac.  5. 


Zac.  6. 


Zac.  7. 


Zac.  8. 


Zac.  9. 


Zac.  10. 


Zac.  11. 


Cela  ce  va  ucide  furul  cindu-1  va  gasi  furindu-i  bucatele,  acela  nu  se 
veT  certa ;  insa  de  sa  va  afla  c-au  sarit  asupra  stapinului  cu  bucatele  s-au 
fost  de-al  uciderea.  Aceasta  se  socotea^te  cind  nu  va  putea  intr-alt  chip 
sa-si  scoata  bucatele  de  la  acel  fur  fara  numai  cu   moartea. 

Poate  nestine  sa-si  stringa  priatenii,  vecinii  si  alti  striini  cu  arme. 
sa-si  caute  ^i  sa-§i  apere  bucatele,  fara  nice  o  certare.  ' 

Cine  va  avea  la  dinsul  vreun  lucru  striin  si  vor  veni  sa-1  fure,  atunce 
poate  sa  uciga  pre  furii  fara  nice  o  sminteala,  ce  sa  zice  fara  nice  o.  certare, 
macar  ca   iaste  acel  lucru  ^i  striin.  .         ' 

Tot  omul  poate  sa-§  ia  bucatele  de  la  cela  ce  i  le  tine  si  i'le  pazea§ter 
macara  de  s-ar  fi  pus  si  chezasi  cum  sa-i  de-a  bucatele  toate  de  fata  la 
vreamea  cind  s-au  tocmit.  Iara  cela  cu  bucatele  tot  iaste  volnic,  oriunde-s 
va  gasi  bucatele,  tot  sa  §i  le  ia,  fie  ce  vreame  va  fi. 

Poate  fiecine  sa  uciga  fara  certare  pre  cela  ce  sagateaste  sa-1  fure; 

ce  sa  zice  vazindu-1  ca  pune  scara  sa  se  sue,  sau  sapa  pre  supt  casa,  sau 
sparge  pareatele. 

Nu  are  voe  furul  sa  se  bata  cu  cela  ce-1  gaseaste  furind,  ce  sa  zice 
cu  pagubasul,  nice  sa  se  sprijaneasca  sa  nu-1  uciga  cace  i-au  furat  sau  au 
venit    sa-i    fure. 

-  Furul  eel  de  noapte,  acela  nu  poate  nimenile  sa-1  uciga  cind  va  sta 
de"  sa  va  arata,  fara  numai  cind  se  va  apuca  de  razboiu ;  atunce-1  vor 
ucide  fara  nice  o  certare. 

Tilharii  cei  de  drum  si  furii,  pre  aceia,  de-i  va  putea,  fiecine-i  va 
ucide  fara  certare;  si  inca  si  pre  ceia  ce  fac  noaptea  pagube  la  samina- 
turi  sau  la-tarine. 

Cine  va  ascunde  funi  sau  alte  legaturi  la  niscare  ferestri  pentrii  sa 
se  sue  furul  cind  va  veni,  sau  §d  pentru  sa  se  slobozeasca  jos,  acela  sa  nu 
se    cearte. 

Pentru  sa-si  pazeasca  nestine  bucatele,  are  voe  sa  uciga  pre  fur,  insa 
cind  acel  lucru  va  plati  mult,  cum  se-ar  zice  mai  mult  decit  2  galbeni. 
Iara  de  nu  va  plati  lucrul  atita,  atunce  nu  va  putea  ucide  pre  fur,  fara 
numai  cind  se  va  apuca  de  razboiu,  de  nu  se  va  da  sa-1  prinza  pre  furul 
acelui  lucru  putintel ;  sau  si  fara  de  aceasta  cindu-1  va  gasi  deosebi  noaptea 
imblind  pentru  furtisagul,  atunce  iaras  il  va  ucide  si  nu  va  avea  certare, 
macar  de  n-ar  plSti  furtisagul  nice  doi  galbeni.  V        :    v 

Pazindu-si  fiecine  bucatele,  acela  n-are  voe  sau  puteare  sa  stea  impo- 
triva  sau  sa  se  bata  cu  oameni  ca  aceia,  de  folos,  carora  se  cade  lui  sa 


s 


<■ 


r 


\ 


y 


UCIDERI  (gl.  242-247) 


249 


4 

li  se  pleace.  si  sa-i  cinsteasca.  Numai  de  nu-s  va  da  bucatele  unora  ca 
acelora,  ce  de  se-ar  pune  in  price  cu  dinsii,  iara  sa  nu-i  vatame  cu  ceva, 
nice  sa-i  suduiasca  pre  unii  ca  aceia,  ce  li  sa  pleaca  de  pururea  si-i  cinstea^te. 
■  Nu  poate  nimenile  sa  uciga  furul  cindu-1  poate  sa-1  leage  si  sa-1  aduca 
la  judecatoriu.  • 


N 


Zac.  12. 


Nu  poate  nimenile  sa  uciga  furul  cind  va  fugi  §i  va  lepada  furtisagul  Zac.  13. 
ce  va  fi  furat  si  se  va  duce  desert.  ' 

Oricine  va  ucide  fur  zioa  sau  noaptea,  acela  nu  se  va  certa.  Aceasta  Zac.  14. 
se  socotea^te  cind  indata  va  striga  furul  pre  oamenii  lui  sa-i  ajute,  sau 
.   pre  vecinii  lui,  sau  pre  priatenii  lui.  Iara  de  nu  va  striga  pre  unii  ca  aceia 
$i-l  va  ucide,  atunce  sa  se  cearte. 

Nu  e  volnic  nimenile  sa  uciga  furul  nice  zioa  nice  noaptea  uindu-1  Zac.  15. 
va  cunoaste  cine  iaste  si  cind  poate  pe  dreptate  sa-§i  ia  bucatele  inapoi 
$i  sa-1  cearte ;  fara  numai  cind  s-ar  fi  furul  schimbat  hainele  sa  nu-1  cunoas- 
ca,  nice  sa  fie  nimenile  marturie  sa  arate  lucrul  la  judecatoriu,  pentru 
ca  atunce  poate  sa-1  uciga  si  sa  n-aiba  certare.  ^i  ucigatoriului  inca  sa 
prinde  si  sa  creade  zicind  ca  nu  s-au  vrut  putea  intr-alt  cliip  scoate  buca- 
tele de  la  fur  de  nu  1-au  vrut  ucide  sa-1  omoara. 

Fiecine  ia&te  volnic  sa  se  cearte  si  sa  se  bata  pentru  sa  izbaveasca   Zac.  16. 
nu  numai  pre  sine  da  nevoe  si  de  piere,  ce  inca  si  pe  rudele  lui  si  pe  pria- 
tenii lui  si  inca  si  pe  vrajmasii  lui,  de-1  vor  chema,  de  nu-1  vor  chema, 
macara  de-ar  fi  cine  ar  fi,  macar  de-ar  fi  jidov,  totu  e  un  vrajmas  ca  alalt ; 
si  de-ar  fi  lu.at  si  bani,  sa-i  scoata  capul  da  nevoe.  ■     >.-•  : 

Barbatul  are  voe  sa  uciga  pre  cela  ce  va  fi  facut  vreo  raotate  Zac.  17. 
muerii  lui.  . 

Macara  ca  are  fiecine  voe  sa  ajutoreasca  pre  eel  asuprit  si,  unde  va  Zac.  18. 
vedea  ca  stau  cu  razboiu  asupra  lui,  sa-i  scoata  capul  si  sa-1  izbaveasca 
de  moarte.  Iara  acest  lucru  riu  iaste  nemanui  dat  cu  vreo  sila  cum  sa 
fie  datoriu  sa  faca  acest  ajutoriu.  De  multe  ori  si  cu  cuvintul  poate  sa 
ajutoreasca  nestine  pre  altul,  pina-1  va  izbavi  de  vrajmasul  carele-i  face 
asupreala;  dara  nu  iaste  nimenile  datoriu  cu  de-a  sila  si-1  faCa  sa  faca 
aceasta,  si  de  vreame  ce  va  fi  om  striin,  iara  nu  de  ruda  lui  si^  de  singele 
lui,  ce  sa  zice  frate. 

Feciorul  iaste  datoriu  sa  ajute  tatine-sau  cind  va  vedea  ca  stau  cu  Zac.  19. 
razboiu  asupra  lui,   sa-1  izbaveasca  de  moarte.  \ 

Slujitoriul  iaste  datoriu  sa  ajute  capitanului  sau. 

Robul  eel  cumparat  iaste  datoriu  sa  ajute  domnu-sau. 

Naemitul,    stapinu-sau.  . 

Muiarea,   barbatului  ei, 

Cei  de  loc,  judecatoriului  lor.      r  ;■  '■ 

Tara  se  cade  sa-§  pazeasca  si  sa-s  priasca  si  sa  acoapere  de  asupreale  Zac.  25. 
pre  oamenii  pamintului  sau. 

Cela  ce-$  va  incuia  usa  casei  lui  pentru  sa  nu  intre  eel  asuprit  sa  scape   Zac.  26.. 
de  mina  asupritoriului,  acela  sa  se  cearte  dupa  cum  va  fi  voia  judeca- 
toriului. 

Cind  se  va  prileji  de  va  fi  un  cocon  micsoT  si  slab  si  va  veni  asupra    Zac.  27. 
lui  vreun  barbat  mare  si  mai  tare  la  toate  puterile  decit  acela,  atunce 
iaste  volnic  sa  se  bata  eel  mai  mic  si  mai  slab  cu  mai  mari  arme  decit 


Zac.  20. 
Zac.  21. 
Zac.  22.. 
Zac.  23. 
Zac.  24. 


"J1 


It 


jl 


J\ 


3 


4 


250 


Zac.  28. 


Zac.  29. 


M 


Zac.  30. 


I 


■ 


INDREPTAREA    LEGII 


cum  sint  ale  celiiia  ce  vine  asupra  lui.  Iara  de  sa  va  afla  ca  cela  ce  vine 
asupra  lui  si  inceape  el  sfada  iaste  mai  micsor  decit  dinsul  si  mai  slab, 
atunce  n-are  puteare  eel  mai  mare  si  mai  tare  sa  scoata  mai  mare  arraa 
sa  se  bata  cu  celalalt,  sau  $i  tocma,  pentru  ca  de  sa  va  prileji  sa  scoata 
•mai  mare  si  de  se  va  timpla  de  va  ucide  pre  acel  micsor  si  slab,  atunce 
se  va  certa,  macara  de-ar  fi  si  inceput  razboiul  eel  micsor  si  slab. 

'Cind  ^e  va  prileji  unui  om  de-1  vor  birui,  batindu-se  la  razboiu  sau 
§rintr-alt  chip,  si  gonindu-1  vrajmasul  lui,  de  se  va  prileji  acel  vrajmas 
al  lui  sa  caza  jos  la  parnint  si  de-1  va  vatama  acolea  jos,  la  pamint,  fiind 
cazut,  atunce  sa  va  certa  de  la  judecatoriu  dupa  vatamarea  ce-i  va  fi  facut. 

Cela  ce  va  ucide  pe  cela  ce  alearga  dupa  dinsul  sa-i  faca  moarte  cind 
fugiia,  cum  se-ar  zice,  batindu-se  au  dat  sa-1  loveasca  si  n-au  nemerit 
bine,  ce  i-au  cautat  numai  a  da  dos  s-au  inceput  a  fugi,  iara  celalalt  1-au 
ajuns  §i  1-au  omorit,  acela  se  va  certa  dupa  voia  judecatoriului.  Insa  sa 
socoteasca  judecatoriul  dara,  de  va  fi  fugind  pentru  sa-s  mai  dobindeasca 
ajutoriu  si  sa  se  intoarca  sa-1  omoara,  atunce  de-1  va  omori  acela  ce-1 
gonea^te,  nu  se  va  certa;  sau  §i  intr-alt  chip,  cind  se  va  prileji  cela  ce  fuge 
sa  fie  om  de  jos,  iara  cela  ce-1  goneaste  sa  fie  boiaren,  atunce  poate  sa 
uciga   boiarenul   pre   eel   mai   mic,    ce  fuge,   si   sa   n-aiba   nice   o  certare, 

Cind  se  va  acolisi  un  om  de  altul  nefiindu-i  cela  nice  cu  o  deala,  asa 
numai  intr-o  pizma  va  vrea  sa-1  uciga,  iara  cela  inca  nu  se  va  da,  ce  sa 
va  sprijeni  cum  va  putea,  de-acia  batindu-se  ei  amindoi,  va  cunoaste 
eel  asuprit  ca-1  va  ucide  asupritoriul,  vazind  el  ca  nu  iaste  putinta  sa-§ 
izbaveasca  via^a   intr-alt   chip   si-1  va   ucide,    atunce  trebue   sa   arate  la 

judecatoriu  cu  marturie  cum  acel  ucis  au  inceput  intii  sfada  si  cum  nu 

i-au  fost  vinovat,  ce  de  mare  nevoe  1-au  ucis  ca  sa  scape  de  moarte,  ca 
intr-alt  chip  nu  era  vreame  sa  poata  scapa  de  acel  vrajmas  fara  numai 
cu  moarte.  Atunce  de  sa  va  afla  cum  aceale  marturii  ce  arata  acest  lucru 
sint  oameni  de  jos  si  prosti,  sa  nu  se  creaza,  ce  sa  cearte  pre  ucigatoriul; 
iara  de  vor  fi  marturiile  oameni  buni  si  vestiti  de  credinta.  atunce  sa  se 
creaza  si  sa  nu  se  pedepseasca. 


f      / 


: 


Zac.  1 


' 


Zac.  2. 


PENTRU    RANELE    CEALE    DE     MOARTE    SI    PE\TRU    CEALE    CE 
NU    VOR    FI    DE    MOARTE;    CUM    SE    VOR     CUNOASTE. 

'.     fitAVA     248. 

1  ■    * 

*  -   * 

Ranele  uncle  sint  de  moarte,  carele  sint  si  da  nevoe  indemnatoare 
spre  moarte,  mai  virtos  aceaste  rane  ce  sa  ating  de  inema  sau  de  crierii 
capului.  Altele  iaras  sint  mai  departe,  ce  acealea  nu  sint  de  moarte,  ce  sa 
vindeca  mai  pre  lesne,  cumu-s  la  stinghi  si  la  pulpele  picioarelor,  asijderea 
si  la  mina.  Aceastea  inca  de  sint  vreunele  si  cu  grija  pentru  lacomiia  si 
poftele  ceale  reale,  cind  va  face  cum  nu  Se  cade  cela  ce  va  fi  ranit.  Care 
lucru,  macara  ca  sint  si  de  a  nu  indemnarea  spre  cumpene  de  moarte, 
iara  tot  trebue  cu  socotinta,  fara  numai  de  sa  vor  prileji  ranele  sa  fie  la 
piept  sau  la  grumazi  si  altele  ca  aceastea. 

Cela  ce  va  rani  pre  altul  si-i  va  face  rana  de  moarte  si  de  i  se  va  prileji 
moarte  de  intr-acea  ranitura,  atunce  vor  vedea  to|i  cum  au  murit  de  acea 


s      ■ 


f 


■: 


■ 


■ 


\ 


f& 


> 


RA.NIRI  (gl.  248-249) 


251 


rana  §i-l  vor  certa  pre  acela  ca  si  pre  un  ucigatoriu,  macara  de-ar  muri 
dup-aceaia  cit  de  tirziu,  dupa  citeva  zile;  sau  de  nu  vafi  mers  nice  lavraci 
sa  se  vraciuiasca,  sau  macara  de  va  fi  dat  ^i  pe  vraci  rau  sa-1  fie  smintit, 
sau  de  sa  va  fi  si  smintit  el  singur  cu  multe  lucruri  fara  de  isprava,  cu 
mincari,  bauturi  si  altele  asemene  acestora,   ucigatoriul  tot  se  v a  certa  . 

ca   un   vinovat. 

Cela  ce  va  rani  pre  altul  si-i  va  face  rana  nu  de  moarte,  iar  dup-aceaia,  Zac.  3. 
pentru  destule  neputinte,  i  se  va  timpla  moarte,  atunce  nu  va  putea  creade 
judecatoriul  cum  sa-i  fie  moartea  de  intr-acea  rana.  Drept  aceaia  acela 
nu  se  cade  sa  se  cearte  ca  un  ucigatoriu,  ce  dupa  cum  va  fi  voia  judeca- 
toriului,  pentru  ca  acela  sau  au  murit  pentru  vina  vraciului,  sau  pentru 
nesocotinta  lui,  ce  sa  zice,  pentru  lacomiia  lui  si  pentru  poftele  trupului 
cu  nesocotinta  lui  si  mai  virtos  cind  va  muri  curind,  preste  purine  zile 

dupa   ce  1-au  ranit.  ., 

Cela  ce-au  ranit  pre  altul  cu  rana  ca  aceaia,  sa  vie  lucrul  sa  stea  la  Zac.  4. 
cumpana  de  moarte,  acela  sa  chiama  c-au  miirit  de  acea  rana,  §i  se  va 
certa  ucigatoriul  acela  cu  moarte,  macara  de  se-ar  gasi  gresala  si  a  celui 
ranit  pentru  mincarea  lui  cea  fara  de  masura,  ce  sa  zice  mincari  si  bauturi, 
sau  si  pentru  nemestesugul  vraciului. 

Cela  ce  va  rani  pre  altul  cu  rana  ca  aceaia  sa  nu  se  cunoasca  ce  fel  Zac.  5. 
de  rana  iaste,  si  de  i  se  va  timpla  moartea  de  acea  rana,  acela  nu  se  va 
chema  sa  fie  mort  de  rana,  mai  ales  cind  nu  se  va  fi  pazit,  nice  va  fi  chemat 
vraci  sa-1  vaza,  sau  de  ar  fi  si  chemat,  el  nu  va  fi  ascultat  cumu-1  va  fi 
inva^at,  sau  de  sa'  va  fi  smintit  singur  cu  nesocotinta  lui,  slobozindu-se 
la  bucate  si  la  bauturi.  Aceastea  toate  se  cade  sa  le  arate  cela  ce  1-au  ranit, 
cu  marturie  ca  aceaia,  cum  au  facut  toate  aceaste  gresale  ce  sint  mai  sus 
scrise,  si  atunce  nu  se  va  certa  asa  cumplit  ca  un  ucigatoriu;  iara  de  nu 
va  arata  unele  ca  aceastea,  cum  am  zis  si  mai  sus,  atunce  certa-se-va 
cu  moarte,  ca  un  ucigatoriu-  v 


'  * 


I.IND    SE   VA   PEDEPSI  CELA  CE-AU  RANIT  PRE   ALTUL,    SI  Cf\D 

NU    SE    VA    PEDEPSI. 

•  GLA  V  A    249. 

■  ■ 

Cind  se  va  afla  ca  eel  rainit  n-au  vrut'sa  chiame  vraci  sau  de-ar  fi  Zac.  1. 
si  chemat  si  nu  1-au  chemat  la  vreame,  ce  s-au  intirziiat  preste  citeva  zile, 
atunce  sminteala  mortii  va  fi  despre  eel  ranit. 

De  va  gasi  ca  eel  ranit  nu  asculta  cumu-1  invata  vraciul  si  de  sa  va  Zac.  2. 
prileji  sa  moara  de  acea  rana,  atunce  vina  mortii-^  iast^  el  singur,  iara 

nu    rana. 

De  sa  va  fi  eel  ranit  impreunat  cu  muiare  trupeaste,  atunce  vina  mortii   Zac.  3. 
ntiri  e  de  rana,  ce  iaste  pentru  nesocotinta  lui. 

De  va  fi  eel  ranit  mincat  niscare  bucate  greale  §i  va  fi  baut  niscare   Zac.  4. 
bautura  carea  cumva,  sau  de  va  fi  imblat  in  soare  sau  in  vint  la  raceala, 
atunce  nu-i  e  moartea  de  rana. 

Cind  eel  ranit  va  sa  se  tamaduiasca  cu  descintece  si  cu  farmece,  atunce   Zac.  5. 
el  singur  iaste  vinovat  mor^ii-si,  fara  numai  de  va  fi  rana  de  ceale  de 


** 


V 


: 


j 

' 


kJ 


i 


/ 


1, 


i 


Zac.  7. 


Zac.  8. 


Zae.  9. 

c 
Zac  10. 


Zae.  11. 


t 


252 


1NDREPTAREA    LEGII 


Zac.   6, 


0^r 

f  moarte  si  vracii  se  vor  fi  parasit  zicind  ca  nu  se  va  tamadui;  atunce  da 
}  nevoe  de  vacnema  §i  farmecatoare  sau  descintatoare,  nu  se  socotea§te 
(  sa  fie  facut  asa  gresala  mare,  pentru  sa  poata  sovai  cela  ce  1-au  ranitr 
atunce   sa   nu   se  cearte  cu   moarte.  ■ 

De  va  fi  marturisit  eel  ranit,  la  moartea  lui,  cum  nu-i  e  moartea  de 
acea  rana,  ce-i  iaste  pentru  nesocotinta  §i  nepaza  lui,  atunce  nu  vom 
putea  creade.  Asijderea  nu  vom  creade  nice  cind  va  zice  ca-i  e  moartea 
de   acea   rana.     ' 

Cind  va  zice  vraciul  ca  iaste  rana  de  moarte  sau  nu  de  moarte,  atun- 
ce-1  vom  creade.  Mai  virtos  cind  se  va  afla  ca  vraciul  iaste  dascal,  cum  le 
zic  acestora,  doftori ;  atunce  sa  creade  si  mai  bine  decit  ar  fi  altul  mai 
prost,  barbiiariu  sau  descintatoriu. 

Cind  va  zice  vraciul  cum  cutare  arma  n-au  facut  rana  de  moarte,. 
iara  marturiile  vor  zice  ca  rana  e  de  moarte,  atunce  mai  creade-se-va 
vraciul    decit    marturiile. 

Orice  va  zice  vraciul  vom  creade  pentru  rana,  macara  de  nu  se-ar 
jura,  sau  de-ar  fi  vraciul  Si  jidov  sau  si  de  alta  leage;  atunce  vom  creade 
mai   mult. 

Cind  se  va  prileji  sa  nu  fie  vracii  toti  intr-un.  cuvint,  ce  unii  sa  zica 
ca  rana  iaste  de  moarte,  iara  altii  sa  zica  ca  nu  iaste  de  moarte,  atunce  vom 
creade  pre  cei  mai  multi,  sau  pre  cei  mai  buni,  sau  pre  cei  destoinici,  iara 
mi    pre*  altii. 

Iara  cind  vor  fi  tot  unii  ca  alalti,  amindoaa  partile  si  la  tot  meste- 
sugul  se  vor  potrivi  intr-o  fire  si  intr-un  cumpat,  atunce  judecStoriul  va 
cauta  si  va  socoti  madulariul  eel  ranit;  dece  de  va  fi  madulariu  de  ceale 
mari  ce  obladuesc  pre  toate  madularele,  atunce  va  creade  pre  ceia  ce 
zic  ca  iaste  rana  de  moarte,  iara  de  va  fi  madulariul  din  ceale  mai  mici, 
atunce  va  creade  pre  ceaialalta  parte  de  vraci,  carii  zic  ca  rana  nuede 
moarte. 


- 


■ 


. 


*  i 


\> 


U 


PENTRU  CELA  CE-S  FACE  MOARTE,  SAU  BARBAT,   SAU   MUIARE. 


^ 


' 


%   ■ 


APostnicului.  Carele-s  va  face  moarte  de  voe,  pre  acela  sa  nu-1    slujasca,    nice  sa-1 

pomeneasca,  cace  ca  s-au  dat  de  voe  sufletul  satanei  ca  $i  Iuda  Iscariot. 
&Iara  de-s  va  fi  esit  afara  de  minte  acela  ce  au  luat  acea  moarte,  atunce  sa 
se  slujasca  si  sa  se  pomeneasca,  cum  zice  preasfintul  Timothei  Alexan- 
dreanul.  Iara  de  sa  va  fi  omorit  de  imputinarea  sufletului  sau,  adeca  de 
frica,  sau  de  scirba,  sau  de  basaul  oamenilor,  sau  intr-alt  chip  se-au  omo- 
rit, acela  sa  nu  se  slujasca,   nice   sa  se  faca  ruga  pentru  dinsul  sau  prinos. 

PENTRU  FATA,  DE   O  VA  SILt  NESTINE  SA-I  STRICE  FETIA,   SAU 

MACARA   §1  CU  VOIA  EI. 


GLAVA    251. 


> 


Apostolii,   ca- 
non. 66,  ■' 


Canonul  66  al  sfintilor  apostoli  graiaste:  cine  au  spurcat  muiarea 
sau  lata  cu  de-a  sila,  insa  de  va  fi  fost  logodita  cu  cineva,  acela  sa  se  pedep- 
seasca  ca  un  preacurvariu ;  iara  de  nu  va,  fi  fost  logodita,  atunce  sa  o  ia 


/ 


V 


•        f 


/ 


SILUIRE  (gl-  251-256) 


253 


muiare,  macara  de  va  fi  si  saraca,  macara  si  de  ruda  de  nu  va  fi  de 

potriva  lui.       . 

Cine  se  va  impreuna  cu  muiarea  fata,  cu  voia  ei,  si  parintii  ei  sa  nu 


T^ 


nu    Mathei. 


stie,  iara  dupa  aceaia  vor  prinde  da  veaste,  atunce  de  va  vrea  sa  o  la  c 
ce  i-au  stricat  fetia  si  vor  suferi  si  parintii,  atunce  sa  se  faca  nunta;  iara 

_i  _ :__ '. ^x«™+^  v*-n^ii-»-r^   An  ^+n_«\Yr.i*iflnan  r\aT»til<»  ci   rl 5   cp  *\> a  imnaoa 


/ 


Nearaoa  a  lui 
Athanasie, 
patriark 
Alexandria. 


va  avea  nemica,  atunce  sa-1  bata  si  sa-1  tunza  si  sa-1  goneasca. 

Iara  nearaoa  patriarhului  de  la  Alexandria,  chir  Athanasie  asa 
porunceaste:  muiarea  care-s  va  lepada  cinstea  si  mai  virtos  de  va  fi  fata 
si  se  va  culca  cu  cineva,  sau  se  va  fi  timplat  de  o  va  fi  apucat  cu  de-a 
sila,  .acela  sa  se  pedepseasca  cum  zic  pravilele.  $i  pedepsa  aceluia  iaste, 
dupa  cum  scrie  cartea  20,  a  saptesprezeace  title,  in  zacialo  81;,  si  zice 
V  asa :  sa  i  se  tae  nasul  si  sa  dea  ceiia  ce  o  au  stricat  a  treia  parte  de  in  buca- 
tele  lui.  Iara  de  va  fi  fost  cu  voia  mueriir  nesilindu-o  nimenea,  atunce 
sa  o  tunza  si  sa  o  dea  de  rusine  si  sa  plateasca  si  gloaba  domniei. 

i   -       ■-      *  ' 

■ 

PENTRU    CEIA    CE    FAC    SILA   FEATELOR    DA    LE    STRIC.A    FETIA, 
**■«■*'  OARE  CE   FELIU  DE   PEDEPSA   VOR   AVEA? 

G  L  A  V  A    252. 

V 

Cela  ce  va  face  sila  vreunii  feate  si-i  va  strica  fetiia,  acela  de  va  fi  Zac.  1. 

bogat,  sa-si  piarza  jumatate  de  in  toata  avutiia  lui  cit  va  avea;  iara  de  va  . 
fi  sarac,  atunce  sa-1  bata  §i  sa-1  goneasca  de  in  locul  lui. 

Cela  ce  va  face  sila  a  muiare  vaduo,  acela  se  va  certa  cu  bani  dupa  Zac.  2. 

destoiniciia    acelui    obraz;  ^  ...  -  ^ 

Cela  ce  va  face  sila  vreunii  feate  ce  i-o  vor  fi  dat  parintii  sa  o  hraneasca,  Zac.  3; 
sau  la  moarte  o  vor  fi  lasat  pre  mina  lui  sa  o  grijasca  si  sa  o  pazeasca 
de  ce-i  vor  fi  treabele,  acela-s  va  piarde  tot  ce  va  avea  §i  sa-1  scoata,  sa-1 

goneasca  si  de  in  locul  lui.  < 

Robul    sau  naemitul  sau  sluga,   de  va  face  sila  featei  stapinu-sau, 
atunce  sa-1  arza  in  foe  de  viu;  iara  de  va  fi  fost  cu  voia  featei,  atunce  sa-i 

faca  moarte  si  ei. 
;  Cela  ce  va  face  sila  vreunii  feate  sau  vreunii  mueri  vaduo  si  de  va 

fi  cu  arme  §i  cu  sotii,  aceluia  sa  i  se  faca  moarte;  iara  de  va  fi  fost  fara 
arme,  atunci  sa  se  cearte  dupa  cum  va  socoti  judecatoriul.  „ 

Oarecind  nu  se  va  certa  cu  moarte  cela  ce  va  face  sila  vreuniia,  numai 
atunce  cind  nu  o  va  muta  de  in  casa  ei,  sau  de  in  casa  parintilor  ei  intr-alt 

loc. 

Orjicine  va  face  sila  la  fata  mic^oara,  inca  sa  nu  fie  de  12  ani,  acela  se 


Zac.  4. 


*■     .  * 


Zac.  5. 


\ ... 
Zac.  6, 


Zac.  7, 


va  certa  mai  rau  de  cind  ar  fi  fost  fata  mare  de  virsta. 

Ceia  ce  fac  sila  featelor  celor  mici  si  inca  nu-s  de  virsta,  o  seama  de 
pravile  pre  cei  bogati-i  goniia  si-i  scoatea  de  in  tot  locul  lor,  iara  pre  cei 
mai  mici-i  trimetea  la  ocna  pina   cind  era  voia  judecatoriului. 

Un  fel  de  pravile  zic  sa  .se  cearte  dupa  voia  judecatoriului;  alteie 
zic  sa-i  trimita  la  ocna,  alteie  zic  sa  li  se  faca  moarte. 


Zac.  8. 


Zac.  9. 


• 


\ 


■ 


■ 


I 


1 


! 


"  *  i  -      M 


'. 


» 


.f 


4     a 


,-        \ 


254 


INDREPTAREA   LEG1I 


Zac.  10, 


Zac.  11. 


Zac.  12. 


1 


Zac.  13. 


Zac.  14. 


Zac.  15. 


Zac.  16. 


Zac.  17. 


■  ' 


Zac.  18. 


Zac.  19. 


>; 


Zac.  20. 


Zac.  21. 


Zac.  22. 


Iara  ceaste  pravile  imparatesti  ce  sint  mai  noao,  carele  sa  tin  in 
seama  acmu  in  toata  lumea,  eale  cauta  si  cerceteaza,  dece  de  va  fi  fost 
acea  sila  a  featei  foarte  cu  o  nevoe  mare  ca  aceaia,  atunce  se  va  omori 
vinovatul;  iara  de  va  fi  fost  cu  dezmierdaciune  si  cu  zburdaciuni  si  cu 
dari  si  cu  fagaduinte  si  fara  nice  de  o  nevoe,  atunce  se  va  certa  vinovatul 

dupa  cum  va  fi  voia  judecatoriului.  ...  ■ 

Muiarea  carea  i  se  va  face  sila  cu  voia  ei,  unii  zic  sa  se  cearte,  altn 
zic  sa  nu  se  cearte ;  iara  alte  pravile  imparatesti  zic:  de  va  fi  muiarea  vaduo, 
se  va  certa  dupa  voia  judecatoriului,  iar  de  va  fi  fata,  nu  se  va  certa  nicecum. 

Cela  ce  va  sili  fata  sau  pre  vreo  muiare,  fie  ce  f eliu  va  fi,  acela  se  va 
judeca  cu  judecata  besearicii,  ce  sa  zice  se  afuriseaste  si  i  se  da  canon, 
si  se  judeca  iar  si  de  judecatoriul  eel  mirenesc,  ce  sa  zice  se  cearta  cu 
moarte,  sau  si  intr-alt  chip,  cumu  e  voia  judecatoriului. 

Cela  ce  va  fi  om  de  in  clirosul  besearicii  si  de  va  sili  vreo  muiare  sau 
vreo  fata,  pre  acela  sa-1  nevoiasca  episcopul  sa  inzestreaze  fata;  iara  de 
va  fi  mirean,  atunce  sa-1  nevoiasca  judecatoriul  acelui  loc  sa  o  inzestreaze. 

Cela  ce  va  face  sila  muerii  celuia  ce-i  va  fi  lasat  ceva  drept  suflet 
la  moartea  lui,  acela  se  va  certa  dupa  voia  judecatoriului  si-s  va  piarde 

acel    lucru    ce   i-au    fost    dat. 

Coconii  carii  vor  naste  de  in  muiarea  ce  i  se  va  fi  fa  cut  sila,  aceia  nu 
vor  mosteni  nemica   de  in  avearea  mine-sa. 

Cela  ce  sa  va  fi  pedepsit  o  data  sau  de  doao  on  dupa  cum  va  fi  lost 
voia  judecatoriului  §i  el  nu  se  va  fi  pocait,  ce  iara  va  fi  facut  sila  si  altna, 

atunce  se  va  certa  cu  moarte.  ,  .  ..   - ' 

Cela  ce-au  facut  sila,  de  va  fi  om  den  clirosul  besearicii,  acela  se  va 
certa  dupa  voia  judecatoriului  si  uneori  se  va  globi  cu  bam,  alteori  sa 
leapada  de  tot  da  mesereare-si,  iara  uneori  se  opreaste  da  beseanca ; 
iar  dupa  aceastea  dupa  toate  se  cade  tot  sa  inzestreaze  fata.  Atita  voe 
veghiata  au  acesti  oameni  de  in  clirosul  besearicii,  cit  nu  se  bat  la  judeca- 
toriu,  nice  se  poarta  pre  ulite  cind  fac  vreo  gresala,  pentru  sa  nu  faca 

rusine  cinului  besearicii.  - 

Cela  ce  va  face  sila  muerii  vaduo,  acela  de  va  fi  om  de  in  cliros,  atunce 
se  va  inchide  intr-6  minastire  sau  intr-o  temnita,  de  va  sadea  pina  cind 

va  fi  voia  judecatoriului.  x  ■■    ■  ';■        _     . 

Cela  ce  va  sili  vreo  fata  si  dup-aceaia,  cu  voia  ei,  o  va  lua  de  o  va  tinea 
in  casa  de-i  va  fi  ca  o  curva,  acela  nu  se  ya  certa  nicecum  cu  pravilele 
ceale  imparatesti,   ce   numai  de   la  besearica. 

.Muiarea  carea  i  se  va  face  sila,  si  dupa  aceaia  de  se  va  face  curva,  . 
aceaia  nu  va  putea  sa-s  ceara  zeastrele  de  la  cela  ce  i-au  facut  sila. 

Oricare  muiare,  dupa  ce  6  va  sili  cineva,  iara  ea  se  va  invata  de  sa 
va  impreuna  de  multe  ori  cu  acela,  aceaia  nu  se  cmama  fara  _de  cmste, 
nice  rusinata,  pentru  ca-i  ajunge  ca  au  fost  de  intii  muiare  de  cmste  iara 
sila  ce'i-au  facut  de  intiia  data,  aceaia  biruiaste  si  si  pnsoseaste.  Drept 
aceaia  poate  sa  mearga  la  judecatoriu  sa-s  ceae  zeastrele.  '  J 

Cace  va  certa  judecatoriul  pre  cineva  pentru  cace  se  va  fi  lacut  sila 
vreunii  mueri,  trebue  intii  sa  cerceteaze  bine,  ca  sa  vaza  dara  de  va  fi 
fost  muiarea  de  cinste,  pentru  ca  de  va  fi  fost  de  ocara  ji  muiare  rea  si 
curva,  atunce  nuse  va  certa  nemica  cela  cei-au  facut  sila.  . 


\ 


»* 


.<    > 


) 


V     , 


SILUIBE  ■  (gl.'.  251-256) 


265 


/  •        ( 


Cela  ce  va  face  sila  vreunii  feate  ca  sa  o  ia  sa-i  fie  muiare,  acela,  de  Zac, 
va  grabi  sa  se  cunune  cu  dinsa,  mi  se  va  certa  nemica. 

Certarea  carea  se  da  in  veacul  de-acum  celuia  ce  va  face  sila  vreunii  Zac, 
mueri,  aceaia  iaste  dupa  voia  judecatoriului  si  cum  va  vrea  judecatoriul, 
asa-i   va    certa.  •  -    .  - 


2d. 


24. 


*  ^ 

OlND   IASTE   DATORIU   GEL   CE   VA   FACE    SILA   VREUNII   FEATE 
SA   O   INZESTREAZE,   SI  CiND   O   VA  LUA   SA-I  FIE  MUIARE. 

■  ■ 

'■GL  AV  A    253. 


'.  *  -  ■> 


Cela  ce  va  face  sila  Vreunii  feate,  acela  de  o  va  inzestra  si  se  va  cununa 
cu  dinsa  sa-i  fie  f  ameae,  atunce  nu  se  va  certa  nemica ;  iara  de  nu  va  vrea 
sa  o  ia  muiare,  atunce  judecatoriul  eel  mirenesc  eerta-1-va  dupa  voia  lui 
si-1  va  sili  sa  o  inzestreaze ;  iara  judecatoriul  besearicii-1  v~a  afunsi  pina 
dnd  se  va  pocai  si-s  va  face  canonul.  .  * 

De  nu  vor  vrea  parintii  featei  sa  o  dea  dupa  cela  ce  l-au.  tacut  sila, 
atunce  nu  va  putea  judecatoriul  sa-i  faca  cu  sila  sa  o  dea,  ce  numai  ce-1 
va  sili  sa  o  inzestreaze  acel  vinovat.  ./  ... 

Zeastrele  ce  sa  cade  sa  dea  cela  ce-au  facut  sila  featei  cen  asupnte 
trebue  sa  fie  dupa  desfoinicia  featei  si  dupa  avearea  silnicului,  si  aceasta 
sta  pre  seama  judecatoriului,  sa  raspunza  ce  sa  zice  numarul  si  cit  va  fi 

zeastrea,  multa  a  putina.  _ 

Cela  ce  va  face  sila  vreunii  feate  si  el  va  fi  sarac  si  nu  va  putea  da 
zeastrele  cum  se  cade,  atunce  sa-1  poarte  pre  in  tirg  cu  pialea  goala  .si 
sa-1  bata  pre  in  toate  ulitele ;  de-aciia  sa-1  scoata  sa-1  goneasca  de  in  toata 
eparhiia    acelui    judecatoriu.  .         :.     .  .  \..\ 

De  va  fi  nestine ,  casnic  si  va  face  sila  vreunii  feate  si  apoi  cace  are 
muiare,  nu  poate  sa  o  ia  sa-i' fie  muiare,  atunce  judecatoriul  sa-1  sileasca 
sa  o  inzestreaze,  iara  pre  dinsul  sa-1  cearte  cumU-i  va  fi  voia. 

De  sa  va  prileji  sa  se  imparta  nunta  care;  se-au  facut  cu  fata  carea 
i-au  facut  sila,  atunce  zeastrele  ce  i-au  fost  dat  cind  i-au  facut  sila,  acealea 
nu  se  vor  mai  infoarce  la  dinsul,  ce  le  va  lua  fata,  si  dupa  viata  ei  inca 
si  ceia  ce  vor  mosteni    avearea  ei.  •     - 

Cind  va  darui  fata  zeastrele  sale  celuia  ce  i-au  facut  sila,  se  cmama 

-atunce  ca  i  le-au  daruit;  iara  asa  trebue  judecatoriul  sa  socoteasca  si 

sa  cerceteaze  foarte  bine  sa  nu  cumva  fie  facind  acest  lucru  de  vreo  frica 

sa-s  daruiasca  fata  zeastrele,  sau  cu  alta  inselaciune  a  cuiva,  pentru  .ca 

atunce  nu  va  folosi  darul  acela,  ce  sa  va  nevoi  sa  o  inzestreaze. 

Cind  vor  fi  parintii  featei  vii,  atunce  nice  intr-o  seama  de  chip  nu 
va  putea  fata  sa-s  daruiasca  zeastrele  celuia  ce  i-au  facut  sila. 

■  Cind  va  sta  lucrul  in  cumpana,  cum  de-§  va  darui  fata  zeastrele,  va 
vrea  sa  se  faca  sa  fie  curva,  atunce  judecatoriul  sileaste  pre  vinovat  sa  o 
inzestreaze  si  sa  o  si  marite  cum  mai  de  graba. 

-  Cind  se'va  face  sila  featei  cu  voia  ei,  ce  sa  zice  cind  va  vrea  si  ea  si 
vapofti  sa  se  impreune  cu  barbat,  atunce  judecatoriul,  pentru.sa  raspunza 
pe  dreptate  pentru  rindul  zeastrelor,  trebue  sa  cerceteaze  cum  au  fost 


Zac.  1. 


Zac.  2 


Zac,  3 


* 


Zac.  4. 


Zac.  5. 


Zac.  6. 


Zac.  7. 


Zac.  8. 


Zac.  9. 


Zac.  10. 


/  * 


:  fi 


t 


\ 


*  1  ^ 


s 


s 


256 


INDRE-PTAREA  ,  LEGII 


Zac.  11, 


Zac.  1. 


■> 


Zac.  2. 


Zac.  3. 


Zac  4. 


Zac.  5. 


Zac.  6. 


\ 


acea  voe  a  featei,  sa  vaza  cindai  doara  se  va  fi  indemnat  fata  dupa  multe 

lingusale  si  fagaduiale  ce-i  va  fi   fagaduit  fi  inca-i  va  fi  si  daruit  pina  o 

va  fi  pornit  spre  impreunare,  atunce  silitoriul  sa  nevoiaste  numai  sa  o 

inzestreaze ;  iara  de  va  fi  mers  fata  singura  la  barbat  de-1  va  fi  ispitit 

pina-1  va   fi  gasit,   nechemata   de   nimenilea,   atunce  vinovatul  nu  o  va 

inzestra.  §i  iarasi  de  va  fi  priimit  fata  fara  atitea  cuvinte,  numai  cace-i 

va  fi  zis  o  data,  atunce  judecatoriul  eel  mirenesc  nu  va  indemna  pre  cela 

ce  i-au  facut  sila  sa  o  inzestreaze;  iara  judecatoriul  besearicii,  de  nu  p  va 

inzestra,    atunce-1   va    afurisi. 

Zeastrele  se  cade  sa  le  dea  silitoriul  featei  la  vreamea  cind  se  va  marita, 

iara  sa  nu-i  dea  mai  nainte.  -    -       ' 


? 


■%■ 


In  ce  chip  se  va  putea  arAta  cum  sA  se  fie  fAcut  SILA 

fiecArii  feate. 

-  G  L  A  V  A    254.  ' 

*  ( 

r 
t  i  *  ■ 

*  t  *  ^" 

Cu  glasul  §i  cu  tipetele  ce  va  striga  cindu-i  va  face  sila  barbatul  cine 
va  fi,  pre  carele  sa  auza  vecinii  si  ceia  ce  vor  treace  pe  drum  si  sa  marturi- 
seasca,  atunce  se  va  arata  cum  i  s-au  facut  sila  featei. 

Arata-se  cum  se-au  stricat  fetiia  featei,  pre  singe  ce  se  va  arata  pre 

hainele  ei  fi  pre  iia  featei.  # 

Cind  va  avea  sa  arate  fata  cum  au  fost  fata  curata  la  vreamea  cind 
se-au  impreunat  cu  barbatul,  atunce  de  va  jura  cum  au  fost  fata  intreaga, 
0-vom  creade,  si  aceasta  inca  cind  vor  marturisi  si  vecinii  cum  au  stiut 
de  fata  curata  si  s-au  petrecut  viata  cu  cinste.  Iara  de  va  fi  avut  veaste 
rea  si  vecinii  nu  o  vor  fi  tiind  nice  intr-o  cinste,  atunce  nu-i  vom  creade 

nice  juramintul. 

Veastea  cind  se  va  auzi  ca  cutaria  i-au  stricat  fetiia  cutarele,  atunce 
nu  iaste  aceasta  aratare  la  judecatoriu  cum  acelav  sa-i  fie  stricat  fetia 
adevarat;  iara  asa  face  prepus  fi  banuiala  mare  foarte. 

Marturiile  de  in  casa  featei,  acealea  nu  vor  putea  arata  cum  se-au 
facut  sila  featei,  ce  vor  da  numai  prepus  si  banuiala. 

Cind  va  marturisi  mbasa  cum  iaste  fata  intregga,  atunce  o  vom  creade, 
$ i  aceasta  insa  cind  va  fi  muiare  ca  aceaia  de  cinste  moasa  si  de  o  va  fi 
vazut  ca  iaste  fata  si  o  va  fi  socotit  bine  cum  iaste  intreaga  §i  o  au  pipait 
cu  miinile,  si  inca  de-ar  fi  mai  fost  cu  moasa  doao  mueri  destoinice  de-a 
sa  creaderea  fi  invatate  bine  la  acest  mestesug. 


- 


* 


> 


A 


/ 


\ 


\ 


i 


A   lui   Arme- 
hopul. 

* 

APostnicului. 


PENTRU     STRICAREA     COPILELOR     SI     GANONUL     BARBATULUI. 


G  L  A  V  A    255. 


■ 

Cine  va  strica  vreo  copila  mai  nainte  pina  nu  va  ajunge  la  virsta  ei 
pre  leage,  aceluia  sa  i  se  tae  nasul,  fi  jumatate  de  haine  fi  de  bucatele  lui 
sa  le  dea  aceii  feate  ce  o  au  stricat. 

Cind  nu  iaste  muiarea  de  12  ani  fi  mai  mare,  ce  mai  mica  de  atita, 
atunce  se  canoneafte  cela  ce  o  au  stricat  ani  12  sa  nu  se  cuminece,  sau  si 
cu  mai  scadeare,  cum  va  parea  sau  cum  va  socoti  arhiereul  sau  duhovnicul. 


% 


■ 


_  **w 


•I 


sau 


RAPIRE  §1  IEROSILIE  (gL  257-260)  257 

ft 

PENTRU   CALUGARITA,    DE    O  VA   APUCA    CI1VEVA    CU    DA    SILA, 
SAU  COPILA  DE   STAPlNU-SAU,   SAU  ALTA  MUIARE  DA  CINEVA. 

G  LAV  A    256. 

■ 

De  va  apuca  ceneva  calugarita  cu  de-a  sila,  sau  slujnica  de  stapinu- 
sau,  sau  alta  muiare  da  vreun  om,  si  se  va  arata  viata  d  cea  de  intn  buna 
si  curata  acela  40  de  zile  sa  se  eearte,  sau  1  an  sa  nu  se  cuminece ;  lara 
de-i  va  fi  fost  viata  ei  cea  de  intii  mai  de  nainte  vreame  rea,  atunce  sa 

se  canoneasca  ca  o  curva,  adeca  am  7.  „"'«-* 

Pre  sluinica  cea  apucata  cu  da  sila  de  stapinu-sau,  aceaia  sa  nu  se 
canoneasca ;  iara  de  sa  va  fi  facut  cu  voia  ei,  atunce  ca  o  curva  sa  se 

canoneasca.  * 

1 

■ 

PENTRU   CE   CERT  ARE   SE   VA  DA  CELUIA   CE  VA   ItAPI   MUIARE 

cAlugAritA. 

'  GLAVA    257. 

Cela  ce  va  rapi  calugarita  de  la  minastire,  acela  nu  se  va  numai 
^mop,  ce  inca  si  bucatele  lui  toate  se  vor  da  la  minastire  de  la  carea 

au  rapitu-o.  •  . 

Calugarita  carea  se  va  rapi  de  la  minastire,  pre  aceaia  o  vor  pune 
de  va  lacui  la  alta  minastire  si  acolea  sa  o  pazeasca  foarte  cu  paza  mare. 

Cela  ce  va  rapi  pe  vreo  muiare  calugarita  sau  alt  obraz  ce  va  Ii 
fagaduit  lui  Dumnezeu  si  va  fi  sezind  inlauntru  in  minastire  si  de  o  va 
rani  cu  voia  ei,  iara  el  nu  va  afla  sa  o  fie  indemnat  sau  sfatuit,  sau  sa-i 
fie  daruit  ceva  sa  o  momeasca,  sau  sa-i  fie  fagaduit  niscare  lucruri  sau 
*bani,  acela  macara  sa  nu  fie  facut  nice  una  de  aceastea,  tot  se  va  certa 
cu  moarte,  si  nice  un  lucru  nu  poate  sa-i  ajute  sa  nu-si  piarza  via^a. 

Cela  ce'va  apuca  vreo  muiare  mireana  de  la  minastire,  si  acela  se  va 

certa  cu  moarte.  •'-...,  u  „„„! 

Pravila  imparateasca  iaste  tuturor  cum  oricine  va  face  pace  cu  obrazm 
eel  asuprit  la  fiece  gresala,  atunce  cela  ce-au  asuprit  nu  se  va  certa  asa 
cumplit.  Iara  la  aceasta  gresala  a  rapitului,  aceasta  pravila  nu  se  tine 
in  seama,  pentru  cace  ca  obrazul  eel  asuprit  iaste  Dumnezeu  carele  de 
intii  se  asupreaste  cu  rapitul  a  neveastei  lui,  calugaritei.  Dece  cu  Dumnezeu 
cine  iaste  destoinic  sa  faca  pace ;  drept  aceaia  nice  un  lucru  nu  poate  ajuta 
rapitoriului   calugaritei  sa   nu-s   piarza  viata. 


P 


p 


Nichifor    fa- 
rigr&deanuL 


■    o 


Marele    Vasi- 
lie,  canon.  49. 


I 


II 

1 


Zac.  2. 


Zac.  3'. 


Zac.  4. 


Zac.  5 


PENTRU  CEIA  CE  FAC  CUR  VIE   CU  CALUOARITE.   ACE  ST  PEL  DE 
GRESALE    SA    CHIAMA    ELINEASTE    IEROSILIA. 

GLAVA    258. 

lerosilia  iaste  de  multe  feliuri,  de&  toate  feliurile  de  gresale,  cu  cite  Zac. 
se  atinge  omul  de  besearica,  toate  acealea  sa  chiama  irosiln.  Iara  aicea, 
la  tocmeala  acestii  pravile,  aceasta  irosilie  sa  inteleage  intr-acesta  chip: 
adeca  un  mirean,  sau  fie  si  gramatic,  ce  sa  zice  om  de  cinul  beseancn, 


i 


17  — c.  1201 


t      * 


r* 


4  , 


*+Jtm'-        **    -.      l*    ■    ' 


► 


*r 


258 


INDREP-TAREA    LEGII 


Zac.  2. 
Zac.  3, 


' 


> 


Zac.  4. 


Zac.  5. 


Zac.  6. 


Zac.  7. 


Za<?.  5. 


Zac.  9. 


■ 


Zac.  10. 


sau  fie  si  preotit,  de  sa  va  prileji  sa  se  impreune  trupeaste  cu  vreo  calu- 
garita carea  iaste  de  pururea  supt  inchisoarea  minastirii  sau  si  den  afara 
de  minastire,  sau  cincl  se  va  impreuna  trupeaste  cu  vreo  muiare  mireana 
in  besearica,  sau  sa  se  impreune  cu  vreo  muiare  ce  sa  va  fi  fagaduit  sa 
fie  calugarita. 

Tot  omul  ce  va  face  ierosilie,  acela  cu  cumplita  moarte  se  va  pedepsi. 

Cela  ce  va  face  acest  lucru,  ierosilie,  acela  face  deodata  trei  pacate 
mari,  de  ceale  de  moarte:  intli  singe  aQAg§4g^BJj  a  doa  face  preacurvie, 
a  treia  face  furtisag,  pentnT~^"T^^^estini^s-au  prilejit  de  are  pre 
calugarita  adevarata  sora  sufleteasca ;  dece  cine  o  va  rusina  veri  cu  voe, 
veri  fara  voia  ei,  acela  rusineaza  adevarat  pre  soru-sa;  drept  aceaia  iata 
ea  se  chiama  c-au  facut  singe  amestecat.  $i  iarasi  calugarita  se  chiama 
nevasta  lui  Dumnezeu,  carea  iaste  cununata^li  Dumnezeu;  dece  cine  sa 
impreuna  cu  dinsa,  acela  se  impreuna  cu  muiare  cu  barbat;  drept  aceaia 
iata  ca  face  preacurvie;  aicea  sint  doao  pacate  mari  de  moarte.  A  treia, 
calugarita  se  chiama  si  iaste  vas  da  besearica,  dece  cine  o  va  instriina  de 
in  besearica  si  o  va  spurca,  acela  iata  ca  face  ierosilie.  $i  ierosilos  sa  chiama 
mai  chiar  fur  de  besearica,  drept  aceaia  acela  sa  chiama  c-au  furat  acel 
vas  de  besearica;  si  iata,  cu  un  pacat  face  trei  pacate  de  ceale  mari  de 
moarte,  cum  scrie  mai  sus.  Drept  aceaia  aceluia  alta  n-au  ce-i  face,  numai 
ce-i  poate  fi  ca-1  vor  omori  numai  cu  o  moarte.. 

*  Cela  ce  sa  va  impreuna  trupeaste  cu  calugarita,  acela  alta  certare 
nu  pot  sa-i  mai  dea,  fara  numai  o  moarte  si  sa  i  se  ia  tot  ce  va  avea* 
sa  se  dea  minastirii  de  unde  iaste  calugarita. 

qtf  Oricare  calugarita  de  va  vrea  ea  singura  cu  voia  ei  sa  se  impreune 
cu  vreun  barbat  trupeaste,  pre  aceaia  sa  o  duca  la  alta  minastire,  sa  o 
inchiza  acolo  si  foarte  sa  fie  in  paza  tare,  cindai  cu  canon,  cu  post,  cu  ruga,, 
doara  se-ar  putea  ceva  infolosi  si  sa  fie  si  celorlalte  invatatura  buna? 
ca  sa  aiba  frica,  sa  se  teama.  Iara  alta  certare  trupeasca  nu  va  avea 
pentru  vini  ca  aceastea ;  intii  pentru  cace  ca  ea  nu  iaste  nice  atita 
vinovata  cum  iaste  vinovat  barbatul  de  vreame  ce  aceaia  sade  la  minas- 
tire si  nu  se  duce  sa  cearce  pre  nimeniiea,  cumu  e  barbatul  de  mearge 
de  o  momeaste  si  o  prilesteaste.  A  doa,  putine  calugarite  se  fac  de 
buna  voia  lor,  iara  mai  multe  se  fac  cu  de-a  sila  si  cu  in^elaturi,  sau  mai 
multe  si  da  nevoe.  Drept  aceaia  judecatoriul  sa  fie  cu  mila  spre  dinsele. 
f  Cela  ce  sa  va  insura  de  va  lua  muiare  calugarita,  aceaia  nunta  nu  e 
destul  ca  iaste  de  ris  si  de  batjocura  si  urita  tuturor,  ce  inca  se  pedep- 
seaste  si  cu  moarte.  « 

Feciorii  carii  se  vor  naste  de  in  calugarita,  aceia  sint  copili  si  nu  vor 
mostcni   nemica   de  in   avearea   mine-sa. 

Cela  ce  sa  va  impreuna  cu  muiare  carea  inca  nu  va  fi  calugarita,  ce 
numai  ce  va  fi  purtind  hainele,   acela  atita  se  va  certa  ca  si  cind  ar  fi 
calugarita  de  tot  de  isprava. 

Cela  ce  sa  va  impreuna  cu  slujnicile  calugaritelor,  carele  sint  den  afara 
de  minastire,  acela  nu  se  va  certa  ca  cela  ce  sa  impreuna  cu  calugarita, 
ce  se  va  certa  dupa  voia  judecatoriului,  ca  un  curvariu. 

Nu  vor  putea  parintii,  nice  rudele  calugaritei  sa  faca  pace  cu  cela  ce 
sa  va  fi  impreunat  trupeaste  cu  calugarita  lor;  iara  de  ar  face  si  pace, 


. 


HAPIRE  SI  .IKROSILTK  (gl.  257-260) 


259 


r 


atunce  vinovatul  mi-s  va  folosi   nemica    cu    aceasta    pace,    ce   tot    se   va 
pedepsi  cu  moarte..  .. 

Cela  ce  va  saruta  calugarita,   acela  se  va  certa  dupa  cum  va  vrea   Zac.  1L 
judecatoriul,    iara    nu    cu    moarte. 


r        V 


1 


pentru  rapiri  si  ce  certare  se  cade  sa  se  dea 

rApitorilor. 

■ 


ii  L  A  V  A    259. 

■ 

J  Rapitori  se  chiama  aceia  ce  vor  apuca  de  vor  rapi  muiarea  cuiva 
cea  de  cinste,  de-s  vor  ride  de  dinsa,  sau  vreo  fata  cocoana,  sau  vadua, 
sau  calugarita,  sau  vreun  copil,  cind  vor  lua  pre  fiecarii  cu  de-a  sila  si-i 
vor  duce  de  intr-acel  loc  unde  le  va  fi  voia,  de  sa  vor  mesteca  trupeaste. 
jf  Certarea    rapitorilor   iaste    numai    moartea. 

Cela  ce  va  rapi  pc  vreo  muiare,  acela  nu  se  va  certa  numai  cu  moarte, 
ce  inca-s  va  piarde  si  bucatele,  ca  le  va  da  judecatoriul  muerii  ceii  rapite, 
de  va  fi  muiarea  rnireana,  iara  de  va  fi  calugarita,  atunce-i  va  da  judeca- 
toriul puteare  sa  se  hraneasca  cu  venitul  ce  va  fi  de  in  aceale  bucate  in 
toata  viata  ei,  si  inca  si  dupa  moartea  ei  le  va  da  judecatoriul  toate  aceale 
bucate  la  minastire  de  la  carea  au  rapitu-o. 

Nu  se  va  numai  omori  rapitoriul,  nice-§  va  piarde  numai  bucatele, 
ce  inca  si  ceia  ce  1-a  sfatuit  sa  rapeasca  sau  i-au  dat  ajutoriu  sa  rapeasca, 
^i  aceia  se  vor  omori  si-s  vor  piarde  si  bucatele.  Iara  de-1  vor  fi  numai 
sfatuit,  iara  nu-i  vor  fi  ajutat  la  vreamea  rapirii,  atunce-i  vor  numai 
omori,  iara  bucatele  nu-5  vor  piarde. 

Bucatele  rapitoriului  toate  se  vor  da  muerii  ceiia  ce  o  au  rapit, 
macara  c-au  fost  numai  cum  ar  fi  negutata  nunta  intre  dinsii. 

Parintii,  fratii,  rudele,  stapinii  muerii,  toti  acestea  pot  sa  uciga  de 

tot  pre  rapitori  §i  sa  n-aiba  nice  unul  nice  o  certare ;  si  inca  nu  numai  pre 
rapitori,  ce  si  pre  sotiile  lor  si  pre  ceia  ce  le  vor  fi  intr-ajutoriu ;  insa 
numai  cindu-i  vor  gasi  fa  cind  acel  lucru,  ce  sa  zice  cind  vor  rapi, 
iara  nu  alta  data.  <  . 

Cela  ce  va  rapi  copil  pentru  zburdaciunea  trupului,  acela  sa  pata 
ca  £i  ceia  ce  scrie  mai  sus ;  pre  acela  cine-1  va  ucide  sa  fie  ucis  si  nice 
o  certare  sa  nu  aiba. 

Nu  va  scapa  rapitoriul  sa  nu  se  cearte  zicind  c-au  rapit  muiare  pentru 

sa  se  cunune  cu  dinsa,  ce  tot  se  va  certa. 

Nunta  ce  sa  va  face  dupa  ce  s-au  rapit,  aceaia  nu  e  buna,  ce  iaste 
un  lucru  asa  cum  nu  s-ar  fi  fost,  dupa  cum  dau  invatatura  pravilele 
imparatesti,  pentru  ca  pravila  beasearicii  iarta  acest  feliu  de  nunte, 
cind  nu  vor  avea  si  alta  sminteala  fara  de  rapirea. 

Cela  ce  va  apuca,  ce  sa  zice  va  rapi  pe  vreo  muiare  carea  va  fi 
fagadiiita  altui  barbat,  acela  nicecum  sa  nu  se  poata  cununa  cu  dinsa, 
iara  inca  nice  cu  alta,  nice  cu  una  nu  poate  sa  se  mai  cunune  acela 
rapitoriu.  ... 

Cind  va  rapi  nestine  vreo  fameae  si  iarasi  o  va  lasa  de  sa  va  intoarce 
la  parinti  si  acasa-si,  si  atunce  de  sa  va  insura  si  sa  se  cunune  cu  dinsa, 


Zac.  1 


Zac.  2. 

* 

Zac.  3. 


Zac.  4. 


<> 


Zac.  5. 


Zac.  6, 


1 

1 

1 


Zac.  7. 


Zac.  8. 


Zac.  9, 


■ 


Zac.  10. 


Zac.  11 


17* 


260 


fNDREPTAREA    LEGM 


Zac.  12. 


Zac.  13. 


Zac.  14, 


Zac.  15, 


Zac.  16, 


Zae.  17, 

Zac.  18. 
Zac.  19. 


Zac.  20. 


Zac.  21 


Zac.  22. 


Zac.  23, 


Zac  24, 


Zac.  25. 


Zac.  26. 


■ 


aceaia  nunta  va  fi  buna  si  nu  se  va  certa  ca  un  rapitoriu;  iara  de  o  va 
fi  rapit  si  se  va  fi  si  cununat,  aceaia  nunta  nu  e  buna  de  nemica,  ca  se 
va   certa   ca   un   rapitoriu. 

Certarea  rapitorilor  iaste  nu  numai  spre  cela  ce  rapeaste  fata  cocoana, 
ce  inca  si  spre  cela  ce  rapeaste  muiare  cu  barbat,  sau  si  despartita  de 
barbat,  sau  vaduo,  sau  roaba,  sau  fata  de  suflet,  veri  bogata,  veri  saraca, 
veri  cinstita,  veri  fara  cinste,  tot  intr-un  chip  $i  cu  o  certare  se  vor 
certa. 

Oricare  rob,  sau  naemit,  sau  slugoiu,  de  va  rapi  vreo  farneae,  acela 
nu  se  va  certa  numai  cu  moarte,  ce  inca-1  vor  si  arde  in  foe. 

Nu  numai  rapitoriul  se  va  certa,  ce  inca  si  cine  1-au  sfatuit  si  ceia  ce-i 
vor  fi  ajutat  si  ceia  ce-i  vor  fi  posiu^it  la  aceaia  treaba,  la  rapit,  si  aceia 
se  vor  certa  toti  intr-un  chip  ca  si  rapitoriul. 

Oricine  va  ascunde  rapitoriul  in  casa  lui  cind  va  rapi  muiarea,  acela 
ca  un  rapitoriu  se  va  certa  si  acela,  iara  numai  nu-s  va  piarde  bucatele. 

Oricare  muiare  va  rapi  pe  vreun  barbat  pentru  dezmierdaciunea  ei, 
aceaia  ca  un  rapitoriu  se  va  certa  $i  ea,  de  vreame  ce  nu  iaste  la  jude- 
catoriu  alta  nemica,  fara  tot  o  certare  celuia  ce  rapeaste,  fie  barbat,  fie 
fameae. 

Muiarea  carea  va  rapi  pre  alta  muiare  pentru  zburdaciunea  trupului,  *m 
aceaia  ca  un  rapitoriu  se  va  certa.  ■   » 

Cela  ce  va  rapi  copil,  acela  ca  un  rapitoriu  se  va  certa. 

Cela  ce  va  rapi  pe  vreun  copil  nu  pentru  dezmierdaciunea  trupului, 
ce  sa-1  duca  cu  sine  in  vreo  cale,  sau  la  oaste,  acela  sa  se  cearte  dupa  cum 
va  fi  voia  judecatoriului. 

Oricine  va  rapi  cocoana  tinerea,  carea  nu  va  fi  inca  de  virsta  de  bar- 
bat, si  de-i  va  strica  fetia,  acela  sa  se  cearte  cu  cumplita  moarte,  ce 
sa  zice  mai  rau  decit  pre  rapitoriu,  macara  ca  zic  o  searoa  de  dascali 
cum  de  va  fi  fata  mica,  atunce  rapitoriul  sa  se  cearte  cu  ocna  si  toate 
bucatele  lui  sa  se  dea  featei  aceii  stricate. 

Cela  ce  va  strica  fetia  vreunii  cocoane  tinerea,  carea  nu  va  fi  inca  de 
virsta,  macara  ca  nu  o  au  rapit  de  intr-un  loo  intr-alta  parte,  iara  tot  ca 
pe  un  rapitoriu  sa-1  cearte. 

Cela  ce  va  rapi  vreo  muiare,  si  dup-aceaia  o  va  marita  dupa  alt  bar- 
bat, acela  cu  unele  ca  aceastea  nu  va  putea  sovai,  ce  tot  se  va  certa  ca 
un  rapitoriu. 

Rapitoriul  iaste  datoriu  sa  inzestreaze  pre  muiarea  carea  au  rapit, 
dupa  puterea  lui  si  dupa  putearea  si  destoiniciia  muerii.  Asijderea  si  jude- 
catoriului se  cade  sa-1  indeamne  sa  o  inzestreaze  dupa  destoiniciia  aminduror. 

Oricare  rapitoriu  nu  va  priimi  leagea  cumu-1  va  judeca  judecatoriul 
ce  va  alerga  la  alt  judecatoriu  mai  mare,  nadejduindu-se  de  alta  isprava 
mai  buna,  atunce  aceaia  isprava  a  doa   n-are  nice  o  tarie. 

Mai  mare  iaste  rapirea  cind  va  fi  cu  sotii  multe  si  cu  multe  feluri  de 
arme  si  cace  sa  rapeaste  fata  de  mare  boiaren,  si  atunce  judecatoriul  va 
certa  mai  mult  de  cum  ar  fi  rapirea  mai  mica. 

Rapitoriul  se  cearta  fie  in  ce  loc  unde-1  vor  prinde.  Cum  se-ar  zice, 
un  om  ce  va  rapi  vreo  muiare  de  cinste,  de  in  cetate  de  in  Tirgoviste 
si  o  va  duce  la  Brasov  in  Tara  Ungureasca,  sau  la  Moldova,   dup-aceaia 


. 


RAPIRE  §1  IEROSILIE  (gl,  257-260) 


261 


' 


• 


Zac.  28. 


de  sa  va  prileji  sa-1  prinza  aicea  supt  tinutul  Tirgovistii,  atunce  acela  se 

va  pedepsi  de  la  domnul  muntenesc;  iara  de  sa  va  'prinde  supt  tinutul 

Brasovului  sau  al  Moldovei,  iar  se  va  pedepsi  de  la  biruitoriul  locului 

aceluia.  $i  atunce  nice  domnul  de  in  Jara  Munteneasca  nu  i  se  cade  sa-1 

trimeata  acolo,  de  va  fi  ungur  sau  sas,  sau  moldovean  rapitoriul,  la  judetul 

de  la  Brasov  sau  la  Moldova,  nice  obladuitoriul  acelui  loc  spre  domnul 

Tarn  Muntenesti  deaca  va  fi  muntean ;  numai  ce  sa   cade  sa  adevereaze 

judecatoriul  cu  marturii  oameni  de  credin^a  cum  iaste  rapitoriu,  si  atunce 

se  va  pedepsi  si  nu-1  va  mai  trimite  aiurea.  Iara  de  vor  scrie  carti  domnii 

unul  la  alalt  si  sa-i  ceara,  ca  pe  niste  oameni  de  loc,  atunce  iaste  datoriu 

domnul  acela,  supt  care  biruire  se-au  prins  rapitoriul,  sa-1  trimeata  catra 
celalalt. 

Toate  gresalele  pina  in  cinci  ani  se  savirsesc,  cum  se-ar  zice  orice  fel  Zac.  27. 
de  gresala  de  va  gresi  nestine,  fi  de  nu-1  va  piri  nimenile  la  judecatoriu 
pina  in  cinci  ani,  nu  mai  poate  nimenile  de  aciia  sa-1  pirasca  de  in 
5  ani  inainte;  iara  numai  rapitul  nu  se  poate  sfirsi  in  cinci  ani,  ce  dupa 
zeace  ani;  inca.  si  mai  mult  poate  fiecine  pre  rapitor  sa-1  pirasca,  si 
asa  sa  se  pedepseasca  ca  un  rapitoriu.  - 

Rapitoriul  de  sa  va  ascunde  in  besearica  pentru  sa  nu-1  poata  lua 
judecatoriul,  iara  asa  de  in  besearica  totu-1  va  prinde  si-1  va  scoate  de-1 
va  certa  cum  i  se  cade. , 

Rapitura  cea  adevarata  se  cade  sa  aiba  aceaste  doao  seamne:  intii 
sa  ridice  muiarea  de  intr-un  loc  sa  o  duca  intr-alt  loc;  a  doa  sa-i  faca-sila 
spre  cinstea  ei.  Iara  de  va  lipsi  una  de  intr-aceaste  doao  lucruri,  atunce 
nu  iaste  rapirea  deplina. 

Cela  ce  va  rapi  muiarea  de  in  casa  parin^ilor  ei  si  sa  o  duca  la  casa-si 
dupa  ce  sa  va  fi  culcat  cu  dinsa,  acela  nu  se  va  certa. 

Cela  ce  va  rapi  pre  muiare  mainte  da  ce  se  va  culca  cu  dinsa,  iara  Zac  31 

e{  !  a?  *?st  Sindul  s5  se  ^ac»  calugarita,  macara  ca  o  au  si  maritat 
parinfii,  iara  acela  tot  se  va  certa  ca  un  rapitoriu.  Iara  de  sa  va  fi 
rapit  cu  voia  ei,  vrind  pentru  sa  lacuiasca  cu  barbat,  atunce  nu  se  va 
certa;  fara  numai  de  o  va  fi  rapit  fara  de  voia  ei  si  cindu-i  va  fi  facut 
sila,  pentru  sila  ce-au  facut,  se  va  certa  dupa  voia  judecatoriului. 

Nu  va  putea  sovai  rapitoriul  zicind  ca  iaste  mic  de  zile,  de  nu-i  e 
vreamea  inca  de  insurat,  ce  tot  se  va  certa  §i  asa,  iara  asa  mai  putinel. 

Nunta  ce  sa  va  face  intre  obrazul  eel  rapitoriu  si  al  ceil  rapite,  atunce 
sovaiaste  rapitoriul  si  scapa  sa  nu  se  omoara,  iara  asa  numai  ce-si 
piarde  bucatele  si  le  va  lua  muiarea  sa  fie  ale  ei.  Iara  sfeatnicii  si  ajuta- 
torii  rapitoriului  nu  se  vor  putea  mintui  asa,  ce  sa  vor  certa  dupa  cum 
va  fi  voia  judecatoriului ;  si  aceasta  se  zice  pentru  ceia  ce  vor  fi  aiutat 


Zac.  29. 


Zac.  30. 


Zac.  32. 


Zac.  33. 


la  rapire,  iara  nu  pentru  ceia  ce-au  ajutat  dupa  ce  se-au  rapit,  ce  sa  zice 
ceia  ce-i  vor  fi  priimit  in  casele  lor  si-i  vor  fi  ocrotit  pre  rapitori. 


Rapitoriul  de  pururea  se  va  certa,  ver  fie  cu  voia  muerii,  ver  nu  fie. 
De-ar  fi  cu  voia  muerii,  poate  fi  ca  nu  se-ar. certa  rapitoriul  cu  moarte; 
iara  deaca  nu  va  vrea  muiarea  si  se  va  fi  rapit  cu  sila,  atunce  se  va 
certa  cu  moarte. 

Rapitoriul  de  sa  va  prilejui  sa  rapeasca  calugarita  si  pentru  sa  scape 
de  pedepsa  vietii  lui,  va  vrea  sa  arate  cum  au  lost  cu  voia  ei  de  se-au 


Zac.  34. 


Zac.  35. 


K 


i 


■ 

4 


262 


INDREPTAREA    LEGII 


m 


] 

i  ; 


■ 


■ 


!    ' 


- 


IB  J 


M 


Zac.  36. 


Zac.  37. 


Zac.  38. 


Zac.  39. 


Zac.  40, 


Zac.  41 


Zac.  42, 


Zac.  43, 


Zac.  44. 


Zac.  45. 


rapit,  aceluia  nu-i  va  folosi  nemica  voia  ei,  ce  numai  ce  sa  va  pedepsi 

cu  moarte. 

Cind  va  marturisi  muiarea  singura  de  va  zice  cum  se-au  rapit  cu 
voia  ei,  ca  sa  scape  rapitoriul  de  pedepsa  mortii,  atunce  se  cade  sa 
cercetpaze  bine  judecatoriul,  sa  nu  fie  tocmeala  sau  invatatura  parin- 
tilor  rapitoriului  sau  a  rudelor  lui,  cu  dare  si  cu  multe  mestesuguri,  de  vor 
fi  plecat  muiarea  sa  zica  acest  cuvint,  cum  iaste  cu  voia  ei;  dece  sa  soco- 
teasca  tot  lucrul  pre  amanuntul.  De-acia  de  sa  va  afla  cum  sint  aceastea 
mestesuguri,  atunce  rapitoriul  numai  ce-s  va  piarde  viata;  iara  de  sa  va 
afla  cum  muiarea  graiaste  de  la  ea,  neindemnata  de  nimenile,  atunce 
rapitoriul  se  va  certa  dupa  voia  judecatoriului. 

De  sa  va  afla  cum  sa  fie  dat  vreun  rapitoriu  bani  multi  muerii 
mainte  de  ce-au  rapit-o,  pentru  sa  o  pleace  sa  fie  cu  voia  ei  si  sa  martu- 
riseasca  cum  se-au  rapit  cu  voia  ei,  atunce  trebuie  sa  socoteasca  judeca- 
toriul, afara  de  ceia  ce  i-au  dat,  sa  nu-i  fie  fagaduit  §i  altii ;  pentru  ca  de-i 
va  fi  fagaduit  si  altii,  atunce  piarde-s  va  viata,  iara  de  nu-i  va  fi  fagaduit 
alt  nemica,  atunce  se  va  certa  dupa  voia  judecatoriului. 

De  vor  vrea  parintii  f  eatei  si  de  vor  indemna  pre  rapitoriu  sa  le  rapeas- 
ca  fata  si  fata  nu  va  vrea,  atunce  se  va  certa  rapitoriul  cu  moarte. 

Cind  se  vor  iubi  amindoi,  rapitoriul  cu  fata  cea  rapita,  si  neputind 
intr-alt  chip  sa  se  impreune,  iara  pentru  dragoste  ce  au  la  mijlocul  lor  se 
vor  sfatuit  sa  se  rapeasca,  atunce,  cum  zic  o  seama  de  dascali,  nu  se  va 
certa  rapitoriul,  de  vreame  ce  iaste  un  lucru  cum  ar  fi  turbat  de  dra- 
goste :  iara  altii  si  mai  multi  si  mai  credinciosi  dascali  zic  cum  sa  se  cearte 
cu  certare  usoara,  dupa  cum  va  fi  voia  judecatoriului. 

Cind  vor  rapi  pre  o  muiare  si  rapitorii  vor  fi  cu  sfatul  si  stirea  ei, 
§i  ea  nu  va  vrea  sa-i  faca  sila  spre  cinstea  ei,  iara  rapitoriul  o  va  sili 
si  se  va  culca  cu  dinsa  fara  voia  ei,  atunce  pentru  rapirea  nu  se  va  omori, 
iara  pentru  ce  i-au  facut  sila  i  se  va  taia  capuL 

Cind  va  arata  rapitoriul  cum  nicecum  sa  nu  fie  tocmiti  cu  fameaia 
cind  au  rapitu-o,  ce  inca  vor  fi  si  cununati  impreuna,  atunce  nu  vor  lua 

nice  o  certare. 

Muiarea  macara  de  ar  si  vrea,  sau  si  cu  sfatul  si   cu  stirea   ei  se-ar 

rapi  si  sa-si  strice  si  fetiia,  atunce,  cu  aceastea  cu  toate  muiarea  nu  se  va 
certa  nicecum,  numai  rapitoriul  se  cearta  dupa  voia  judecatoriului. 

Trebue  rapitoriul  sa  arate  judecatoriului  cu  marturii  aceia  oameni 
de  credinta,  sau  si  cu  gura  muerii,  cum  muiarea  au  vrut  cu  voia  ei  sa  se 
rapeasca  si  atunce  se  va  izbavi  rapitoriul  de  moarte:  pentru  ca  de  nu  va 
pune  tot  lucrul  sa  fie  de  fata,  sa  cunoasca  totiinaintea  judecatoriului,  alta 
nu  va  fi,  ce  numai  ce-s  va  piarde  viata. 

Cind  va  avea  rapitoriul  marturii  multi  sa  marturiseasca  cum  au  rapit 
pre  muiare  cu  voia  ei,  iara  muiarea  va  avea  marturii  cum  au  rapitu-o 
cu  sila,  atunce  judecatoriul  creade  mai  mult  pre  marturiile  muerii,  de-ar 
fi  numai  doi,  decit  pre  cei  multi  marturii  ai  barbatului. 

Iara  de  nu  vor  avea  marturii  nice  o  parte  nice  alta,  atunce  £a  arate 
rapitoriul  seamne  ca  acealea  cu  tarie  ca  sa  se  poata  creade  cum  se-au 
facut  rapirea  cu  voia  ei.  Iara  seamnele  ce  vor  sa  arate  sint  aceastea: 
intii,  cum  muiarea  iubea  foarte  pre  rapitoriu ;  a  doa,  cum  au  trimis  de 


N 


'» 


[ 


kApIRE  SI  IEROSILIE  (gl.  257-260) 


263 


i 


1-au  chemat  sa  mearga  sa.  o  gaseasca ;  a  treia,  cum  la  vremea  rapirii  n-au 
strigat  sa-i  vie  cineva  ajutoriu;  a  patra,  cum  o  au  gasit  cu  haine  fru- 
moase  imbracata  fiind  gata.  $i  atunce,  deaca.  va  avea  aceastea  seamne, 
nu  se  va  certa  cu  moarte,  macara  de-ar  si  zice  ea  cu  gura  ei  cum  au  rapitu-o 
cu  sila.  Iara  de  nu  va  avea  marturii  muiarea,  sau  seamne  sa  arate  acesta 
lucru,  atunce  nu  o  va  putea  creade  judecatoriul. 

Cind  va  marturisi  muiarea  singura  cu  gura  ei  cum  mainte  de  ce  se-au  Zac. 
rapit,  au  fost  f acuta  nunta  adins  eisi,  atunce  de  o  va  afla  judecatoriul 
ca  face  aceasta  marturie  de  in  putearea  ei,  sau  supt  ascultarea  parintilor 
ei,  atunce  o  va  creade  judecatoriul;  iara  de  va  fi  in  casa  si  supt  putearea 
barbatului,   atunce  nu  o  va  creade. 


-i 


46. 


AICEA   SCRIEM  SA  SE  STIE  CE  PEDEPSA  SE   VA  DA  CELUIA  CE 

rApeaste   MUIARE   curvA. 

GLAVA    260. 

Nu  se  va  certa  ca  un  rapitoriu  cela  ce  va  rapi  pe  vreo  muiare  curva, 
ce   sa   va   certa   dupa   voia   judecatoriului. 

Pravilele  carele  dau  certare  pina  la  moarte  celora  ce  rapesc  mueri 
cu  de-a  sila,  acealea  se  socotesc  cindu  e  la  muiarea  de  cinste,  sau  sa  fie 
sloboda  sau  maritata  sau  fata  cocoana. 

Rapitoriul  pentru  sa  fuga  da  pedepsa  vietii  lui,  va  arata  la  judeca- 
toriu  cum  aceasta  muiare  mainte  de  rapit,  au  curvit  cu  altul  si  iaste  curva. 
Atunce  judecatoriul  trebue  sa  caute  de  va  fi  fost  acea  curvie  la  aratare  de 
fata,  atunce  nu  se  va  certa  rapitoriul ;  iara  de  va  fi  pre  ascuns  $i  vecinii 
vo'r  zice  ca  iaste  muiare  buna,  atunce  rapitoriul  t^i  va  piarde  viata. 

Cela  ce  va  rapi  muiare  curva  cu  voia  ei,  acela  nu  se  va  certa   nicecum. 

Cela  ce  va  rapi  vreo  muiare  de  cinste  socotind  cu  asupreala  cum  sa 
fie  curva,  acela  nu-s  va  piarde  viata,  ce  sa  va  certa  dupa  voia  judeca- 
toriului. 

Cela  ce  va  rapi  muiare  curva  carea  s&va  fi  intors  de  in  petreacerea  ei 
cea  rea  si  se  va  fi  cununat  cu  vreun  barbat  cu  leage,  atunce  trebue  sa 
cerceteaze  judecatoriul:  de  sa  va  afla  ca  acea  curva  deaca  s-au  cununat 
s-au  petredut  viata  cu  cinste,  atunce  va  omori  pre  rapitoriu ;  iar  de  va  fi 
curvind  si  dupa  ce  s-au  cununat  iara^i,  atunce  nu-s  va  piarde  viata, 
ce  sa  va  certa  dupa  voia  judecatoriului. 

Curva  se  cunoaste  pre  locul  ce  lacuiaste  si  pre  haine  ce  poarta  de  sa 
va  fi  pocait  de  curvie  au  ba.  Dece  oricine  va  rapi  curva  pocaita  acela 
certa-se-va  cu  moarte. 

Cind  zicem  ca  cela  ce  va  rapi  curva  nu  se  va  certa,  aceasta  se  soco- 
teaste  numai  cum  ca  nu-s  va  piarde  viata,  iara  intr-alt  chip  tot  se  va 
certa  dupa  voia  judecatoriului.  ,  •  -< 

Oricine  va  rapi  muiare  curva  si  o  va  tinea  in  casa  cu  sila,  de  aceaia 
vor  numara  zeace  zile  de  cind  au  luatu-o  si  o  tine  in  casa-s ;  dece  acela 
de  nu  va  da  la  domnie  doao  sute  de  talere  batute,  atunce  i  se  va  taia 


H 


Zac.  1. 


Zac.  2. 


Zac.  3. 


Zac.  4. 

Zac.  5. 


Zac.  6. 


Zac.  7. 


Zac.  S. 


Zac  9, 


o    mina. 


*-     ' . 


i 


A 


v  * 


s    ] 


G 


264 


iNDREPTAREA    LEGI1 


pentru  muiarea  care  ramlne  vaduo  §1  va  sa  se  marite 

In  anul  acela. 

GLAVA    261. 


■ 


I  - 


I"  1 


r 


» 


. 


Zac.  10, 


Zac.  11 


i 


Zac.  12. 


Zac.  13. 


Zac.  14 


Cela  ce  va  rapi  muiare  ciirva  §i  de  va  fi  $i  cu  alte  sotii  linga  sine, 
inca  zeace  oameni  intrarmati,  aceluia  i  se  va  taia  capul.  Sau  cum  inva^a 
§i  alti  dascali,  sa  se  cearte  cum  va  fi  voia  judecatoriului,  macara  ca 
aceasta  voe  a  judecatoriului  sa  tinde,  cum  am  si  mai  zis  pre  multe  locuri, 
pina  la  moarte ;  §i  mai  virtos  cind  se  va  rapi  fara  frica  lui  Dumnezeu  si 
fara  rusine  de  oameni.   . 

Cela  ce  va  rapi  pe  vreo  muiare  de  cinste  si  sa  o  poarte  de  in  loc 
in  loc,  iara  sa  nu  se  impreune  cu  dinsa  trupeaste,  atunce  se  cade  sa  caute 
judecatoriul  si  sa  ia  seama  binisor  §i,  de  va  afla  adevarat  cum  pentru 
cace  se-au  cait  ce-au  facut,  pentru  aceaia  nu  se-au  impreunat  cu  dinsa, 
acela  nu  se  va  certa  cu  moarte,  ce  dupa  voia  judecatoriului;  iara  de  sa 
va  afla  ca  nu  s-au  impreunat  pentru  alta  sminteala  ce-au  avut,  atunce 
se  va  pedepsi  cu  moarte. 

Cela  ce  va  mearge  in  vreo  casa  pentru  sa  rapeasca  pe  vreo  muiare, 
iara  nu  o  au  rapit,  de  aceasta  trebuie  sa  cerceteaze  judecatoriul  de  ce 
de  nu  o  va  fi  rapit,  iar  asa  pentru  sine,  cace  se  va  fi  cait  ce  va  sa  faca 
§i  va  fi  fugit  de-acolea,  acela  nu  se  va  certa  cu  moarte.  Iara  de  sa  va 
afla  ca  nu  o  au  rapit  pentru  ca  nu  o  au  gasit  acolea,  sau  cind  vor  fi 
alergat  oameni  multi  de  nu  o  vor  fi  lasat,  sau  $i  pentru  alta  sminteala, 
atunce  va  certa  judecatoriul  pre  acela  cu  moarte  ca  si  cind  o  ar 
fi  rapit. 

^       Cela    ce    sa    ispiteaste    sa   rapeasca    calugari^a,    macara  de  nu  o  ar 

^Tnice  rapi,  acela  totu-s  va  piarde  viata  ca  si  cind  o  ar  rapi.  §i   de-i  va 

I  zice    macara    un    cuvint:    esi   de  in  minastire  si  eu  te  voiu  lua  sa-m    fii 

"  muiare  §i  ma  voiu  cununa  cu  tine,  si  numai  pentru  atita-s  va  piarde  viata. 
Toate  pravilele  impreuna  inva^a  de  toate  gre^alele,  cum  cela  ce 
nu  va  face  inca  de  tot  gresala  si  deplin,  acela  nu  va  lua  certare  deplin, 
ce  numai  ce  se  va  certa  mai  putin,  dupa  voia  judecatoriului.  A^a  intr- 
acesta  chip  iaste  si  gresala  rapirii,  ce  sa  zice  cind  se  va  face  rapirea  la 
muiare  de  cinste,  sau  la  fata,  sau  la  muiare  cu  barbat,  sau  la  vaduo,  $i 
de  jiu  se  va  face  gresala  de  tot  de  isprava  la  acest  feliu  de  famei,  atunce 
rapitoriul  nu  se  va  pedepsi  cu  moarte,  ce  mai  putin,  dupa  voia  judeca- 
toriului. Iara  de  va  rapi  calugarita,  atunce  nemica  nu-i  va  folosi,  cum 
zice  pravila:  a  altora  a  tuturor  de  altele  sa  nu  se  omoara;  iara  numai 
de  sa  va  ispiti  sa  rapeasca  calugarita  §i  de  nu  o  ar  nice  rapi,  tot  se  va 
certa  cu  moarte  ca  §i  cum  o  ar  fi  rapit  adevarat. 


I 


Leu  §i  Costan- 
din  tmparafi. 

A   lui  Arme- 
nopul. 


Muerii  cariia-i  va  muri  barbatul,  aceaia  nu  e  volnica  sa  ia  alt  barbat 
pina  nu  va  treace  jalea  1  an.  Iar  de-i  va  zice  imparatul  sau  domnul, 
atunce  poate  mai  nainte,  pina  n-au  trecut  acel  an  de  jale,  sa  se  marite. 

Pentru  doao  vini  se-au  intarit  a  fi  anul  de  jale  unul,  ca  sa  nu  se 
marite  muiarea  intr-insul;  insa  una,  ca  sa  nu  se  timple  muiarea  grea,  iara 


li 


•i 


L 


FEME1A  VADUVA  (gl.  261-264) 


265 


Nearaoa  a  lui 
Leulnteleptul. 


are  si  certare  sau  pedepsa.  , 

PBNTBU  MUIAREA  CARE  VA  BAmINEA  VADUO  SI  SE  VA  MARITA, 
fA  NU  IA  DE  IN  BUCATELE  BABBATULUI  EI  NEMIC,  FABA 
KUMAI  BE  LA  COPII,  DE  VOR  MURI.  ASUDEREA  SI  BARBATUL. 

.GLAVA    262. 

Nearaoa  a  doa  a  lui  chiar  Leu   fnteleptul    asa   zice:    aceasta    punere 

^ZZ^leTlfZ  "alToliea  barbat,  macar  de  va  fi  facut  zapis  si 
de  la  "ei  cari,  i-au  ftcut  cu  barbatul  eel  de  intii  si-i  va  ta  lasat  vreun 

'"^SaWavrr  Subtotal  si  va  hi  avlnd  copii  cu  barbatul 

de  ^"e  au  coconi,  si  se  va  ^P«X^""   — 
pi,  atunee  partea  lui  sa  imparte  tuturor  fratfor.  lui  si  i ,  ?.  aeea  muma 

nunta. 

"WU  MUIAREA  MARTTATA  CAREA-VAAVEA  »^HADIE' 
UNEALTE   SI   NU   VA    SPUNE   UNDE    LE-AU   AtLAT. 

*  GLAVA    263. 

Muiarea  de  va  avea  niscare  haine  sau  alte  scule  si  luerure  si,  murindu-i  A  lui  Arm* 
harbftul  nu  va  spune  cu  marturii  eredincioase  unde  le-au  af  lat  ?1  de  unde  Wpul. 
barbatul,  nu  va  bPux  arata-se  lucrul  ca  o  martune  adeventa  ca, 

k  rXtoa  Tt    '  e  au  tost  Tea"  de  to  sculele  5i  bucatele  barbatului 
au   §?S  «U  eopiilor  aeea  cistigare  si  mostemre  a  acelu. 

atunee  de  va  vrea,  i  le  la  barbatul. 

PENTRU  MUIAREA  CAREA  VA  R  AMiNEA  VADUO   SI  NU  SE  VA 
MARITA;     CE     VA     LUA     DE    IN     BUCATELE     BARBATULUI     EI? 

ASUDEBEA    SI    BARBATUL. 

GLAVA    264. 


Semneazft. 


Carii  mueri  va  muri  barbatul  si  a  doa  oara  nu  se  va  marita,  aceaia  sa 
«^a  treabTsI "s  tie  darurile  ceale  de  naintea  nuntei  si  toata  zeastrea  ei 
S^de  in  b^catL' barbatului  ei  sa  aiba  parte  atita  eit  ar  avea  un  copl  al 


ArmenopuL 


r 


I 


vt 


J 


■ 


IT1 


■  V 


til 


J. 

■fi 


Semneaza, 


Maihei. 


Armenopuh 


Leu  §i  Costan- 
tin  imparati. 

Maihei. 
Armenopul. 

Leu  si  Costan- 
tin   §i    Vasile 

imparati.  ' 


Iara  a  aeelor 

imparati. 


Leu  si  Costan- 
tin  imparati. 


i  - 


266 


INDREPTAREA    LEGII 


ei  §i  cu  acealea  sa  hie  volnica  sa  faca  ce-i  va  hi  voia.  Numai  a  treia  parte 
dein  bucatele  ei,  aeeaia    sa  o  pazeasca  pentru  copii-s. 

Asijderea  si  barbatul  carele  nu  se  va  insura  a  doa  oara,    a^a  sa   aiba 
§i  el  de  in  bucatele  muerii  lui  parte  ca  si  un  copil. 


P&VTRU  PRETUIRKA  ZEASTRELOR  $1  NEPREJUIRE;  J?I  PENTRU 

'*  ZEASTRELE  DE  AFAR  A. 

GLAVA    2G5. 


. 


Zestrile  pretuite  pre  barbat  ramin  de  sint,  ori  de  vor  muri  dobitoacele 
muerii  carele  se-au  dat  zeastre,  ori  de  va  hi  stricat  si  va  hi  ponosit  hainele ; 
pretuirea  deplina  intoarce  barbatul  indarat,  iara  zeastrea  carea  nu  iaste 
pretuita  la  muiare,  iaste  si  dobinda  si  paguba. 

Barbatul  de  va  hi  luat  zeastre  casa,  sau  vie,  sau  alt  lucru  si  se-au 
pretuit  cum  i-au  fost  pretul,  de-acia  acel  barbat  va  hi  facut  cheltuiala 
de  au  dres  §i  au  crescut  si  au  zidit  acela  lucru,  atunce  trebue  sa  dea  pretul 
acelui  lucru  cum  se-au  pretuit  cind  1-au  luat ;  iara  celalalt  lucru,  cum  1-au 
dres  si  1-au  facut  atunce,  ramine  la  dinsul.  Iar  de  se  va  face  paguba 
intr-acel  lucru  ce-au  luat,  atunce  el  iaste  datoriu  sa  o  plateasca. 

Dobinda  si  paguba  zeastrelor,  care  au  luat  barbatul,  la  dinsul  vin. 

Barbatul  de  va  hi  si  sarac,  zeastrea  carea  au  luat  o  plateaste. 

Cite  lucrure  se  vor  cumpara  de  in  zeastrele  muerii,  acealea  in  zeas- 
trele  ei  sint.  ^   -x 

Iara  zestrile  ceale  de  afara  nu  sint  ale  barbatului,  ce  da  le  va  strica 
barbatul  si  insa  muiarea  le  va  hi  harazit,  atunce  mostneanii  nu  le  cer ; 
iara  da  le  va  hi  stricat  fara  de  stirea  muerii,  atunce  toate  intregi  sa  le 
dea  indarat,  sau  el,  sau  mostneanul  lui;  pentru  ca  si  la  zestrile  de  afara 

are  muiarea  puteare  ca  si  la  zestrile  ei, 

Fiece  muiare,  la  zeastrea  ei  cea  de  afara  si  la.veniturile  ei  carele-i 
vin  de  la  rudenii,  poate  sa  obladuiasca  §i  sa  harazeasca  §i  sa  dea,  fiindu-i 
macar  viu  si  barbatul;  iar  pe  zestrile  er,  pin'va  trai  barbatul  ei,  n-are 
treaba  cu  dinsele  sa  le  obladuiasca. 


MUIAREA    SE    PRETUIASTE    DE    TOT    IMPRUMXJTATORIUI^    SAU 
DATORNICUL;    §1    RE    VA    INTRA    MUIAREA    CIIEZA§A 

PENTRU   RArHATUL   EI.  "" 

GLAVA    266. 

* 

Muiarea  are  pretuire  de  tot  omul  caruia-i  iaste  datoriu  barbatul,  ca 
ea  sa-s  ia  intii  zeastrele  ei. 

0  muiare  se-au  maritat  §i  s-au  luat  zeastrea  la  casa  barbatului  ei. 
De-acia  se  timpla  barbatului  ei  raotate  si  paguba  si  cazu  in  datorie  sau 
domneasca,  sau  la  alt  fiece  om ;  de-acia  el  muri.  De  aceasta  porunceaste 
aceasta  pravila  imparateasca  ca  sa  nu  fie  volnic  nice  unul  de  in  dator- 


i 


y 


. 


3 


.* 


ZKSTRE  §1  DARURI  (gl.  265-272) 


2.67 


nici  sa  ia  vreun  lucru  ceva-de  in  casa  mortului,  jpina  nu-£  va  lua  intii 
muiarea  zestrile.  Atunce,  ce  va  raminea,  sa  ia  fiescare  datornic  dupa 
datoria  barbatului  ei.  Adeca,  de  nu-i  va  ajunge  bucatele  pentru  toata 
datoria,  carele  au  dat  mult,  acela  sa  ia  mai  mult  decit  cela  ce-au  imj>ru- 
mutat  mai  putin,  asijderea  si  eel  mai  cu  putin,  mai  pu^in  sa  ia. 

§i  care  muiare  va  vrea  sa  scrie  in  carte  unealtele  ei  pentru  datoria  Mathei. 
barbatului  ei,  sau  si  ea  sa  intre  chezasa,  aceasta  nice  o  puteare,  nice  o  ade- 
verinta  n-are,  nice  se  baga  in  seama  macara  de  o  va  face  o  data,  de  doao 
si  de  multe  ori;  si  sau  de  sa  va  face  chezasa  la  datorie  domneasca, 
sau  la  altceneva,  tot  nu  se  socoteaste  acea  prinsoare,  pentru  ca  asa  iaste 
ca  si  cum  nu  se-ar  fi  facut  niceodata  cartea  si  lucru  ca  acela.  Iara  insa 
adevarat,  de  se  va  arata  de  fata  cum  galbenii  aceia  ce  s-au  imprumutat 
se-au  dat  pentru  treaba  aceii  muerii,  atunce  plateaste  ea. 


i        r 


i      i  .     j*     !  v 


PENTRU  BARBATUL   CARELE   VA  FACE  CHELTUIALA  LA  BOALA 

MUERII     LUI    §1    LA    MOARTE. 

GLAVA    2G7. 


*  W 


t  V 


De  sa  va  afla  muiarea  cuiva  in  boala  si  va  face  barbatul  cheltuiala  Iaraaaceluia 
ia  boala  ei ;  de-acia  ea  va  muri  si  va  face  cheltuiala  si  la  ingruparea  ei, 
§i  va  ceare  sa  ia  aceastea  de  la  socru-sau  carele  au  mo^tenit  zeastrele  fii-sa, 
de  aceasta  porunceaste  aceasta  pravila:  insa  cite  au  cheltuit  la  boala 
muerii  lui  sa  nu  ia  de  intr-acealea  nemica,  pentru  ca  un  trup  a  fost  cu 
dinsa;  iara  cite  au  cheltuit  la  ingruparea  ei,  acealea  sa  le  ia  de  la  socru- 
sau,  carele  au  luat  si-au  tinut  zeastrele. 


PENTRU  PRETMREA   ZEASTRELOR,   DE   iNTll   §1  DE-A  DOA, 


GLAVA    268. 


,-  .p 


n 


■ 


t 


Un  om  au  luat  o  muiare  si,  deaca  au  murit,  a  luat  a  doa  si  au  luat 
si  cu  muiarea  cea  de  intii  zeastre,  si  cu  cea  de-a  doa,  §i  au  murit  barbatul; 
iara  mostneanii  amindurora  muerilor  acum  ei  cer  si  cauta  sa  ia  bucatele, 
adeca  zeastrele  de  in  bucatele  celui  mort  barbat.  Si  de  aceasta  porunceaste 
aceasta  pravila  imparateasca  ca  intii  sa  dea  zeastrea  cea  de  intii,  dupa 
aceaia  a  doa,  de  vor  prisori  bucate;  iar  de  sa  va  timpla  sa  se  afle  haine 
de  intr-a  doa  zeastre  §i  se  vor  arata  adevarat  si  cu  marturii,  atunce  sa  le 
ia  mosteanii  ai  doa  zeastre,  iar  mostneanii  ai  zestrii  de  intii  deintr-acealea 
nu  iau,  ce  vor  lua  de  in  bucatele  mortului  de  va  avea.  Asijderea  si  most- 
neanii ai  zestrii  de  intii  cite  unealte  vor  cunoaste  ale  lor  si  se  vor  afla 
care  au  dat  zeastre,  acealea  le  iau  neoprite;  iara  de  nu  va  avea  de  in  zeas- 
trea de  intii,  nice.de  intr-a  doa,  insa  atunce  iau  mostneanii  zeastrea  cea 
de  intii,  cum  am  zis  mai  sus,  ca  aceaia  are  pretuire  ca  o  zeastre  ce  iaste 
de  intii,  iara  dupa  aceaia  iau  si  cei  a  doaole  de  vor  raminea  .sa  presoseasca. 


Lett  si  Costan- 
tin  impdrafi. 


i  '  '    *  h  \ 


*  r 


A  lui  Mathei 


ArmenopuL 


A  lui  Costan- 

tin. 

A  lui  Leu. 

Vasilie  impa- 
ra}i. 


268  iNDREPTAREA    LEGII 

* 

PENTRU   TOCMIREA   BARBATULUI    SI   A   MUERII   SI   PENTRU 

DARURE    CE    SA   VOR    FACE    INTRE    EI. 

■  *  * 

G  L  A  V  A    269. 

De  sa  va  tocmi  barbatul  cu  muiarea  lui  ca,  de  va  muri,  sa-i  moste- 
neasca  ce  va  avea,  tocmeala  aceaia  nu  iaste  buna,  nice  se  socoteaste;  iara 
de  sa  va  fi  fost  facut  tocmeala  de  intii  ca,  de  va  muri  muiarea  mai 
nainte,  atunce  zeastrele-i  sa  ramie  la  barbat  macara  de  va  fi  fost  zeastrea 
fi  de  la  tata,  atunce  iaste  acea  tocmeala  si  de-acia  nu  mai  are  treaba 

tata-sau   sa   faca   ceva. 

Darul  de  intre  barbat  si  de  intre  muiare  nu  se  socoteaste,  cace  ca  se 
face  pentru  dragostea  impreunarii  trupului  si  pentru  ca  sa  nu  aiba  carte 
pentru  dar  si  pentru  ca  sa  nu  se  faca  bogatul  sarac  si  saracul  bogat. 

La  moartea  lui,  orice  va  harazi  nestine  muerii  lui,  aceaia  se  soco- 
teaste ;  iara  ceale  de  in  viata  lui  nu  se  baga  in  seama. 

'  Orice  va  harazi  muiarea  barbatului  ca  sa  ia  vreo  deregatorie  sau 

*  *  * 

cinste,   aceaia   se  socoteaste. 

Cind  se  face  carte  de  dasparteala,  da  se  desparte  barbatul  de  muiarea 
lui  sau  muiarea  de  barbatul  ei,  atunce  orice  au  daruit  unul  pre  altul  ca  sa 
aiba  si  sa  tie  acela  dar  dupa  moartea  lui,  acela  nu  se  socoteaste,  ce  si-1  ia. 


■ 


PENTRU  DARURILE   CE   SA  FAC  NAIJVTEA  NUNTEI. 


i 


■ 


i*^ 


lard  a  acelor 
tmparafi. 


HAAfJKdlJltt1). 


Armenopul 


GLAVA    270. 


♦    * 


MatUi. 


Darurile  naintea  nuntei  sint  neinturnate.  Adeca,  mai  nainte  de  bla- 
gosloveniia  barbatului  cu  muiarea,  orice  va  harazi  unul  altuia,  aceaia  se 
socoteaste,  macar  de  sa  vor  si  blagoslovi  intr-acea  zi  ce  vor  face  darurile. 

De  voiu  darui  muerii  meale  podoabe  sau  de  cite  sint  de  podoaba  ei, 

acealea  toate  le  ia.  ■".'.. 

»  De  voiu  harazi  muerii  meale  podoabe,  adeca  lanture,  cercei,  ineale, 
gherdane  si  cite-s  ca  aceastea,  sau  altele  cite  am  grijit  pentru  numele  ei, 
ce  sa  zice'  am  impodobit  si  am  facut,  adeca  haine,  de  sa  va  timpla  sa 
moriu  eu,  atunce  muiarea  acealea  toate  le  ia. 


pentru  darure,  §1  pentru  ce  lucrure  se  intorc  darurile 

;  iarA  IndArAt. 

GLAVA  271. 

* 
■ 

Darul  iaste  dar  carele  se  da  fara  nevoe. 

Cine  face  dar,  adeca  cine  daruia^te  un  dar,  acela     nu    poate    sa-1 

intoarca.  w  a  '. 

Darul  cela  ce  sa  face  cu  bine,  acela  nu  poate  sa-1  intoarca  nice  cu 

cartea    imparatului. 


x)  „Ce  se  cu.vine" 


I 


t 


' 


**?  - 


ZESTRE  SI  DARURI  (gl;  265-272) 


269 


Armenopul. 
Pentru  intoar- 


...     Tot  darul  ce  sa  face  deplin  nu  sa  poate  strica,  fara  numai  cind  nu-i 
are   harul. 

*  * 

De  sa  va  arata  nemultamitoriu  cela  ce  va  lua  darul  catra  cela  ce  1-au 
daruit  §ti-I  va  sudui  sau-1  va  mustra  si-1  va  batjocori,  sau-1  va  bate,  sau-i 
va  face  paguba  de  in  lucrurile  lui,  sau-i  va  invrajma^i  viata,  sau  cite  cerea  daruri- 
darure  se-au  facut  cu  daruire,  sau  cu  scrisoare  sau  fara  scrisoare,  si  nu  jor. 
le  va  fi  facut,  §i  va  arata  de  fata  cu  marturie  numai  o  vina  de  ceale  ce 
scriu  mai  sus,  atunce  se  strica  aceale  darure  si  merg  iara  la  mina  celuia 
ce  le-au  dat. 


PENTRU  bARBATI  §1  MUERI,  DE  VOR  RAmINEA  VADUI  §1  LE 
VA  RAMlNEA  COCON  §1  VA  MURI;  SAU  §1  DE  NU  VOR  FACE,  §1 
VA   MURI   BARBATUL   SAU   MUIAREA  FARA  DE   COCON.   CUM   SE 

vor  ImpArji  HAINELE  LOR. 


GLAVA    272, 


Raspunsul  preasfintului  patriarh  de  la  Alexandrie,  chir  Athanasie, 
si  a  saborului  lui,  in  carele  se-au  facut  si  porunca  de  pururea  pornenitului 
imparat  Andronic  Paleologul.  §i  poruncesc  a§a:  ca  de  va  muri  muiarea 
cuiva  si-i  va  raminea  copii,  de-acia  vor  muri  si  copiii,  sau  de  va  muri 
barbatul  si  vor  raminea  copii,  de-acia  vor  muri  si  copiii,  atunce  sa  nu  se 
socoteasca  acea  leage  veache  carea  zice  asa:  pentru  muiare  sau  barbatul 
carele  va  muri  si-i  vor  raminea  copii,  sau  de  va  muri  §i  copilul,  de-acia 
partea  cea  vie  carea  va  raminea,  au  barbatul  au  muiarea,  atunce  acela  sa 
mosteneasca  toata  partea  mortului,  adeca  de  tot,  iara  ticalosii  parinti 
ai  mortului  de  lipsia  coconului  lor,  carele  au  murit,  §i  de  avu^ia  lor,  adeca 
de  bucatele  lor,  a  sa  lipsi  fara  de  dreapta  judecata  nu  se  cade. 

Ce  sa  imparta  zeastrea  mortului  in  trei  parti  si  insa  o  parte  sa  o 
tie  barbatul  sau  muiarea  carea  va  raminea,  iara  alta  parte  sa  o  }ie  parin^ii 
mortului,  iar  ceaialalta  a  treia  parte  sa  se  faca  de  pomeana  §i  de  milos- 
tenia  saracilor  si  robitilor  pentru  eel  mort.  Insa  aceasta  o  zice  cind  va  muri 
barbatul  sau  muiarea  $i  le  va  raminea  copii,  si  copilul  nu  va  trai,  ce  va  muri. 

Iara  ceia  ce  ramin  vadui  fara  de  copii,  ori  barbati,  ori  mueri,  acelora 
sa  nu  le  ia  bucatele  lor  sau  ce  vor  avea  nice  ceaia  ce  tin  deregatorii  domnesti, 
nice  ceia  ce-i  tin  in  judetul  lor  si  in  eparhie,  adeca  pre  la  casele  lor,  ce  sa 
tie  parintii  sau  rudenia  mortului  a  treia  parte  de  bucatele  lui,  iara  ceaia- 
lalta de  in  ceale  trei  sa  i  se  faca  de  pomeana  si  de  milostenie,  iara  cea 
de-a  treia  sa  o  tie  partea  carea  va  trai,  au  barbat  au  muiare.  Iara  de  va 
muri  §i  partea  carea  traiaste,  adeca  carea  ramine,  atunce  rudenia  lui  pre 
leage  sa  le  imparta;  iara  de  nu  va  avea  rudenie,  atunce  jumatate  sa  ia 
domneasca^  iara  ceaia  jumatate  sa  i-o  faca  da  pomeane  si  milostenie 
saracilor   §i  robitilor.  ■ 

Aceasta  tocmeala  ce  e  mai  sus  scrisa  asa  se  judeca  pina  in  zioa  de 
astazi  de  vladica  al  tuturor,  preasfintul  si  a  toata  lumea  patriarh  si  de 
dumnezeescul  si  sfintul  lui  sabor:  ca  insa  muiarea,  dupa  moartea  ei  de-i 
va  raminea  copii,  iara  apoi  peste  putina  vreame  va  muri  si  copilul,  atunce 


Athanasie  ,pa- 
triarhul  de  la 
Alexandrie. 


Cauta  de  vezi. 


v 


ArmenopuL 


! 
I 


Cauta  de  vezi 
§isocotin$apa- 
triarhului  de 
la    Tarigrad 


■ 


\ 


'• 


U     I' 


I- 


270 


iNDREPTAREA    LECll 


1   H 

1 

I1 

1! 

1 

■  V 

if 

pentru  aceasta 
ncara,  ce  iaste 
mai  sus'scrisa, 
a  papei  de  la 
" 'Alexatodrie. 

1 

9 

lit  »      t— » 

H' 

R'  i 

1 

Mathei. 

i 

>.  •-,  ...■ 

Pi 

■ 

■ 

* 

• 

P 

> 

[1 

3 ' ' 

Arrnenopul. 

» 

* 

1 

ll 

• 
*                              * 

• 

* 

mostenea^te  tatal  copilului  a  treia  parte  da  zeastre,  cum  zice  nearaoa 
cea  de  sus  a  sfintului  Athanasie.  Iara  si  muiarea  de  va  muri  fara  de  copii, 
atunce  nu  ia  barbatul  de  in  zeastrele  muerii  nemica,  numai  asternutul 
patului ;  inca  si  acela  cu  socotinta  si  darurile  ceale  de  naintea  nuntei, 
fcarele  au  dat  muerii  lui.  $i  aceasta  sa  fie  dupa  cumu  e  obiceaiul.  Asijderea 
si  mosteanii  muerii  iau  de  la  barbat  darurile  ceale  de  naintea  nuntei, 
carele  au  dat  lui.  §i  asa  sint  amindoao  partile  fara  paguba. 


i  * 


PENTRU    PREJUIREA    MOSTE.VIILOR ;    SI    PENTRU   MOSUL,    DE-I 
VA  RAMlNEA  FECIOR  SI  NEPOTI,  CUM  VOR  MO  STEM  PRE  DINSUL?  „ 

GLAVA    27,i. 

*  m 

Copiii,  au  parte  barbateasca,  au  muereasca,  aceia  sa  pretuiesc  sa 
mosteneasca  pre  parintii  lor  si  pre  mumani;  iara  nice  mosii  lor  si  nice 
fratii  tatine-sau  nu  pot  sa  mosteneasca  pre  acel  tata  al  lor  ce  au  murit, 
ce  numai  acei  copii  ai   lui.  ^  .. 

Insa  de  va  muri  mosul  si-i  va  raminea  fecior,  de-acia  va  avea  si 
nepoti  de  la  un  fecior  al  lui  ce  va  fi  murit,  atunce  intra  nepotii  in  locul 
tatalui  lor  $i  impart  avutia  mosu-sau  impreuna  cu  unchiul,  fratele  tati- 
ne-sau, tocma  in  doao ;  si  ia  unchiul  lor,  adeca  fratele  tatalui  lor  jumatate, 
iara  acei  copii,  ori  de  vor  fi  parte  barbateasca  ori  muereasca,  sau  mici  sau 
mari,  iau  si  ei  ceaialalta  jumatate,  §i  unchiul  n-are  nice  o  pretuiala  mai 
mult  decit  nepoteii  lui,  adeca   decit  copiii  fratine-sau  carele  au  murit. 


PENTRU   CELA   CE   MO  ARE   FARA   ZAPIS    SAU   FArA    CARTE,   AU 

bArbat,  au  muiare,  si  copii  n-are,  ce  numai  pAbinti  §i 
frati;    carora    li    se   va    cadea    sa-l    mosteneasca? 


GLAVA    274. 


De  va  muri  fecior  sau  fata  si  va  trai  tata-sau  si  muma-sa,  atunce 
orice  va  avea  cela  ce  au  murit,  parintii  lui  il  mostenesc.  §i  iara,  de  va 
avea  frati  si  surori,  atunce  acei  frati  ai  lui  n-au  nice  o  voe  sa  ceara  de 
in  mostenirea  fratelui  lor  de  la  acel  tata  si  de  la  acea  muma,  ce  numai 
parintii  lui  il  mostenesc,  cum  am  zis.  Iara  de  nu  va  avea  parinti  acel  mort 
si  va  avea  mos  si  moasa,  atunce  aceia-1  mostenesc  de  impreuna,  adeca 
mosu-sau  si  moa§e-sa  si  fratii  si  surorile.  Iara  de  nu  va  avea  mo$  nice 
moasa,  atunce-1  mostenesc  fratii-si  si  surorile-i  carii  sint  de  intr-un  tata 
si  o  muma.  Iara  de  nu  va  avea  frati  de  un  tata  si  de  o  muma  si  va  avea 
alt  frate  carele  va  fi  de  un  tata  $i  doao  mumani,  atunce-1  mostenea^te 
frate-sau,  carele  se  chiama  eterothalis  (si  eterothalis  sa  chiama  cind  sint 
doi  frati  de  un  tata  si  doao  mumani;  iara  amfithalis  se  chiama  cela  ce 
iaste  de  un  tata  si  de  o  muma  cu  fratele  lui).  Iara  de  nu  va  fi  avut  fra^i 
cela  ce  au  murit,   atunce  sa-1  mosteneasca  numai  rudeniile  cealea  ce-i 


■ 


\ 


i 


MOSTRNIRE  (gl.  273-286) 


271 


vor  fi  ruda  mai  de  aproape.  Iara  de  nu  va  avea  nice  rudenie,  iara  muiare 
va  avea,  atunce  sa  mosteneasca  acea  muiare  jumatate  de  bucatele  celuia 
ce  i-au  fost  ei  odinioara  barbat,iara  ceaialalta  jumatate  eale  sa  fie  domnesti. 


I 


MatlieL 


PENTRU  CELA  CE  VA  MURI  SI  VA  AVEA  FRATE  DE  DOAO  MUMANI 
SI  NEPOTI  AI  FRATINE-SAU,  CARII  VOR  FI  FOST  GU  TATAL  LOR 
DE  Li N  TATA  SI  DE  O  MUMA ;  CARII  DE  lNTR~lN  SII-L  V OR  M  OSTENI ? 

■  -       .  GLAVA    275. 

■ 

De  va  muri  hestine  si-i  va  raminea  un  frate  de  alta  muma,  sau  de 
alt  tatS,  si  va  raminea  si  fratine-sau  copii  de  un  tata  si  de  o  muma,  adeca 
nepotii  lui,  copiii  fratine-sau  de  un  tata  si  o  muma/adica  ai  fratine-sau 
carii  sint  de  un  tata  si  o  muma,  atunce  acei  copii  sa  pretuesc  sa-1  moste- 
neasca,  iara    nu    altcineva.  f 

Cind  nu  sint  fratii  de  intr-un  tata  si  de  intr-o  muma  a  lor,  atunce  Leu§iCosian- 
ciU  frati  sint  de  un  tata  si  doao  mumini,  sau  de  intr-o  muma  si  doi  tati,  ^n  imp&mli. 
aceia  mostenesc   pe  fratele  lor   carele  iaste   de  intr-un  tata   sau  muma. 


V 


PEIVTRU  CELA  CE  MOARE,  DE  AU  VA  AVEA  FRATI  SAU  NEPOTI, 

CUISE  VA  CADEA  SA-L  MOSTENEASCA?  SI  PE1VTRU  MOSTEMREA 
'  RAllRATLLUI    SI   A   MUERII. 

GLAVA    276. 

t 

I 

Cind  va  muri  nestine  si  frate  nu  va  avea,  nice  copii  ai  fratine-sau,   Iar    a    celor 
atunce  sa-i  mosteneasca  mostenirea  verii  lui  carii  vor  fi  intru  spita  mai  impara}i. 
aproape;  si  de  se  vor  afla  multi  asa  aproape  intr-acea  spita,  atunce-1 
mostenesc  toti  tocma  de  impreuna. 

Ca  si  rudenia  de  a  opta  spita,  cind  nu  sint  altii  mai  aproape,  si  ei  Mafyei. 
sa  chiama  intru  mostenire,  adeca  acei  de  a  opta. 

Cind  moare  omul,  sau  barbatul  sau  muiarea,  si  sa  nu  fie  facut  carte,   Leu  p  Cosian- 
si  sa  n-aiba  feciori,  nice  tata,  nice  muma,  nice  frate,  nice  sora,  nice  alta   din  imparati. 
rudenie  da  pre  singe  pina  la  a  sasea  spita,  atunce  barbatul  mosteneaste 
pre  muiarea  lui,  sau  muiarea  pre  barbatul  ei,  macar  de  vor  fi  fost' si 
pu^ina   vreame   insurali. 


PENTRU  ADUCEREA,  ADECA  DE  VA  HI  DAT  TATAL  FIE-SA 
ZEASTRE  SI  AH  FA<:iJT  SI  AU  TOCMIT  CA   SA  NU  MAI  IA   DE   IN 

RUCATELE  LUI. 

GLAVA  277. 


w 


Tatal  cindu-s  marita  fata  si  sa  tocmeaste  cu  dinsa  ca  zeastrea  ce  Mathei. 
i-au  dat  sa  fie  pentru  toate  lucrurile  ei  si  mai  mult  sa  n-aiba  treaba  in 
bucatele  lui,  acea  tocmeala  n-are  nice  o  piiteare,  nice  adeverinta,  nice 


/ 


272 


INDREPTAREA    iMGll 


Armenopul. 


> 


■ 


Mathei. 


Armenopul 


' 


fc 


* 

se  opreaste  fie-sa  a  nu-1  mosteni,  de  va  muri  fara  de  carte.  Dara  ce  sa 
face:  aduce-si  ea  intii  zeastrea  carea  i-au  dat  tata-sau  si  darul  de  naintea 
nuntei  si  le  ameasteca  cu  bucatele  tatine-sau,  si  aduc  si  fratii  ei  hamele-s 
sau  ce  vor  avea,  de  le  va  fi  dat  tatal  lor  cind  au  fost  viu,  si  atunce  impart 
toti  fratii  tocma  si  ceale  ce  se-au  fost  dat  zeastre  si  ceale  ce^  nu  se-au 
fost  dat'  zeastre ;  i'ar  cartea  carea  va  face  sau  au  facut  tatal  lor  la 
moartea  lui,  sau  muma,  aceaia  sa  hie  adevarat  cit  au  vrut  si  au  sens. 
Bucatele  feciorilor  celor  mai  mari  carele  le-au  dat  tatal  lor  cind  au 
fost  viu,  acealea  aduc  da  le  pun  la  mijloc,  de  va  muri  fara  de  carte ;  iara 
dobinda  carea  au  dobindit  cu  bucatele  lor,  carele  le-au  dat  tatal  lor, 
acealea  nu  le  pun  la  mijloc,  ce  sint  ale  lor,  iara  fratii  lor  n-au  nice  o 
treaba  in  dobinzi,  ce  numai  intru  ceale  ce  au  luat  fratii  lor  de  la  acel 
tata  al  lor,  cum  am  zis  mai  sus. 


^v 


PENTRU   CARE   COPH    SA   CHIAMA    ADINS   EIS    OBLADUITORI,    SI 

CARII  neoblAduitori. 

* 

GLAVA    278.  ' 

Feciorii  cei  adins  eis  obladuitori,  aceia  sa  chiama,  pre  cari-i  insoara 
tatal  lor  si  le  da  partea'  sau  citava  parte  si  sa  hranesc  ei  in  putearea 
lor  si  sed'  osebi  de  tata-sau,  sau  si  de  impreuna  cu  dinsul,  sau  si 
intr-alt  chip;  sau  de  nu-i  va  insura  si  le  da  partea  si-i  face  adms  eis 

obladuitori.  „  '  w 

Iara  copiii  cei  neobladuitori  se  chiama  cam  n-au  luat  de  la  tatal 
lor  parte  nemica,  numai  ce  sed  cu  dinsul  intru  plecarea,  ascultarea  si 

voia  lui.  i   •  -  i       • 

Cite  bucate  va  da  tatal  feciorilor  sai  la  moartea  lui  ca    sa  le    tie, 

atunce  cind  vor  sa  le  imparta  toti  fratii,  acealea  nu  le  pun  la  mijloc. 
Iara  de  va  hi  dat  tatal,  inca  viu  fiind,  catra  feciorii  sai  imparteala  carea 
vrea  sa  se  imparta,  atunce  le  aduc  da  le  pun  toate  la  mijloc.  Iara  de  va 
hi  zis  tatal  lor  cind  au  dat  acealea  ca  sa  le  tie  feciorii  lui  ce  le-au  dat  au 
pentru.harazeala,  sau  pentru  alt  dar,  atunce  sa  nu  le  aduca  la  mijloc, 
adeca  la  imparteala,  ce  sa  fie  ale  lor  si  sa  fie  asa  cum  au  zis  stapinul 
bucatelor,  ce  sa  zica  tatal    lor. 


: 


I 


■ 


1 


■ 


-. 


PENTRU   PARTILE   AL   FECIORILOR   §1   AL   FEATELOR   CARII   AU 
LUAT  DE  LA  TATAL  LOR  PARTILE   SALE,   SI   MURIND   EL, 

IARA  VOR    SA    IA. 

GLAVA    279. 


Armenopul, 


Impartirea  face-se  asa:  avut-au  un  om  feciori.  sau  feate  si  au  dat 
feciorilor  partea  ce  li  s-au  cazut,  si  featelor  zeastrea,  si  se-au  facut  adins 
eis  obladuitori.  De-acia  are  si  alti  copii  si  partea  nu  le-au  dat,  pentru  ca 
ail  fost  mici;  iara  dupa  aceaia  au    murit  tatal  lor  si  carte  n-au   facut, 


S 


f; 

IF   » 


/ 


MO§TENIRE  (gl.  273-286) 


273 


sau  de  va  hi  si  facut,  si  acelor  copii  ce  le-au  dat  partea  si  se-au  facut 
adins  eis  obladuitori  nu  le-au  lasat  nemica,  iara  deac-au  auzit  de 
aceasta  acei  feciori  nu  s-au  suferit  ce  vor  sa  intre  intra  mostenirea  tatine- 
sau  cu  ceialalti  fra^i  ai  lor  carii  n-au  luat  nice  o  bucata  de  la  tatal  lor, 
sa  imparta  bunatatea  tatine-sau  tocrna.  Dece  judecata  purceade  pentru 
lucrul  acesta  si  numai  de  aceasta  zice  pravila:  deaca  vreame  ce  vor  ei  sa 
imparta  cu  ceialalti  frati  to  cm  a,  atunce  sa  aduca  toate  bucatele  lor  carele 
le-au  dat  tata-sau  cind  au  fost  viu  si  sa  le  pue  la  mijloc;  asijderea  si 
darurile  de  naintea  nuntei  sa  fie  toate  de  impreuna  fratilor.  De-acia  atunce 
sa  imparta  toate  bucatele  toti  fra^ii  tocma,  ori  parte  barbateasca  de  vor 
hi,  ori  muereasca.  (Aceasta  se  chiama  in  pravile,  impartire.)  Iara  oricarii 
de  in  feciorii  carii  sint  parte  barbateasca  va  lua  bucate  si  de  in  feate 
zeastre,  aceia  nu  pot  intr-alt  chip  sa  intre  intru  mostenire  cu  ceialalti  frati 
carii  n-au  luat,  de  nu  vor  aduce  la  mijloc  orice  le-au  dat  tatal  lor:  haine, 
zeastre,  darurile  de  naintea  nuntei  sau  alte  bucate. 


\ 


f 


PENTRU    CELA    CE    VA    AVEA    SA    IA    MO$TE.\lRE,    PlNA    IN    ClTi 

ANI    SA   SE   ASCULTE;   §1  PENTRU  DATORII,   PlNA    ClND    SE  VOR 

CEARE;    §1   PENTRU    ALTELE    BO GATE    DATORIL 

GLAVA     280. 


Tot  omul  iaste  volnic  sa-s  ceara  mostenirea  carea  i  se  cade  sa  ia  de  la  Armenopul 
rudenia  lui  treizeci  de  ani.  Iara  de  nu  va  hi  cersut  pina  atunce,  nice  au 
zis  nemica,  acela  nu  mai  iaste  volnic  sa  ceara ;  ca  se  cade  sa  fie  in  moste- 
nire si  in  averile  cealea  ce  i  se  cade  sa  ia  si  sa  ceara  de  la  rudeniile  lui, 
deaca  vor  muri,  numai  pin-in  treizeci  de  ani.  Adevarat  mai  virtos  de  va 
hi  nestine  sa  hie  fost  rob,  acela,  citi  ani  de-ar  face  cind  se  va  intoarce, 
atunce-si  va  lua  mostenirea,  oriunde  va  hi,  fara  de  nice  o  incurmezi^are, 

§i  surdul  §i  mutul  ceare  mosia  si  mosteneaste. 

Iara  datoria  sa  ceare  pina  in  30  de  ani,  de  va  trai  omul  carele  se-au 
imprumutat.    Iara  de  vor  fi  zaloage,  pina  in  40  de  ani  sa  cer. 

Datornicul   carele   se  va  lepada  ca   nu  e  datoriu   si-1  vor  vadi 
datoriu,  acela  sa  dea  datoria  indoita  celuia  ce  1-au  imprumutat,  fie  ce 
bucate  ce  vor  hi  cumva  socoti  datornicul. 

Plodurile  carele  ramin  de  zalog,  acealea  se  socotesc  la  datorii;  §i 
de  vor  ajunge  sa  se  plateasca,  atunce  se  dau  pentru  toata  datoria,  si 
de-acia  se  sparge  si  zapisul  si  sa  intoarce  si  zalogul.  lar  de  vor  hi  plodure 
mai  multe  decit  e  datoria,  atunce  sa  intorc  acealea  indarat  ce  prisosesc. 

Plodurile  tarinelor  se  dau  si  se  socotesc  intru  datorie,  §i  nu  numai   Cauta. 
cealea  ce    au    luat    datornicul    ce    inca  si  cealea  ce  va    hi    putut  sa  ia.. 
Iara  de  va  hi  stricat  tarina,  au  vie,  au  fie  ce  va  hi  fost  luat,  atunce  are 
judecata  pentr-aceaia. 

Omul  cela  ce-au  imprumutat  pre  altul  cu  zalog,  apoi-1  va  hi  pierdut   ZrL 
da  nevoe,  acela  nu  se  piraste  sau  nu  se  inchina,   ce  trebue  sa  arate  cu 
adeverinta  ca  1-au  pierdut  sau  1-au  stricat;  pentru  ca  celora  ce  sa   timpla 
asa,  aceia  n-au  nevoe  de  datornic,  ce  poate,  deaca  se  timpla  sa  se  strice 


Leu  §i  Costan- 
din  imjj&rafi. 

ca  e  Cauta  de  vezi 
a  celor  impa- 
rafi. 


18  —  c.  1201 


I^HBMfli 


UBaHkM 


274 


INDREPTAREA    LEGTI 


lucrul  acela,  atunce  sa-§  ceara  numai  datoria.  Iara  de  sa  vor  voi  $i  se 
vor  tocmi  adins  eis  si  le  va  placea  ca  sa  slobozeasea  datornicul  pentru 
piarderea  zapiselor,  sau  a  zalogului,  atunce  sa  fie  volnici,  ca  aceasta  se 
poate   fi.  .  .  <  , 


Marele    Vasi- 
lie, canon.  14, 


■ 


Zri. 


Leu  §i  Costan- 
din  impara}i 


Mathei. 


\  ■ 

I 


PENTRU   CAMAtA.  * 

GL  A  V  A    281. 

Marele  Vasilie  graie^te  la  al  14  canon:  cine  ia  camata,  de  va  hi 
cliric  si  va  vrea  acea  dobinda  nedreapta  §i  spurcata  sa  o  dea  saracilor, 
de-acia  sa  se  fereasca  de  acea  boala,  atunce  poate  sa  se  faca  popa.  Pentru 
ca  graiaste  intr-alt  loc  marele  Vasilie  ca  plugariul  ia  plodul  spicului  §i 
nu  mai  cauta  sa  ia  saminta  de  supt  radacina-i?  iara  camatnicul  el  ia  si 
plodurile  si  tot  si  nu-i  lipseaste  sau  nu  lasa  nemica,  fara  de  pamint 
sadeaste  sau  seamana  si  fara  de  saminta  seacera ;  pentr-aceaia  arama  si 
argintul,  carele  nu  se  nasc,  eale  nasc  preste  fire,  iara  pamintul  carele 
rodeaste  si  face  pre  firea  lui,   el  ramine  pustiiu. 

De  vreame  ce  au  parut  a  multi  de  cei  de  mai  nainte  vrearae  a  fi 
buna  si  priimita  dobinda  cametelor,  poate  ca  doara  o  au  vrut  pentru 
zgirceala  §i  raotatea  da